Page 28 - Albina_1952_10

4 A L B I N A

Brigada permanentă de producţie, | Cartea sovietică — sfătuitor înţelept
verigă principală în munca pentru fiecare om al muncii

^din gospodăria colectivă
din tara noastră
Statutul model al gospodăriilor agri­ recoltelor mari. Deaceea, s’a putut
cole colective arată că în organizarea ajunge la lipsa de răspundere per­ Ore întregi ţi-ar putea vorbi cu bucurie turi de infanteristul sau grănicerul pa­
muncii în gospodărie, rolul mare îl au sonală şi la nerespectarea disciplinei
brigăzile permanente de producţie. Gos­ în muncă. Cu sprijinul organizaţiei de despre cele învăţate din cărţile sovie­ triei noastre şi-i vor da puteri morale şi
podăria noastră colectivă numără cinci bază din gospodărie şi al comuniştilor tice „Pământ desţelenit" şi „Secerişul", fizice nebănuite ca să poată veghea şi
brigăzi, dintre care trei brigăzi sunt din brigada mea, s’a pornit la organi­ colectivistul Ion Ursache din Bălţaţi- apăra neclintit cuceririle poporului
«ic câmp, una legumicolă şi alta zooteh­ zarea temeinică şi întărirea disciplinei faşi. Câţi ţărani colectivişti din acea­ muncitor.
nică. în brigadă. Numai datorită bunei orga­ stă comună nu s’au recunoscut în pa­ Poporul nostru muncitor cinsteşte şi
Brigada întâia este o brigadă de nizări a muncii, brigada noastră a ob­
câmp. Ea are un număr permanent de ţinut încontinuu succese. Culturile de ginile acestor cărţi ! Colectiviştii din iubeşte cartea sovietică, tezaur nesecat
80 braţe de muncă. Brigada are opt e- pe pământul brigăzii au fost îngrijite Bălţaţi, cei din multe gospodării co­ de experienţă a celor mai înaintaţi oa­
chipe, alcătuite din câte 10 oameni. La la vreme, aplicându-se regulile agro­ lective, ţărani muncitori, toţi oamenii meni din lume. Bibliotecile care împân­
începutul anului brigada a primit pen­ tehnice şi învăţămintele colhoznicilor muncitori şi cinstiţi din patria noa­ zesc ţara noastră până în cele mai în­
tru muncă 480 hectare teren arabil şi sovietici. Recolta la hectarul de grâu stră găsesc în cartea sovietică un sfă­
36 cai, 14 boi, 10 căruţe, 14 pluguri, 11 a fost aproape 2.000 kg., întrecând pro­ depărtate colţuri ale ei, sunt folosite de
grape, 6 secerători, 1 cultivator şi 2 ducţia la hectar din celelalte brigăzi. tuitor de preţ, un prieten nedespărţit. tot mai mulţi oameni ai muncii. Dela
grajduri pentru vitele de muncă. Toate Recoltele de pe cele 70 hectare porumb, Cartea sovietică, a cărei săptămână 1.062 cititori pe care îi avea în 1945,
acestea sunt luate de către brigada 30 hectare floarea soarelui, precum şi se ţine în cadrul Lunii Prieteniei Biblioteca A.R.L.U.S. a avut anul tre­
noastră cu proces verbal pe tot timpul celelalte culturi au fost mult mai bune Româno-Sovietice, dela 21—28 Octom­ cut 140.000. In timp ce în Apus cultura
cât durează nsolamentul. decât la celelalte brigăzi. Cheia succe­
Când am întocmit planul de produc­ selor în producţie şi a calităţii supe­ brie, isvor nesecat de învăţătură pen­ putredă americană inundează ţările
ţie al brigăzii pe timp de un an, pe rioare a lucrărilor executate de brigada tru oamenii muncii dela noi, are o con­ marşalizate, propagând crima, ura şi
luni şi săptămâni, am ţinut seamă de noastră este întrecerea socialistă. Bri­ tribuţie însemnată în dobândirea reali­ războiul, la noi cartea sovietică vine
planul anual de producţie al gospodă­ gada întâia a fost în întrecere socia­ zărilor din patria noastră. ca o făclie curată a dragostei de viaţă,
riei colective. Planul de muncă este listă cu celelalte două brigăzi de câmp Activistul de partid, omul de ştiinţă, de muncă şi de pace. In fiecare om so­
chezăşia îndeplinirii la timp şi în bune în toate campaniile agricole. Dease-
condiţii a tuturor lucrărilor. In cam­ meni, au fost şi sunt întreceri socia­ muncitorul, colectivistul, noaptea târ­ vietic despre care ea vorbeşte, cititorul
pania muncilor din toamna aceasta, liste între echipele din brigadă şi chiar ziu după ce-şi termină munca, cu toţii din patria noastră simte un tovarăş al
brigăzii noastre i-nu revenit următoa­ între colectivişti. Avem colectivişti în deschid cu bucurie paginile luminoase său cu care merge alături pe drumul
rele sarcini: să însămânţeze 170 hec­ brigadă care muncesc cu multă tra­ ale volumelor lui Stalin şi Lenin, din construirii unei vieţi mai bune, cu si­
tare grâu şi să culeagă recolta de po­ gere de inimă, respectă disciplina în care dobândesc forţe noi pentru a şti guranţa că va învinge.
