Page 33 - Albina_1952_10
P. 33

A L B I N A                                                                                                                        9


                     C U V Â N T U L                                                      L U M I N O S




                     A L                  M A R E L U I                                             S T A L                      I N




                  ( Urmare  din  pagina  8-a)  Să  luăm  de  pildă  campania  electorală   Noul  val  de  atacuri  fasciste  din  ţionale  şi  al  suveranităţii  naţionale,
                                               din  Statele  Unite  ale  Americii.  Este  Franţa:  atacarea  sediilor  redacţiilor  zia-  care  fusese  aruncat  peste  bord  de  bur­
             nostru,  i-au  dat  titlul  de  „brigadă  de
                                               ştiut  că  niciodată  participarea  la  ale­  re'or  democrate,  arestarea  secretarului  ghezie.
             şoc"  a  mişcării  revoluţionare  şi  munci­
                                               gerile  prezidenţiale  din  Statele  Unite  general   al  Confederaţiei  Generale  a   Sub  conducerea  partidelor comuniste
             toreşti  mondiale.  Prin  aceasta  ei  îşi  ex­
                                               ale  Americii  nu  a  trecut  de  52—53%   Muncii,  încercarea   de  a  scoate  din  şi  muncitoreşti,  oamenii  muncii  din  ţă­
             primau  speranţa  că  succesele  „brigăzii
                                               din  totalul  celor  care  au  drept  de  vot,   parlament  un  grup  de  deputaţi  comu­  rile  de  democraţie  populară  au  dobân­
             de  şoc"  vor  uşura  situaţia  popoarelor
                                               iar   la   alegerile   pentru   Congres,   nişti,  toate  dovedesc  că  burghezia  im­  dit  independenţa  naţională  şi  suvera­
             caTe lâncezesc sub jugul  capitalismului.
                                               30—32%.  Nici  să  mai  vorbim  de   perialistă  a  renunţat  pe  faţă  la  prin­  nitatea  naţională  şi  apără  aceste  cu­
             Cred  că  partidul   nostru  a  îndreptăţit
                                               putinţa  unui  om  simplu  de  a  candida   cipiile  democratice.
             aceste  speranţe,  îndeosebi  în  perioada                                                             ceriri  cu  toate  forţele.
                                               în  alegerile  din  Statele  Unite  ale
             celui' de  al  doilea  război  mondial,  când,                         Partidele  comuniste  şi  democratice   întreaga  viaţă  care  se  desfăşoară
                                               Americii.  Pentru  aceasta,  după  cum
             zdrobind  tirania  fascistă  germană  şi                             duc  o  luptă  dârză  pentru  a  obliga  bur­  astăzi  în  ţara   noastră,   participarea
                                               recunoaşte  chiar  legea  electorala  ame­
             japoneză,  Uniunea  Sovietică  a  salvat                             ghezia  chiar  în  cadrul  strâmt  al  orân-'
                                               ricană,  ai  nevoe  de  o  sumă  de  3.000                           unui  număr  tot  mai  mare  de  oameni  ai
             popoarele  Europei  şi  Asiei  de  primej­                           duirii  burgheze  —  să  respecte  cele  mai
                                               dolari,  sumă  care  depăşeşte  chiar                                muncii  la  conducerea  treburilor obşteşti
             dia  robiei  fasciste".           venitul  anual  al  unui  salariat  mijlociu   fireşti,  cele  mai  necesare  libertăţi  de­
               Dar  şi  înaintea  celui  de  al  doilea   In  Statele  Unite  ale  Americii  banii  ho­  mocratice.  Astfel,  poporul  francez  sub  Şi  grija  permanentă  a  statului  nostru
             război  mondial,  când  valul  fascismului   tărăsc  în  alegeri.    conducerea  Partidului  Comunist  Fran­  pentru  creşterea  nivelului   de  trai  al
