Page 22 - Albina_1952_10
P. 22
G A L B I N
Primii Sa insâmântâriie de toamnă
In întrecerea socialistă desfăşurată In acest an colectivişti! din regiunea J_ £ j
î.n cinstea Congresului al XlX-ilea al Iaşi au făcut însămânţările c'e toamnă
Partidului Comunist (1>) al Uniunii So în condiţii superioare color din anul
vietico, colectiviştii din regiunea Iaşi au trecut.
dobândit însemnate suoceso. Ei au însămânţat numai sămânţă se La sfârşitul muncilor agricole de să fie folosite ierburile naturale, otav
Astfel, membrii a 30 gospodării lecţionată, au folosit în largă măsură
agricole colective din regiune, au ter toamnă, ţăranii muncitori trebue să se precum şi rămăşiţele de zarzavaturi
minat în întregime şl în bune condi mijloace mecanizate şl au cărat pe îngrijească de repararea grajdurilor şi frunzele de rădăcinoasc. In scopul un
ţii agrotehnice însamânţările de toamnă. câmp mari cantităţi de îngrăşăminte coteţelor în care vom adăposti anima mai bune conservări a nutreţului îns
Primii care au terminat însămânţă- naturale. lele în timpul iernii. lozat şi a îmbunătăţirii calităţii lui, ţi
rile au fost colectiviştii din comunele Peste 50 la sută din suprafeţele cu Grajdul trebue să fie luminos şi căl rănii muncitori pot să sape şi să airu
Tunigujci Sâcăleni, Cristeştl, Mogo- grâu de toamnă au fost însămânţate duros. Locurile pe unde poate pătrunde najeze în apropierea adăposturilor d
şeşti. Muncelu! de Sus, Stolnieeni-Ghi- după metodele sovietice. în rânduri ploaia sau zăpada se vor astupa cu bu animale, gropi sau şanţuri pentru îns
ţe«Cii şi Româneşti. încrucişate. căţi de ţiglă, şiţă, tablă, sau in lipsa lozare.
lor cu stuf, coceni sau chiar pae. Se vor Gropile şi şanţurile să fie neapărs
controla pereţii, iar crăpăturile se vor căptuşite cu cărămidă, piatră, scându-
Au temsîoat iasământările de toamnă lipi cu cliir|)ici sau cu orice material pe sau împletituri de ntiele. Când nu pu
care-1 avem la îndemână. Lipitul pere tem căptuşi gropile, trebuesc arşi pe
Cil .şi în celelalte campanii agricole, muncitori din comunele Kuzboeni, Cio ţilor este un lucru de foarte mare în reţii.
membrii gospodâi iilor agricole colecti chia, Rodeşti şi altele, zoresc muncile semnătate, deoarece vântul poate pă In perioada de întreţinere în grajd
ve din raionul Piatra Neamţ sunt frun pentru a termina şl ei în cei mai scurt trunde prin crăpături, iar animalele pot hrănirea animalelor şi a păsărilor s;
taş! şi în muncile agricole de toamnă. timp însamânţările. Până în ziua de răci foarte uşor. se facă la ore regulate, dându-li-se na
In seara zilei de 8 Octombrie, ţăra 8 Octombrie ei au însămânţat 95 la Un lucru de care trebue să ţinem ţia în cel puţin 3 tainuri pe zi.
nii colectivişti din acest raion au ter sută din suprafeţele de pământ pro seamă este pregătirea aşternutului. E Hrana animalelor să fie de calitate
minat în întregime însamânţările de gramate.
toamnă, respectând minimele agroteh Pe întreg cuprinsul raionului, însă- bine ca aşternutul să fie făcut din pae bună şi să conţină săruri minerale c<
nice. mân'ţările de toamnă s'au realizat Ln de grâu, care sunt mai moi şi care sare, cretă, cărbune de lemn, etc. Si!
însufleţiţi de exemplul lor, ţăranii proporţie de 67 la sulă. prind foarte bine animalelor care nasc nu li se dea furaje putrezite sau mu
in timpul iernii. Un aşternut tare, mur cegăite.
dar şi ud este aducător de boli molip Trecerea deta un fel de hrană la al
sitoare. Un alt lucru de care trebue să tul să se facă treptat, iar hrănirea a-
ne îngrijim este amenajarea padocului, nimalelor să se facă în iesle sau jghea
adică a locului unde se vor scoate a- buri curate. Furajele înSilozate (mura
nimaîele la plimbare pe vreme frigu te) să fie date animalelor numai în sta
roasă în timpul iernii. Această mişcare re proaspătă. Pentru aceasta, se scot
zilnică este necesară animalelor, ţi din groapă numai cantităţi mici de fu
nând seamă că aproape tot timpul ele raje, atât cât se consumă în cursul unei
stau î.rt grajd. zile.
