Page 35 - Albina_1952_10
P. 35
A L B I N A 11
Congresul popoarelor pentru pace
se va deschide la 12 Decembrie
la Viena
Deschiderea lucrărilor sesiunii Adunării Generale a O.N.U.
— Com unicatul Biroului Consiliului M ondial
Săptămâna trecută s’a deschis la torilor ipăcii. Acest lucru îl prezic de pe
New-York, în Statele Unite ale Americii, acum şi unele ziare reacţionare. Dealt a l P ăcii —
cea de a şaptea sesiune a Adunării Ge fel încă dela începutul lucrărilor, dele 4
nerale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. gaţia americană n’a putut împiedica La Viena a avut loc o şedinţă a Biroului Consiliului Mondial al
Lucrările acestei sesiuni au loc înscrierea pe ordinea de zi a actualei
în perioada în care guvernul american sesiuni, propunerea delegaţiei cehoslo Păcii, consacrată pregătirilor în vederea Congresului popoarelor
continuă cursa înarmărilor; dar în a- vace cu privire la amestecul Statelor pentru pace, care se va deschide la 12 Decembrie 1952 la Viena. Par
celaş timp este perioada în care s’a ter Unite în afacerile altor ţări prin orga ticipanţii la şedinţă au dat publicităţii următorul comunicat:
minat Congresul pentru pace din Asia nizarea unei activităţi subversive şi de
şi zona Pacificului, care s’a ţinut în în spionaj pe teritoriul U.R.S.S. şi ţărilor „Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la convocarea
depărtata Chină. Acest congres s’a adre de democraţie populară. Congresului popoarelor pentru pace trezeşte un uriaş interes în toate
sat Organizaţiei Naţiunilor Unite cerând Cea de a şaptea sesiune a Adunării ţările şi a şi dat naştere unui mare număr de iniţiative.
să se încheie pacea în Coreea, să înce Generale O.N.U. are o ordine de zi Aplicarea politicii forţei în relaţiile dintre naţiuni a creat o
teze războiul colonialiştilor din celelalte foarte încărcată, cuprinzând peste 70
ţări ale Asiei, să se dea libertate şl in de probleme. Unele din ele, cele mai stare de încordare, ale cărei consecinţe şi a cărei primejdie sunt tot
dependenţă popoarelor asuprite. principale, cum sunt cele ale reducerii mai evidente. In această situaţie, cele mai diferite cercuri sociale, în
La New-York s’a discutat în prima înarmărilor, Interzicerea armelor de dis special grupurile politice, sindicale, religioase şi pacifiste, consideră
săptămână ordinea de zi a Adunării, trugere în masă, încheierea unui pact că trebue găsită o ieşire din impas.
care anume chestiuni să fie discutate. al păcii între marile puteri, etc., n’au
Chiar din prima zi a sesiunii Adunării putut fi rezolvate până acum din cauza Cum să se pună capăt războaielor care sunt duse în prezent ?
Generale s’a văzut din activitatea dele maştnei de vot americane, care 6’a opus Cum să se pună capăt „războiului rece?"
gaţiei sovietice cum se adeveresc cuvin cu înverşunare rezolvării paşnice a Cum să se asigure independenţa şi să se garanteze securitatea
tele tovarăşului Malenkov, care a spus acestor probleme. tuturor ţărilor?
la Congresul al XlX-lea al Partidului Bine înţeles că imperialiştii nu au Răspunsurile la aceste întrebări pot fi găsite numai printr’o dis
Comunist al Uniunii Sovietice că : „Gu renunţat la obişnuitele lor încercări de
vernul U.R.S.S. acordă o însemnătate a împiedica mersul normal al lucrărilor. cuţie între acei care întruchipează cu adevărat voinţa de pace a po
serioasă Organizaţiei Naţiunilor Unite, Astfel, au propus discutarea tratatului poarelor. Congresul popoarelor convocat de Consiliul Mondial al
considerând, că aceasta ar putea fi un de pace cu Austria, deşi acest tratat Păcii va fi o întâlnire internaţională a unor oameni de naţionalităţi
hustruiment important pentru menţinerea conform înţelegerii între marile puteri, diferite şi cu moduri de viaţă diferite.
păcii". Tovarăşul Malenkov a mai adă- este o problemă care interesează numai Participarea la Congres ca delegaţi, oaspeţi sau observatori nu
rat că deşi majoritatea statelor mem- Anglia, Franţa, Statele Unite şl Uniu
one ale O.N.U. sunt sub influenţa mili nea Sovietică. Imperialiştii vor însă să va însemna implicit aderarea obligatorie la mişcarea partizanilor
onarilor americani, totuşi Uniunea abată atenţia statelor dela alte pro păcii.
Sovietică apără acolo poziţiile păcii, bleme mai importante. Printr’o discuţie liberă, eficace, Congresul popoarelor se va stră
pentru a preîntâmpina un nou război, Lucrările Adunării Generale vor dura dui să găsească o rezolvare rezonabilă problemelor care împart
pentru a opri operaţiunile militare, a- probabil până la sfârşitul anului. Aici
colo unde ele au început. se vor înfrunta în săptămânile ce ur lumea.