             devenise  o  ameninţare  pentru  popoare,   Toţi  aceia  care  nu  ştiu  earte,  femei­  cez,  având  sprijin  din  lumea  în­  poporului,  sunt  o  dovadă  a  democraţiei
             Uniunea  Sovietică  a  sprijinit  cu  deose­  le,  negrii,  şi  în  unele  state  din  America   treagă,   luptând   împotriva   întemni­  regimului  nostru.  Campania  pentru
             bită  tărie  lupta  antifascistă.  Niciodată   şi  cei  care  nu  pot  plăti  un  anumit  im­  ţare  tovarăşului  Jacques  Duclos,  secre­  pregătirea alegerii  deputaţilor în  Marea
             nu  va  uita  poporul  spaniol  sprijinul  pe  pozit  e'ectoral,  sunt  lipsiţi  de  dreptul   tar  a!  C.C  a!  P.C.F.  şi  a  altor  patrioţi
             care  l-a  primit  din  partea  Uniunii  So­  de  vot.               de  către  guvernanţii  americani  ai  Fran­  Adunare   Naţională,,  care   se   des­
             vietice,  atunci  când  apăra  cu  arma  în   Unul  din  candidaţii  bogătaşilor  la                   făşoară  acum  în  ţara  noastră  şi  la  care
             mână  republica  spaniolă.  Acest  sprijin  preşedinţia  Statelor  Unite,  Eisenhower,   ţei,  a  reuşit  să-i  elibereze.  La  fel  şi  alţi   participă  tot  mai  mulţi  oameni  ai  mun­
                                                                                  mulţi  luptători  pentru  pace  şi  libertate
             Partidul  Comunist  al  Uniunii  Sovietice  s’a  arătat  de  curând  foarte  îngrijorat                cii,  însufleţirea  cu  -care  oamenii  muncii
             l-a  dat  în  împrejurări  grele,  în  condi­  faţă  de  popoarele eliberate  din  răsăritul   din  Franţa  şi  alte  ţări^apitaliste,  care   propun  din  mijlocul  lor  candidaţi  de
             ţiile  încercuirii  capitaliste  complecte  a   Europei.  El  a  avut  neruşinarea  să  vor­  sunt  arestaţi  la  ordinele  imperialiştilor   deputaţi,  toate  arată,  fără  putinţă  de
             statului  sovietic.               bească  de  un  război  pentru  aşa  zisa   americani,  sunt  eliberaţi  datorită  luptei
               Un  număr  însemnat  de  ţări  s’au  „eliberare"  a  ţărilor  de  democraţie   maselor  populare,   strânse   în  jurul   tăgadă,  caracterul  cu  adevărat  demo-
             smuls după cel  de  al  doilea  război  mon­  populară.  O simplă  americană,  pe  nume                craf-popular  a!  regimului  nostru.
             dial  din  lagărul  imperialismului  şi  îşi  Vera  Terner  din  oraşul  Ayo   (Statul   partidelor  comuniste.  In  aceste  zile,  când  în  ţara  noastră
             construesc  o  viată  nouă.  Acest  fapt  a   Illinois)  i-a  trimis   lui  Eisenhower  o   Tovarăşul  Stalin  arată  că  burghezia   se  desfăşoară  cu  însufleţire  campania
             pricinuit  o  slăbire  serioasă  a  puterii   scrisoare  în  oare  printre  altele  spune:   a  încetat  de  mult  să  mai  apere  dreptu­  de  pregătire  a  alegerilor,  poporul  no­
             burgheziei  internaţionale.  Astăzi  bur­  „După  părerea  mea,  eliberarea  şi  filan­  rile  şi  independenţa   naţiunii,  ducân-   stru   a  primit   cu   nespusă   bucurie
             ghezia  nu  mai  poate  să  facă  paradă  de  tropia  trebuesc  începute  din  ţara  noa­  du-le  la  târg,  adică  la  Washington  şi
             principiile  ei  liberale  şi  democratice  pe  stră.  Alăturez  la  această  scrisoare  foto­          discursul  istoric  al  tovarăşului  Stalin
             care  le-a  trădat  de  mult,  ceeace  a  fă­  grafia  cocioabei  murdare,  formată  din-   vânzându-le  pe  dolari.  Pe  drept  cuvânt,   şi  vede  în  el  un  mesaj  de  pace,  un  imn
             cut  ca  ea  să  slăbească  şi  mai  tare.  Ea   tr’o  singură  cameră,  în  care  locuesc   tovarăşul  Stalin  spune:  „Steagul  in­  al  vieţii  fericite  a  constructorilor  co­
             a  devenit  făţiş  reacţionară  şi  a  pierdut   împreună  cu  soţul  meu  şi  cu  cele  2   dependenţei  naţionale  şi  al  suverani­  munismului  adresat  popoarelor  din  în­
             orice  legături   cu   massele  populare.   fetiţe,  cocioabă  pe  care  noi  o  numim   tăţii  naţionale  a  fost   aruncat  peste   treaga  lume.
