Page 21 - Albina_1952_10
P. 21
A L B I N A 5
Din Uniunea Sovietică
4.530 kilograme grâu de toamnă la hectar
pe o suprafaţă de 340 hectare
Din experien',a unui colhoz din R. S . S . M oldovenească
In acest an oamenii muncii de pe gător, s ’a stabilit o normă de însă
ogoarele R.S.S. Moldoveneşti au do mânţară de 150 kg. la hectar. Semin
bândit succese însemnate în dcsvolta- ţele s’au îngropat la o adâncime de
rca gospodăriei obşteşti a colhozuri 5—6 cm. înainte de însămânţară, se
lor. Au sporit recoltele la toate cultu minţele au fost tratate cu granusan, în
rile şi in deosebi la cultura de teme proporţie de un kg. de preparai pen
lie de-aici — grâul de toamnă. tru o tonă de seminţe.
Colhozul ,,Drumul spre comunism", La începutul primăverii colhoznicii
din raionul Bălţi, a obţinut pe o au presărat cenuşă pe 135 hectare în
suprafaţă de 66 hectare câte 3.480 proporţie de 3—400 kg. la hectar.
kilogram e de grâu de toamnă la Pe fiecare metru pătrat ■ au crescut
hectar din varietatea „Odesscaia-3", 894 tulpini productive, adică de 1,5-2
iar pe o suprafaţă de 130 hectare — ori mai mult decât pe ogoarele însă
câte 4.000 kg. la hectar. In colhozul mânţate cu grâu de toamnă din colho
„Calinin" din acelaş raion s’au obţi zurile învecinate.
nut pe o suprafaţă de 340 hectare câte La strângerea recoltei s ’au respec
4.530 kg. grâu de toamnă la hectar. tat întocmai regulile pentru lupta îm
Aceste rezultate dovedesc ridicarea potriva pierderilor. In brigăzile lui !.
necontenită a nivelului agriculturii in Nicolaiciuc şi A. Clincov s'au obţinut
colhozurile din R.S.S. M oldovenească. de pe 110 hectare de fiecare brigadă
Colhozul „Calinin" a luat flintă câte 4.300 kg. de boabe la hectar. In In M oscova se înalţă măreaţa construcţie a universităţii „Lomo-
P'in unirea a trei colhozuri agricole^in brigada lui A. Boibacian, unde grâul nosov”, un nou centru universitar, care prin numărul mare de săli de
prim ăvara anului 1951. Aici s’au in a fost însămânţat pe povârnişurile de cursuri, laboratoare, cămine de studenţi, săli de lectură, muzee, cabinete
trodus asolam cntcle cu ierburi şi s ’au Miază-Zi şi Miază-zi-Răsărit, s’au de cercetări ştiinţifice, ctc., va constitui o adevărată cetate a culturii.
întocmit planuri pentru desvoltarea obţinut de pe fiecare din cele 120 hec In fotografie : Macheta universităţii de stat „Lomonosov" din Mos
creşterii vitelor proprietate obştească tare câte 5.000 kg. boabe. Pe întreaga cova, dela expoziţia din Bucureşti: „Uniunea Sovietică pe drumul con
şi. a celorlalte ramuri de gospodărie. suprafaţă de 310 hectare recolta mij struirii comunismului’’.
Aceste planuri sunt înfăptuite cu locie de grâu de toamnă s ’a ridicat la
succes de către conducerea colhozului, 4.530 kg. la hectar.