Cu ocazia Adunării O.N.U. de anul mează, două lumi, lumea păcii şi lumea Dacă se va realiza un acord măcar asupra unei singure pro
trecut, imperialiştii au 6uferit acolo în războiului. Delegaţia sovietică, condusă bleme, aceasta va uşura soluţionarea celorlalte probleme şi va con
frângeri în urma strălucitei activităţi a de tovarăşul Vîşinski şi delegaţiile sta tribui la destinderea încordării internaţionale.
delegaţiei sovietice, care a deschis ochii telor’ de democraţie populară membre
popoarelor asupra scopurilor războinice ale O.N.U. vor demasca în faţa lumii In comun, popoarele vor găsi calea spre pace".
ale imperialiştilor. întregi planurile aţâţătorilor la război şl |
De bună seamă că în cursul lucră vor face propuneri menite să apere j
rilor acestei sesiuni, imperialiştii vor pacea. j Sfat despre pace
suferi noi înfrângeri din partea apără I. RADU Ia gospodăria agricolă colectivă
De dimineaţă, prin burniţa măruntă rinţa sa fierbinte de pace, spunând:
Fermierii americani care se cernea din cerul posomorit, co mi-a murit în războiul din 1916. In ul
— La 9 ani am rămas orfan. Tata
în ghiarele capitaliştilor lectiviştii din Bălţaţi, raionul Tg. Fru timul război o bombă mi-a distrus casa,
mos, sosiseră la poarta gospodăriei. mi-a omorit soţia şi mi-au răm as pe
Elisabeth Stevens a muncit întreaga numai deln 1 Aprilie 1952, peste un — Iţi luaşi şi ţâncul, tovarăşă pre drumuri opt copii. Ce scump e cuvân
i viaţă într'o fermă mică din 6tatul milion de oameni din S.U.A. au fost şedintă ! se miră colectivista Ruxandra tul pace, — a spus el mai departe —
alichigen. Dar iată că într’o bună zi po nevoiţi 6ă se lase de agricultură,
liţiştii i-au năvălit în casă, cerându-i să ’nemaiputând face faţă angaralelor şi Anăstăsoaiei. ca şi cuvântul mamă, pentru orice co
plece încotro o vedea cu ochii. Ferma lipsurilor. Ei s’au băgat servitori 6au — L-am luat şi pe el, că doar ce-o pil Eu nu vreau să mai aud Iarăşi
i-a fost apoi vândută la licitaţie pen umblă pe drumuri şomeri. să vorbim azi se leagă şi de viaţa lui!... bubuitul tunurilor. Deaceea, mă anga
tru mica sumă de 500 dolari, cu toate Marea masă a fermierilor este înglo
că numai casa ei valora 6.000 dolari. Şi dată în datorii până peste cap. Totalul vorbi preşedinta Ana Mărtinicâ, mân- jez să dem asc pe toţi acei care vor în
toate astea pentrucă datora societăţii datoriilor pe care le au fermierii la gâindu-şi copilul pe creştetul capului. cerca să bage zâzanie intre oameni,
de asigurare o sumă neînsemnată de bănci şi alte instituţii de credit a cres
toni, pe care nu a avut cu ce s’o plă cut în ultimii şase ani aproape de două Peste câtva timp, în sala „colţului cu svonuri despre război. Eu mă anga
tească atunci când i s’a cerut. După ce ori, r:dicându-se la uriaşa sumă de 13 roşu”, plină de colectivişti, bărbaţi, fe jez să-mi îndeplinesc toate sarcinile de
au bătut-o, patru poliţişti au aruncat-o miliarde 600 milioane dolari. mei şi copii> tovarăşul Mărcuţă Gheor- plan în gospodărie. să-m i dau cât mai
pe femeie în stradă, târând-o de mâini Fermierii americani nu scot din mun
-şi de picioare. Aoelaş fapt s’a întâmplat ca lor nici măcar atât cât să le ajungă ghe, secretarul organizaţiei de bază, curând cota de lapte care mi-a mai ră
şi cu vecinul ei. fermierul Seigenhardt. pentru un trai omenesc. Aşa, de pildă, deschise adunarea. mas de dat către stat şi să merg şi pe
Cazuri asemănătoare se întâlnesc foar anul trecut, venitul mijlociu al unui fer
te des în ultima vreme în S.U.A. Sără mier abia de s’a ridicat la 800 de dolari, — Vor fi zile măreţe, tovarăşi, în la alţi ţărani să-i îndemn să-şi predea
ciţi şî ruinaţi de diferite angarale, fer ceeace înseamnă o sumă de cinci ori curând. Vor avea loc Congresul Naţio şl ei cotele.