rumb de pe 70 hectare. Pentru aceste muncă şi vin regulat la muncă. Ast­ cum să construiască socialismul şi Să folosim Săptămâna Cărţii Sovie­
lucrări noi avem un plan de muncă în fel sun-t colectiviştii: Morărescu Ilie,- cum să lovească mai puternic duşma­ tice ca un prilej deosebit pentru a răs­
care sunt stabilite cu deamănuntul fe- care a făcut numai până la 1 Au­ nul. pândi în masse lumina ştiinţei şi cul­
lu' în care se vor desfăşura aceste gust împreună cu familia sa, 445 zile- Pavel Corceaghin, Oleg Coşevoi, A- turii sovietice, care ne este un ajutor
munci, categoriile, volumul şi numărul muncă, Beznea Dumitru împreună cu lexandru Matrosov şi alţi eroi ai cărţi­ hotăritor în construirea unei vieţi feri­
total de zile-muncă necesar pentru efec­ încă un membru din familia sa a făcut lor sovietice vor sta întotdeauna ală­ cite în patria noastră.
tuarea lucrărilor şi termenele de înde­
plinire a lor; nevoia zilnică de braţe 436 zile-muncă, iar Nica Vasile îm­
de muncă, de tracţiune animală şi preună cu ceilalţi membri din fa­ Sfatul agronomului
inventar agricol. milia sa a făcut 500 zile-muncă. Ei
Echipele au o deosebită însemnătate au primit pentru fiecare zi-muncă nu­
în brigada noastră permanentă. S ’a mai la avansul de 40 la sută : 2,280 Araturile adânci de toamna
ţinut seama ca membrii aceleeaşi echipe kg. grâu, 1,460 kg. orz, ovăz şi altele. Hotărîrea Consiliului de Miniştri-şi că pământul fusese arat din toamnă.
să fie cât mai aproape cu locuinţele Datorită succeselor obţinute de gos­ a Partidului din 4 Septembrie 1952 Tot în acest an numeroase gospodării
unii de alţii, pentru o lesnicioasă mo­ podăria noastră colectivă, la care a trasează sarcină tuturor gospodăriilor colective din regiunile Constanţa şi
bilizare la lucru. contribuit din plin şi brigada întâia, agricole colective şi gospodăriilor indi­ Bucureşti, care făcuseră arături de
Noi am avut greşeli în ceeace prive­ numărul ţăranilor muncitori care se viduale să facă arături adânci de toam­ toamnă, au putut începe semănatul în­
nă, cu respectarea întocmai a prevede­
că dela 15 Februarie, obţinând recolte
şte organizarea muncii în echipe. Ast­ conving de drumul drept al gospodăriei rilor agrominimului, pe toate terenu­ cu mult mai mari decât ţăranii indivi­
fel, anul trecut, atunci când aveam de colective sporeşte mereu. In toamna rile, în afară de cele aşezate în pantă. duali din regiune care nu au arat în
făcut o lucrare, echipele se formau pe aceasta s’au mai înscris încă 50 familii Experienţa colhozurilor şi sovhozu­ toamnă.