în fruntea căruia se află comunistul Colhozul „Calinin" a obţinut recolte învaţă din minunata viaţă a colhoznicilor
Andrei Grişco, un încercat organiza mari de grâne de toamnă şi de pri
tor. El este ajutat mult da agronomul măvară pe toate suprafeţele însămăn Una din metodele cele mai bune prin să vină. Tractoristul le-a explicat pe
colhozului, N.Dudnic, de şefii de bri ţaţe. Datorită acestui fapt, colhozul care ţăranii muncitori pot cunoaşte în îndelete aşa cum i-au povestit colhoz
găzi I. Nicolaiciuc, A. Clincoo şi .*1. şi-a îndeplinit înainte de termen da făptuirile uriaşe ale agriculturii sovie nicii, aşa cum a văzut el viaţa satelor
Boibacian şi de ceilalţi activişti col toria faţă de stat. tice, sunt întâlnirile cu oamenii muncii sovietice. Grâul se seamănă în rânduri
hoznici. O rodnică activitate desfăşoa Astfel, prin pilda sa, colhozul „Ca din agricultură, care au vizitat Uniunea încrucişate şi dese, în arătură adâncă
ră deasem enea şi şeful brigăzii de linin" a arătat cât de mari sunt posi Sovietică. făcută numai cu tractorul. Apoi pămân
tractoare, D. Filipciuc, dela S.M.T. bilităţile de care dispun toate colho La căminul cultural din Valea Câ tul se îngraşă cu îngrăşăminte chimi
Edineţi. zurile din R.S.S. M oldovenească pen nepii, raionul Brăila, peste 200 ţărani ce. In tot timpul creşterii culturilor,
întreaga întindere de pământ de tru mărirea recoltelor la culturile a- muncitori au venit să asculte, în două colhoznicii aplică cele mai înaintate
340 hectare a fost c a t ă cu puternicele gricole. Agricultorii din colhozul „Ca seri dearândul pe tovarăşul Surdu metode de întreţinerea culturilor.
tractoare „S-SO", la o adâncime de linin" nu se opresc însă aici. Ei se Petre, brigadier dela S.M.T. Romanul, Petre Siraton, Ion Chirilâ şi alţi co-
23—25 centimetri. pregătesc să lupte pentru a obţine re raionul Brăila, care a vizitat Uniunea lectivişi au vrut să ştie de felul cum
In luna Septem brie întreaga supra colte şi mai mari. Sovietică în vara acestui an. se îngrijesc colhoznicii de creşterea vi
faţă a fost însămânţată cu grâu din Colhoznicii strâng acum cu succes „...Am vizitat Moscova, tovarăşi — telor. Tovarăşul Surdu Petre le-a vor
varietatea Odesscaia-3", în rânduri recoltele de toamnă, termină construi răsună limpede glasul brigadierului. bit atunci despre grajdurile mari şi lu
încrucişate şi dese, cu sem ănătoare rea grajdurilor şi pregătirea nutreţuri Am văzut Kremlinul şi am simţit ini minoase, hrana bogată dată după re
trase de tractoare. S ’au folosit sem in lor pentru creşterea vitelor proprietate ma cum îmi creşte de bucurie: mă gă gulile ştiinţifice şi îngrijirile deosebite
ţe de prima calitate, selecţionate sută obştească, fac arăturile pentru cultu seam aproape de marele Stalin... Am care se dau vitelor. Aşa se face că la
la sută, cu o capacitate de încolţiră de rile de primăvară. Se pune o temelie văzut mausoleul nemuritorului Lenin, colhozuri n’ai să întâlneşti decât vite
98,5 Ia sută şi având o greutate ab trainică pentru recolta mari la toate metroul din Moscova. Nu-i mai mare de rasă, dela care se obţin venituri
solută de 36,8 gram e la mia de boabe. culturile agricole, pentru desvoltarea bucurie în viaţă decât aceea de a vizita mari. Multe alte întrebări au pus şi nu
meroşi ţărani muncitori ca Constantin
Ţinând seam a de experienţa anilor tre continuă a gospodăriei obşteşti a col minunata ţară a constructorilor comu Balaban. Angliei Ciocan, Marin Mu-
cuţi şi de condiţiile din anul prem er hozului. nismului".
Vorbind de colhozul „Ordjonichidze", şescu.