Pentru inşi lo sa rea nutreţurilor, în a- Dr. C. MIMAILESCl
fara plantelor cultivate în acest scop. medic veterinar
Chiaburii! a fost obligat să respecte contractele
faţă de salariaţii săi
Chiaburul Nae DrăşoI din comuna got un „salariu" de 30 tel pe lună,
Padina, raionul Pogoanele, proprietar puţină mâncare şl câteva sdrenţe pen
a 25 hectare teren arabil, 3 hectare vie tru îmbrăcat. Mârşăvia chiaburului a
şl multe alte acareturi, a strâns aceas mers până acolo, încât nu a vrut să
52 familii dc ţărani muncitori clin satul Dupuş, comuna tă aveie din munca ţăranilor muncitori încheie contracte cu salariaţii săi.
Aţei, raionul Mediaş, au sărbătorit de cuirâml unirea lor într’o din comună, pe caro i-a jefuit fără . Când sindicatul salariaţilor a aflat
milă.
aceasta, chiaburul Nae Drâgoi a fost
gospodărie agricolă colectivă. Până nu de nuiit chiaburul a avut chemat în faţa organelor în drept şt
In fotografic, colectiviştii transportă la câmp primele tone 8 argaţi. Cu timpul el l-a împuţinat la obligat să facă contracte cu Costică C.
de gunoi de grajd. 2, pe care îi are şi acum. Cine nu cu Negru şi Petre Constantin. Chiaburul
noaşte felul în care se (iurta chiaburul este obligat astfel să plătească salariul
cu’ oamenii oare-i slugăreau : ei erau de 296 lei lunar pentru fiecare mun
In comuna Letea Veche ţinuţi iu neagră mizerie, îi folosea la citor, să le dea îmbrăcăminte, haine de
toate muncile, ziua şi noaptea şi le plă
protecţie şt dea.semeni să plătească din
tea un salariu de mizerie. I>c cele ma! urmă taxele către stat şi asigurările
trebue grăbite însămânţările multe ort nu te plătea nimic. Aşa a în sociale.
cercat chiaburul să facă şi cu cei doi
Comuna Letca Veche din raionul Ba rut dc care răspunde. salariaţi at săi pe carc-i mai arc în Radu Ion
cău a rămas mult în urmă cu muncile Comitetul executiv a! sfatului popu prezent: Costlcâ C. Negru şl Petre preşedintele comitetului sindical rate
pentru hisâmâaţări'e de toamnă. Până lar, cu ajutorul .deputaţilor, a.1 cămi Constantin. Aceştia munceau fără odih al salariaţilor agricoli. Pogoanele
în ziua de 5 Octombrie nu se însămân nului culturali şi al organizaţiilor de nă şi primeau dota chiaburul Nae Dră-
ţase decât 8 la sută din suprafaţa pla masă, avea datoria să duca o largă
nificată pentru grâu, iar secară nu se muncă de lămurire şi să popularizeze
însămânţase deloc. Aceasta s’a putut minimele agrotehnice, pentruca însă- Nici o cruţară faţa de chiaburii se boieri
întâmpla . datorită faptuiui că membrii mânţârile să se facă la termenul sta
comitetului executiv ai! sfatului popu bilit şi în bune comliţiuni. Trebuia să ei colectorilor
lar al comunei Letca Veche au lăsat coinlxită cu tărie orice împotrivire a
oa însamânţările să se facă la voia în chiaburilor Şi a uneltelor lor. Iu toate satele din (istria noastră, nală şi 28.000 lei amendă. Dcaseme-
tâmplării Nici de aceste sarcini nu s’a ţinut ţăranii muncitori dau cu drag cotele nea, chiaburul Buftea ton, care riu
Hotărîrea guvernului şi partidului seama îri comuna Letca Veche. Cămi de produse agricole cuvenite statului. dăduse cota anul trecut şi nici anul
privind muncii ' de toamnă şi colectă nul cultura! nu a popularizat îndeajuns Sunt numeroşi ţărani muncitori care acesta,în total 8.000 kg. produse, a
rile arată că semănăturile trebue fă Hotărîrea guvernului şi partidului cu şi-au realizat planul de colectare pe fost condamnat la 12 ani închisoare
cute respectând întocmai termenele de privire la muncile de toamnă şi colec întreg anul. Insă chiaburii, duşmani şi 35.000 lei amendă.