loc, iar după terminarea acelei lucrări de ţărani săraci şi mijlocaşi. rilor sovietice şi practica gospodăriilor In ţara noastră priinăverile sunt căl­
echipele se desfăceau şi în felul acesta colective şi a gospodăriilor agricole duroase, dar aduc şi vânturi puterni­
GANCEA fON de stat din ţara noastră ne arată că a- ce, care usucă repede pământul. In-
oamenii puteau să se schimbe cum vo­ rătura de toamnă este una din cele mai tr’un timp foarte scurt trebue să termi­
brigadier la brigada întâia din
iau dela o echipă Ia alta. Acehstă proa­ însemnate lucrări ce trebue făcute în năm semănatul grâului, orzului, ovăzu­
gospodăria colectivă „Elena
stă organizare a echipelor din brigada Sârbu“ din corn. Nicolae această perioadă, pentru asigurarea lui, mazării, floarei soarelui, inului, lu-
mea n’a putut contribui la obţinerea Bălcescu, raionul Medgidia unei recolte sporite. cernei, cartofului, etc. şi în acelaş timp
La unele staţiuni experimentale a- să grăpăm semănăturile, să cărăm bă­
gricole din ţara noastră, făcându-se în legarul, etc. Munci sunt multe şi toate
Gospodăria de stat din comuna Mânăstirea-Olteniţa ultimii ani arături adânci de toamnă, trebuesc făcute. Dacă avem făcută ară­
s’a văzut că producţia a crescut cu tura de toamnă, putem face şi semănă­
în lupta pentru recolte bogate 200—500 kg. boabe ia hectar. Astfel, turile într’un timp mai scurt.
Arătura de toamnă sporeşte mult re­
la staţiunea experimentală agricolă
Lovrin, arătura de toamnă a sporit pro­ zerva de apă din pământ şi s’a văzut
Pe întinsul nesfârşit al Bărăganului, kg. porumb la hectar, depăşind cu mult ducţia cu aproape 40 la sută. că pământul arat din toamnă păstrea­
în vecinătatea unor sate cu nume vechi planul de producţie. Arătura de toamnă trebue făcută cât ză de 2—3 ori mai multă umezeală de­
ca Spanţov, Chiselet, Mănăstirea ori Colectiviştii dela gospodăria colec­
Ulmu. se întind pământurile rodnice ale tivă „Donca Simo" din Chiselet şt cel mai devreme. Cu cât întârziem această cât pământul care a rămas peste iarnă
gospodăriei de stat „Alexandru Sahia" dela gospodăria „Drum Nou" din Co­ lucrare, cu atât pământul se întăreşte, nearat. Pentru a se reţine zăpada mai
«lin comuna Mănăstirea, raionul Olte­ coni au fost printre cel dintâi care au arătura iese mai bolovănoasă şi se fa­ bine, arătura de toamnă trebue să ră­
niţa. urmat pilda muncitorilor dela gospodă­ ce mai anevoe. mână negrăpată.
După vechi credinţe neîntemeiate ria de stat. Regulile agrotehnice şi în- Arătura de toamnă ajută mult la dis­ Agrominimul recomandă ca arătura
răspândite printre unii ţărani muncitori, grăşămintele naturale şi chimice au fost trugerea buruenilor şi mai ales a celor de toamnă să se facă la adâncimea de
sc spunea că: „în Bărăgan îngrăşămin­ folosite pe scară tot mai largă. Gospodă­ puternic înrădăcinate, cum este pirul. 20—22 cm., pentru cerealele de primă­
te]*: nu dau rezultate, că or distruge re­ ria de stat „Alexandru Sahia" a sprijinit Acolo unde se face regulat arătura de vară, mazăre, fasole, iar pentru sfeclă,
coltele şi le-ar arde la rădăcină". Apli­ aceste două gospodării colective cu se­
când cu curaj agrotehnica sovietică, minţe selecţionate ca şl cu maşini agri­ toamnă, numărul buruenilor scade la cartofi, bumbac, lucernă, ricin, legume,
muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de cole pentru grăbirea lucrărilor întârzia­ jumătate. « arătura trebue să se facă peste 25 cm.