             Burghezia  din  cele  mai  multe  ţări  ca­  casă.                   bord".  Tot  partidelor  comuniste  şi  de­  Cuvântarea  tovarăşului  Stalin,  în­
             pitaliste  şi-a  pierdut  de  multă  vreme   Eu  aş  fi  vrut  să  mă  eliberez  de
             ea  însăşi  independenta  şi  execută  ordi­  politica  de  discriminare rasială  a  negri­  mocratice  le  revine  sarcina  de  onoare  ţeleptele  sale  cuvinte  care  au  o  uriaşă
             nele  bogătaşilor  americani.  „înainte,   lor,  eu  aş  fi  vrut  să  scap  de  frica  răz­  de  a  ridica  acest  steag  şi  de  a   importanţă  internaţională,   ne   înar­
             —  spune  tovarăşul  Stalin  —  burghezia   boiului  atomic,  de  şomaj,  de  frica  pa­  lupta  pentru  independenţa  naţională   mează  şi  pe  noi  cu  o  deosebită  tărie
             îşi   permitea   să   facă   paradă   de   raliziei  infantile  şi  a  tuberculozei,  de  a  ţărilor  subjugate  azi  de  capitalişti.   în  lupta  ce  o  ducem,  pentru  pace  în
             liberalism,  apăra  libertăţile  burghezo-                                                              lume,  pentru  construirea  socialismului
                                                frica  acelei  influenţe  pe  care  o  reflectă   Nu  se  poate  socoti  patriot  nici  un  om
             democratice  şi  îşi  crea  astfel  popu­                                                               în  patria  noaslră  dragă.
                                                asupra  vieţii  fetiţelor  mele  discrimina­  al  muncii  din  nici  o  ţară  capitalistă
             laritate  în  popor.  Acum,  din  libera­                                                                 Muncind  cu  şi  mai  mult  avânt  pe
             lism  nu  a  rămas  nici  urmă.  Nu  mai   rea  rasială  şi  actuala  educaţie  în  spi­  care  nu  luptă  pentru  ca  ţara  lui  să  se
             există   aşa  numita   „libertate  indivi­  ritul  „războiului  rece",  în  acelaş  timp   poată  elibera  de  sub  ocupaţia  capitalu­  ogoare,  aşa  cum  muncesc  şi  muncitorii
             duală",  drepturile  individului  sunt  recu­  şi  de  alarmele  atomice".  lui  american.              din  fabrici,  însămânţând  la  timp,  fă­
             noscute  acum  numai   acelora  care  au   Această  scrisoare vorbeşte  dela  sine   Ţările  de  democraţie  populară  şi-au  când  arăturile  de  toamnă,  pregătimlu-
             capital,  iar  toţi  ceilalţi  cetăţeni  sunt
                                                despre  duşmănia  cu  care  încep  să  pri­  câştigat  o  independenţă  adevărată,   ne  cu  toţii  pentru  a  alege  pe  candidaţii
             consideraţi  material  uman brut,  bun  nu­  vească  cetăţenii  simpli  americani  atât  fiindcă  în  aceste  ţări  —  eliberate  de  F.D.P.   în  Marea  Adunare  Naţională,
             mai  pentru  exploatare".
                                                politica  internă  cât  şi  cea  externă  pe  Marea  Uniune  Sovietică  —  partidele  mergem  înainte,  pe  drumul  luminat  de
               Privind  situaţia  de  astăzi  a  ţărilor
             capitaliste,  găsim  destule  fapte  care  care  o  duc  cercurile  conducătoare  din  comuniste  şi  muncitoreşti  au  luat  în   stegarul  luptei  pentru  pace,  marele
             dovedesc cele spuse  de tovarăşul  Stalin.  Statele  Unite  ale  Americii.  mâinile  lor  steagul  independenţei  na­  Stalin.