brigadierul a înfăţişat măreţele reali învăţămintele căpătate au fost de un
zări întâlnite la colhoznici. Acest col mare ajutor celor aflaţi la aceste în
Desvoltarea creşterii vitelor în R.S.S. Ucrainiană hoz a dobândit în vara acestui an 4.000 tâlniri. încă în perioada însămânţări-
kg- grâu la hectar. La cele mai multe lor de toamnă, colectiviştii au pornit
In ultimul timp colhozurile din şi produse lactate, carne, slănină şi din culturi muncile agricole sunt meca să pună în practică cele aflate. Insă-
R.S.S. Ucrainiană au obţinut succese ouă, decât în trecut, iar industria u- nizate în întregime. mânţările de toamnă au pornit să le
importante în creşterea vitelor, — pro şoară primeşte mai multă lână, piele şi — Nu mi-am închipuit — a arătat facă după pilda colhoznicilor, în rân
prietatea obştească. Npmărul vitelor alte materii prime. Industria untului tovarăşul Surdu Petre — că se pot duri încrucişate şi dese. Ţăranii mun
mari cornute a crescut în trei ani cu din R.S.S. Ucrainiană a produs anul scoate 35.000 kg. sfeclă de zahăr Ia citori care au participat la consfătuiri
80% , al porcilor — de peste 2 ori, al trecut de peste două ori mai mult unt hectar. Acolo am văzut acest lucru cu au văzut că singurul lor drum spre bel
oilor şi caprelor de 1,5 ori, al pasărilor decât în anul 1940. ochii mei. Colhoznicii cultivă specii de şug şi fericire nu-i decât în gospodă
aproape de trei ori. In noul cincinal, în R.S.S. Ucrai grâu, dela care, prin diferite metode ria colectivă. Un număr însemnat din
Ca urmare a îndeplinirii planului niană va lua o amploare şi mai mare agrotehnice ca: polenizare, iarovizare, ei au şi pornit să facă cereri pentru a
ti ienal de desvoltare a creşterii vitelor creşterea vitelor. Deasemenei cantita etc., se obţin recolte şi de peste 4.000 fi primiţi in gospodărie, ca astfel încă
— proprietate obştească, a crescut con- tea de lapte obţinut dela o vacă va kg. la hectar. Am văzut una din cele în această toamnă să lucreze alături
s durabil producţia zootehnică, s’a lăr mai mari minuni ale ştiinţei puse în de vechii colectivişti.
git baza economică şi au crescut veni creşte de cel puţin odată şi jumătate; slujba omului : ploaia artificială. Exemplul căminului cultural din Va
turile colhozurilor. In prezent populaţia deasemenea va creşte cantitatea de Şi de-ar fi fost nenumărate alte seri lea Cânepii este un îndemn şi pentru
pi uneşte o cantitate mai mare de lapte lână obţinută dela oi. tractoristul brigadier Petre Surdu, tot celelalte cămine culturale în munca lor
n’ar fi putut termina de spus câte a de popularizare a minunatei experienţe
văzut în Uniune, câte neasemuite învă sovietice. Treime ca fiecare unitate cul
ţăminte a căpătat dela cei mai fericiţi turală să lucreze în aşa fel, încât
ţărani din lume, colhoznicii sovietici. perioada Lunii Prieteniei Româno-So-
Întrebările şi discuţiile pe seama ce vietice să însemne un isvor de nesecate
lor aflate nu mai conteneau. Colectivis cunoştinţe pe care ţăranii muncitori să
tul Niţă Ştefan a pus întrebarea: Cum le capete din viaţa minunată a colhoz
de realizează colhoznici-’ câte 4.000 kg. nicilor.
grâu la hectar? Răspunsul n’a întârziat L. STANCU
Deschiderea „Lunii Prieteniei RomânoSovietice
în comuna Goleşti
Duminică, 5 Octombrie 1952, în de faţă şi-au luat angajamentul de a
cinstea zilei de începere a lucrărilor folosi această perioadă de vreme învă
celui de al XiX-lea Congres al P.C. (b) ţând din bogata experienţă a colhozni
al U.R.S.S., la căminul cultural din co cilor sovietici. Căminul cultural îm
muna Goleşti, raionul Topoloveni a preună cu cercul A.R.L.U.S. au întoc
avut loc serbarea festivă închinată des mit un plan de muncă in care suni pre
chiderii „Lunii Prieteniei Româno-So- văzute conferinţele, serile culturale şi
vietice". alte form e de muncă ce vor fi folosite
Cu acest prilej tovarăşa se'c'retară a pentru ca ţăranii muncitori sa dobân
cercului A.R.L.U.S., Aurelia Nicolae, a dească cât mai multe învăţături- pre
vorbit despre prietenia de veacuri ce ţioase din pilda colhoznicilor,
Oamenii sovietici au întâmpinai Congresul al XiX-lea al P.C. (b) al leagă poporul nostru de m arele popor M. Z. Gliencea
' JJ.R.S.S. cu noi victorii în muncă, pe drumul construirii comunismului. [us. Numeroşi ţărani muncitori aflaţi corespondent