însămânţare stabilite de Ministerul A- tări. Nu a combătut ohiiiurile înve înrăiţi ai regimului nostru caută să In comuna Asehilcul Mare din ra
griculturii. Cu toate acestea, m comu chite, care stânjenesc bunii.! mers a! saboteze bunul nu-rs ai colectărilor, ionul Cluj, chiaburii Sârbu PavcJ,
na Letca Veche, însămâuţarile au în însămânţărilor. In adunările ţinute la nepredând la timp şi iu întregime can Purcaru Gheorglie şi Racasan Ion au
ceput tocmai în zun de 25 Septem căminul cultural nu au fost demascaţi titatea de produse ce o au de achitat. căutat să înşele organele deia baza de
brie, deci cu ă zile mai târziu. Dar chiaburii care sabotau însămânţările, De curând chiaburi: Dunca Dumitru, recepţie, punând în saci grâu ames
chiar dacă la această dată munca ar fi iar comitetul executiv al .sfatului popu din comuna leitul şi Buftea Ion din tecat cu corpuri străine. Falitele tică
fost bine organizata, ţinând seama de lar nu a hiat măsuri îm-potri va acestor Cuhea, raionul Vişeu, au fost trimişi loase ale acestor chiaburi au fost date
atelajele existent.' :n comuna, îusămâri- sabotori. Chf.iburul M osc G. Vasile, in judecată pentru ca nu au predat la în vileag în faţa salului, iar chiaburii
ţărrie s’ar fi putut termina în 6 zîie. iui a însămânţat nici un petec de pă timp cotele. Chiaburul Dunca Dumi
La sfatul popular există im plan pen mânt din suprafaţa prevăzută în tru, care are de dat -1.0O0 kg. produse daţi pe mâna justiţiei populare.
tru insiimânţârile de toamnă, dar nu planul de cultură. La fel şi chiaburii pc anul acesta, a fost judecat şi con După corespondentele tovarăşilor
s'a ţinut seama de e'. Munca este bine Şenchea Mihai, Ghindei Constantin, damnat la 11 ani închisoare corecţio- Ion Chiş Diecuţ şi Ciucă Ion.
organizată „pe hârtie”, satul este îm Sava ton şi alţii, nu au însămânţat ni
părţit pe sectoar , oamenii au sarcini mic, cu scopul de a lăsa ogoarele ne-
precise, dar atât-a tot. Lipsă de răspun însămânţate. Asigurările de stat (ÂDÂS) sprijin
dere a dus până acolo că din ca ni Ra O alta cauză care a făcut ca însămnn-
teu de 88.08:i kg. grâu programată pen ţările în comuna Letea să fie întârziate pentru ţăranii muncitori
tru însămânţat nu s’au Ir; i.rat şi tratat mai este şi aceea că tehui-icnii de!a
decât 6.570 kg., ia.r din cele 20,'XK) kg. secţia agricolă a rai mulţii flăcău nu Regitnul de doimcrnţie populară a- n’avea grijă să ne despăgubească. As
care trebuiau schimbat * cu sămânţă de se duc mai des in această cunună să julă cu dragoste pe ţăranii muncitori tăzi insă, când la cârma ţării sunt fra
bună calitate, n’au fost schimbate (te- dea îndrumări !a faţa locului. loviţi de nenorocire, lin exemplu în ţii noştri muncitori, partidul ne vine
cât 700 kg. Comitetul executiv al sfatului popu acest fel îl constitue despăgubirile pe în ajutor prin Asigurările dc Stat-*.
Toate acestea sau putut întâmpla din lar al comunei Letea Veche trebue să care le face statul prin ADAS. De,asemeni, în comuna Podul tloaiei,
cauza u.ut-i lipse tataie de control din se ocupe îndeaproape de mobilizarea In comuna Saroş, raionul Mediaş, rai,wul Tg. Frumos, regiunea Iaşi, ţă
nartea comitetului ex cutiv al sfatului ţăranilor muncitori pentru grăbirea rit regiunea Sialin, culturile mai multor ranul muncitor Petre Leizeriuc a pri
popular şi a agentului agricol Nechita mului însămânţărilor de t -anină. Tot ţărani muncitori au fost lovite de grin mit deta ADAS suma de 500 lei drept
lou. Şefii de tarlale nu au ţinut o c- aşa, tehnicienii secţiei agricole a sfa dină. despăgubire pentru moartea unui cal.
videnlâ d ară a insămân ţări lor şl nu tului popular al raionului Bacău au Marcn Vasile primind cu prilejul
au respetat sare in: le ce le-au fost în datoria să îndrume şi să controleze zi despăgubirilor făcute de ADAS, 1.133 Exemple ca acestea sunt multe. Pre
credinţate. Bunăoară, şeful de tarla de zi munca în campania msâmâiiţări- lei, a spus: „de multe ori ne-a bătut tutindeni unde ţăranii muncitori s'au
Goro+u Ion nu dă cu săptămânile trei k>r de toamnă. grindina bucatele, dar pe vremea bur asigurat prin ADAS, primesc despăgu
pe La sfatul popukur şi nici prin secto- A. BABEANU ghezilor şi moşierilor, nici un guvern biri pentru nenorocirile suferite.