               Pe  întreg  cuprinsul  ţării,  în  oraşe  şi   In  întâm pinarea  C ongresului  N ajionol  pentru  A părarea  Păcii  oamenii  cinstiţi  din  satele  noastre  în­
             sate  se  desfăşoară  alegerea  noilor  co­                                                             tâmpină  Congresul  Naţional  pentru  A-
             mitete  de  luptă  pentru  pace.       însufleţite  adunări  ale  păcii                                 părarea  Păcii.  Astfel,  la  gospodăria  a-
               Iată,  de  pildă,  în  comuna  Orodel  din                                                            gricolă  de  stat  din  comuna  Cândeşti,
             raionul  Pleniţa,  toţi  oamenii  cinstiţi din                                                          raionul  Buzău,  s’au  format  brigăzi  spe­
             comună  au  participat  cu  însufleţire  la   rea  a  peste  450  cetăţeni,  printre  care  ţeni  din  comună,  între  care  sunt  nume­  ciale  de  producţie,  numite  de  salariaţii
             alegerea  noului  comitet  de  luptă  pentru   se  aflau  ţărani  săraci  şi  mijlocaşi,  în­  roşi  ţărani  muncitori,  doi  învăţători,   gospodăriei  „brigăzi  ale  păcii".   S ’au
             pace.  Sala  căminului  cultural  devenise   văţători,   funcţionari,   preoţi  din  sat   preotul,  ctc.  format  14  brigăzi  ale  păcii  şi  16  echipe
             neîncăpătoare  pentru  marele  număr  de  care  şi-au  manifestat  hotărîrea  lor  de   In  mai  toate  locurile  sunt  aleşi  în   ale  păcii.  Intre  aceste  brigăzi  şi  echi­
             cetăţeni  veniţi  la  adunare.  După  ce  s’a   a  apăra  pacea.  Vorbitorii  la  această  a-  comitetele  de  luptă  pentru  pace oameni   pe  s’a  pornit  o  întrecere   în   cinstea
             făcut  darea  de  seamă  a  activităţii  ve­  dunare  au  arătat  că  un  important  suc­  de  cele  mai  diferite  profesiuni.  Congresului  Naţional  pentru  Apărarea
             chiului  comitet,  numeroşi  participanţi  ces  al  acţiunii  partizanilor  păcii  din   In  multe  adunări,  pentru  alegerea   Păcii.
             la  adunare  au  luat  cuvântul.  Astfel,  ţă­  comuna  Măceşul  de  Sus  este  demasca­  comitetelor  de  luptă  pentru  pace   se   Prin  adunări  însufleţite,  printr’o  or­
             ranul  muncitor  Gheorghe Albu  a  arătat  rea  unui  duşman  al  păcii,  chiaburul  critică  lipsurile  vechilor  comitete,  pen­  ganizare  mai  rodnică  a  muncii,  cetă­
             că  el  înţelege  să  aducă  o  contribuţie   Alexandru  Stăneseu,  care  nu  s’a  dat  tru  ca  astfel  în  viitor  să  se  muncească   ţenii  cinstiţi  de  pe  întreg  cuprinsul  pa­
             la  apărarea  păcii  prin  terminarea  în-  înapoi  nici  dela  sabotarea  planului  de  mai  bine.  In  cadrul  adunării  ce  a  avut   triei  noastre  participă  din  plin  la  lăr­
              sămânţărilor  la  termenul  fixat.  învăţă­  colectări.  Acest  duşman  înrăit  al  păcii   loc  în  satul  Cetăţele  din  raionul  Lăpuş,  girea  acţiunii  pentru  apărarea  păcii,  în
              torul  Badea  Florea  s’a  angajat  în  faţa  caută  prin  orice  mijloace,  începând  cu  s’a  arătat  că  vechiul  comitet  nu  a  avut   aşa  fel  încât  nici  un  om  cinstit  să  nu
              adunării  să-i  îndrume  din  toate  pute­  lansarea  de  svonuri  alarmiste  şi  până  o  activitate  zilnică,  mărginindu-se  nu­  rămână  în  afara  luptei  pentru  pace.
              rile  lui  pe  elevii  din  comună  pentru  a  la  sabotajul  direct,  să  împiedice  mun­  mai  la  anumite  campanii.  Nu  a  existat   După  corespondenţele  tovarăşilor  Fi-
              deveni  vrednici  apărători  ai  păcii.  ca  însufleţită  a  ţăranilor  muncitori  din  un  plan  de  muncă,  iar  vechiul  preşe­  rescu  Alexandru,  Petru  Costin,  Ste-
                Şi  în  comuna  Măceşul  de  Sus  din  comună.  Acţiunea  Iui însă  a  fost  demas­  dinte  a  fost  criticat  pentru  că  a  dus  o   lian  Banciu,  Budrală  Dumitru,  M. Z.
              raionul  Segarcea  alegerea  comitetului  cată  la  vreme.  In  noul  comitet  de  lup­  activitate  de  formi^  Ghencea,  Straton  Nicanor,  Gh.  Bră-
              de  luptă  pentru  pace  a  prilejuit  aduna­  tă  pentru  pace  au  fost  aleşi  15  cetă­  Sunt  foarte  variate  formele  prin  care  escu  şi  M.  Havriş.
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38