stat „Alexandru Sahia" au dovedit că te. Cele două gospodărit colective au Arătura de toamnă uşurează mult Pentru porumb, cânepă, floarea soare­
aceste credinţe sunt deşarte. Respectând obţinut anul acesta peste 1.600 kg. lucrările de primăvară. Dacă gospodă­ lui şi orez putem ara Ia 20—25 cm.
regulile agrotehnice şi îngrăşând pămân­ grâu la hectar, tocmai pentru că au pri­ ria agricolă colectivă din comuna Ili- Agrominimul ne învaţă însă că oda­
tul muncitorii gospodăriei de stat au ob­ mit din plin ajutorul gospodăriei de şeşti, regiunea Suceava, a recoltat în tă cu arătura de toamnă să îngropăm
ţinut 2.200 kg. grâu la hectar şi 3.400 stat. acest an 3.000 kg. ovăz la hectar, a- şi bălegarul, bine putrezit. Bălegarul
Recolte bogate de bumbac ceasta se datoreşte în bună parte şi fap­ trebue cărat la câmp cu o zi înainte sau
tului că a făcut arătură de toamnă. chiar în ziua arăturii. El se împrăştie
O cultură căreia i se acordă mare larizată. S ’au construit platforme de de­ Ovăzul, care trebue semănat în „mus­ egal pe toată suprafaţa şi apoi se exe­
grijă în gospodăria de stat „Alexandru pozitare, sau asigurat şorţurile cu 3 bu­ tul zăpezii", a putut fi semănat în pri­ cută arătura de toamnă.
Sahia" este bumbacul. In acest an gos­ zunare pentru sortarea bumbacului pe mele zile ale «iesprimăvărării, pentru- Ing. F. CONSTANT1NESCU
podăria a fost înzestrată cu maşini ar calităţi chiar în timpul culesului. La a-
gricole, pentruca toate lucrările la cul­ ceste consfătuiri nu au lipsit nici colec­
tura bumbacului să se facă mecanizat. tiviştii fruntaşi, care au venit bucuroşi
Astfel însămânţarea bumbacului s’a fă­ să înveţe şl ei metodele cele mal bune Să sprijinim depunerile Ia GE*G
cut cu maşini speciale de tip IAR 511. pentru recoltarea bumbacului, spre a
răritul şi prăşitui s'a făcut cu maşini putea îndeplini cu cinste sarcinile pe O sarcină deosebit de importantă în privinţa lămuririi maselor
speciale sosite din Uniunea Sovietică, care le trasează Hotărîrea guvernului şl populare de însemnătatea depunerii rezervelor băneşti la C.E.C., revine
iar pentru recoltare deasemeni gospodă­ a partidului din 6 Octombrie. Ca ur­ şi căminelor culturale. In planurile lor de activitate, căminele cultu­
ria a primit o combină autopropulsată mare a acestui fapt, până la 13 Octom­ rale trebue să treacă, în cadrul şezătorilor şi festivalurilor artistice,
sovietică. Hotărîrea partidului şi guver­ brie, la gospodăria agricolă de stat s’a
nului din 6 Octombrie anul acesta cu cules 80 la sută din întreaga suprafaţă conferinţe, piese de teatru, poezii, etc., din care să se desprindă un în­
privire la recoltarea bumbacului, a în­ cultivată de bumbac. demn serios pentru depunerea economiilor la C.E.C. Deasemeni, trebue
semnat pentru muncitorii şi tehnicienii Succesele acestea sunt doar o mică susţinută o agitaţie vizuală temeinică. Să se pună afişe şi să se scrie
gospodăriei de stat „Alexandru Sahia" parte din marile realizări obţinute de articole Ia gazetele de perete de către ţăranii muncitori care au depus
un preţios ajutor în organizarea cât mai gospodăria de stat „Alexandru Sahia" bani la C.E.C. şi care îndeamnă şi pe alţii să le urmeze pilda.
bună a muncii. In consfătuiri de produc­ din comuna Mănăstirea. Ele sunt rezul­ Pentruca această muncă să fie cât mai roditoare, e necesară o legătură
ţie, metoda de culegere rapidă a bum­ strânsă intre căminele culturale şi organele locale ale C.E.C.-ului.
bacului. iniţiată, de stahanovista sovie­ tatul unei munci organizate şi al respec­
tică Basti Baghirova a fost larg popu- tării întocmai a regulilor agrotehnice.