mierii rătăcesc pe drumuri în căutare mai mică faţă de costul traiului cel mâi nal pentru apărarea păcii şi Congresul Brigadierul Nicuiae Ursache, mem
de lucru, istoviţi de foame şl mizerie. sărăcăcios. bru şi el in comitetul de luptă pentru
Seceta care a lovit anul acesta mai Dar fermierul american ane de îndu popoarelor pentru pace. Toate astea
mult de 10 state din S.U.A. înseamnă rat şl specula cămătărească a monopo ne dovedesc că oamenii cinstiţi nu-t pace, a arătat că în gospodărie mai
pentru micii fermieri adâncirea nemai lurilor şl afaceriştilor. Pe de o parte el mai lasă pe imperialişti să-şi facă de sunt unele lipsuri. A mai rămas un
pomenită în mizerie. Dar dacă pentru este nevoit 6ă-şi vândă produsele agri
micii fermieri şi în general pentru toţi cole pe preţuri de nimic, ca apoi să fie cap, ci se adună ca să se sfătuiască hectar de coceni netăiaţi şi se mai face
oamenii muncii seceta înseamnă o mare nevoit 6ă le cumpere la preţuri de 10— cum să pună stavilă războiului. Pentru încă risipă la furaje. El s’a angajat să
nenorocire, care aduoe după ea mizerie 20 ori mai mari. Un fermier din Cali întâmpinarea acestor congrese ne-am muncească mai mult de acum încolo,
şi lipsuri, — pentru bancheri, negustori fornia a povestit că el a vândut la Chi
şi tot felul de afacerişti ea reprezintă cago unei mari societăţi comerciale adunat şi noi ca să ne spunem cu să-şi organizeze mai bine oamenii, ca
un prilej de îmbogăţire prin camătă şi fructele produse în grădina sa, cu câte vântul. să înlăture cât mai curând aceste lip
jaf. un cent bucata şi a văzut cum imediat A vorbit apoi tovarăşul Ion Ursache, suri, aducăndu-şi in felul acesta apor
Situaţia milioanelor c’e fermieri ame după aceea au fost vândute cu 30 de
ricani este atât de grea, încât nici zia cenţi bucata. care a făcut o prezentare mai largă tul lui la lupia pentru pace.
rele n’o pot ascunde. Aproape zilnic în In timp ce veniturile fermierilor a luptei pentru pace din lumea în In glasurile tuturor colectiviştilor
paginile ziarelor se pot citi titluri ca a- scad, preţurile la inventarul agricol, să treagă. El a spus că aceste congrese care au luat cuvântul s’a văzut hotări-
cestea ; „Fermierii strânşi între război mânţă şi îngrăşăminte cresc nemaipo
şi foamete", „Ne găsim în pragul menit. In afară de aceasta, mai bine de colectiviştii trebue să le întâmpine cu rea de a întări cât mai mult gospodă
pieiirii".' o treime din venitul unui fermier este noi succese. In gospodărie, până acum ria lor, de a lovi cu şi m ai multă tărie
Fermierii americani vor avea de în înghiţit de impozitele directe şi indirec au fost realizări mari. Colectiviştii au în duşmanii păcii din sat. Ei s’au an
durat. anul acesta greutăţi de. neînchi te care se duc pentru finanţarea răz
puit. „Zilele micului fermier sunt nu boiului şi a cursei înarmărilor. terminat însămănţările de toamnă la gajat să termine cât mai curând gra
mărate",—arată fermierul George Smith Masele largi ale fermierilor ameri 29 Septem brie şi au început construcţia dul pentru vite şi să-şi scoată sfecla
din statul Michigan într’o scrisoare a cani sunt sătule de viaţa amară pe care
ea publicată în ziarul „National Guar o duc. Glasul fermierului de rând se unui grajd pe care vor să-l termine de zahăr cu o săptăm ână înainte de
dian". Numai în timp de 10 ani, între face auzit din ce în ce mai tare pentru până la congres. termenul planificat. Astfel, delegaţii la
1940 şi 1950, în S.U.A. s’au ruinat apărarea păcii împotriva războiului şl Pând pe rând, colectiviştii au luat cu conferinţa raională pentru pace, Ana
peste 700.000 de gospodării de fer asupririi din partea marilor capitalişti.
mieri. Războiul din Coreea, trimiterea Zeci de mii de fermieri din toate col toţii cuvântul. Fiecare avea de spus Mărtinică, Atimoţtoaiei Ruxandra şi
fiilor de fermieri la moarte pe front, ţurile s’au alăturat luptei pentru pace. câte ceva în legătură cu pacea, fiecă lâ n g ă Constantin, vor avea de spus în
militarizarea econorfiiei, inflaţia şl po Sute de rezoluţii pentru apărarea păcii ruia războiul îi adusese câte o neno faţa tuturor delegaţilor din raion, rea
vara grea şl crescândă a impozitelor au au fost adoptate de secţiile locale ale
grăbit şi mai mult procesul lichidării „Uniunii Fermierilor" din toate statele rocire. Mois<; Ion, membru al comitetu lizări însemnate cu care se vor putea
fermierilor. Este deajuns să arătăm că S.U.A. lui dc luptă pentru pace, şi-a arătat do mândri.
