Page 36 - Albina_1952_10
P. 36

12                                                                                                                     A L B I N A












                        (jjfett, am ân doi


                      Scribii  ziarului  ,,Chicago  Tribune"  şi  la  locuinţa  lui  Harry  se  prezintă  un   Se  înnoptase  deabinelea,  când   trei   —  Şi  noi  suntem,  se  văitară   specu-
                    sunt  foarte  agitaţi.  Directorul  se  răs­  nou  ziarist  Fără  să  se  gândească  prea   căruţe  din  Buia-Târriave  se  îndreptau  lanţii.
                    teşte  la  unul  din  reporteri  care  zăcea   mult,  Harry  îşi  dă  de  îndată  seama  că   spre  comuna  învecinată.  —  Apoi  dacă  sunteţi,  ce  cătaţi  noap­
                    calm  în  birou  :                musafirul  este  din  parţea  unui  ziar  aşa   Câţiva  ţărani  muncitori  tocmai  se în­  tea  pe  câmp  ?
                      —  Ia-ţt  picioarele  la  spinare  şi  caută  zis  „democrat"  şi-i  va  cere  o  declaraţie
                    un  simplu  cetăţean,  care  să-ţi  dea  o  că  va  vota  cu  „democraţii".  torceau  dela  câmp.  Când  să  treacă  spre   —  Păi  plecaserăm  la  o  babă  dofto-
                    declaraţie  pentru  ziarul  nostru  în  care   —  Domnule  ziarist,  începe  Harry,  nu   şosea,  se  întâlniră  cu  nişte  căruţe  care  roaie.  Valeu!...  Nu  v’atingeţi  de  căruţe,
                    fâgădueşte  că-i  va  vota  pe  „republi­  pot  să  făgăduesc  nimic  deoarece  „de­  tocmai  ieşeau  din  sat.  că  e  o  boală  grea  care  se  ia  !
                    cani".      %                     mocraţii"  sunt  învinuiţi  că  au  făcut   —  Seară  bună!  ziseră  ţăranii.  —  Da’  de  ce  suferiţi,  măi  ?
                      Tom  Endersohn  începe  să-şi  contra­  multe  afaceri  murdare.     Nu  primiră  niciun  răspuns  dela  cei   —  Nu  ştim,  că  avem  o  durere  ascun­
                    zică  directorul  :                 —  Afacerile  sunt  afaceri,   răspunde  ce  părăseau  satul.      să  în  foaie!  Aoleo,  ce  grea  durere!
                      —  E  cam  greu  de  găsit  un  astfel  de  supărat  ziaristul,   silindu-se  totuşi   să   —  No,  să  ştiţi  c’au  adormit  feciorii!   Căutând  însă  sub velinţe,  sătenii  des­
                    cetăţean.  Dacă-i  unul  din  aceia  care  în   zâmbească.  Parcă  bandiţii  de  „republi­  zise  unul  din  săteni.  Ş|  către  căruţe  :  coperiră  că  „durerea"  speculanţilor  riu
                    sol limbul  unei  6ume  de  dolari  ne  dă  o  cani"  sunt  mai  de  soi ?  Ce.  nu  cumva   Măi  mânzălăilor,  grij’  că  se  răstoarnă  era  ascunsă  între  foaie,  ci...  sub  paele
                    astfel  de  declaraţie,  putem  avea  sigu­  vrei  să  votezi  pentru  Nixon.  cel  care  a   cârtiţele  şi  vă  pierdeţi  ghetele !  în  care  dosiseră  multă  carne  de  porc
                    ranţa  că  mâine  va  da  una  asemănătoare  recunoscut  singur  furtul,  declarând  la
                    şi  „democraţilor".               radio:  „Da,  am  luat...",  iar  apoi  a  în   Şi,  cum  nici  de  data  aceasta  nu  au­  şi  mai  mulţi  saci  cu  cereale.  Speculanţii
                      —  Te  priveşte,  strigă  directorul,  dosr  ceput  să  se  vaite  :  „Sunt  un  om  sărac,  ziră  vorbă  de  răspuns,  sătenii  se  apro-   ieşeau  noaptea  din  sat  cu  aceste  pro­
                    nu  te  plătesc  degeaba...       n'am  altceva  decât...  datorii".  Aşa  să­  piară  mai  bine  de  căruţe.  In  ele  se  a-  duse  sustrase  dela  colectare  şi  se  du­
                      Zis  şi  făcut.  Tom  Endersohn  soseşte   rac aş  vrea  să  fiu  şi  eu...  Să  vezi  măcar   flau  cunoscuţii  speculanţi  Pavel  Irorn,  ceau  să  facă  speculă.
                    în  locuinţa  lui  Harry,  un  mic  slujbaş   luxoasa  vilă  pe  care  şi-a  construit-o  de   Ceachia  Ştefan  şi  David  Niculae.  —  Vai  de  noi  şi  iar  de  rioi!  începură
                    din  statul  Texas  (S.U.A.).  Gazda  este                             —  Bată-vă  !  ziseră  sătenii.  Voi  eraţi,   a  se  tângui   speculanţii   demascaţi.
                    emoţionată  de  prezenţa  unui  ziarist  în   curând,  cu  banii  primiţi  ca  şperţ.  Cei  mă  ?      Ce-aţi  făcut  măi,  ne  băgaţi  în  bucluc.
                                                      18.000  de  dola-ri  pe  care  i-a  băgat  în
                    sărăcăcioasa  sa  locuinţă.  După  ce  află   buzunar  sunt  bani,  nu  glumă !...  Speculantul  David  Niculae  ridică  pu­  —  Las’  că  are  cin’  să  vă  lecuiască)
                    rostul  vizitei,  Harry  răspunde  ziaristu­  Şi  în  timp  ce  ziaristul  „democrat"   ţin  capul.    râseră  sătenii.  Leacul  vostru-j  judecata
                                                                                                                           poporului,  care  poate  o  să  vă  vindece
                    lui  că  nu  s a   hotărît  încă  pe  cine să  vo­  nu  mai  conteneşte  să-l  înjure  pa  repu­  —  D’apoj  că  ce-aveţi  cu  noi ?  zise  el   pentru  totdeauna  de...  boala  speculei!
                    teze  în  aceste  alegeri  şi  deci  să-i  dea                      înfuriat.  Daţi-mi  pace,  că  mi-s  bolnav!
                                                      blicani,  îşi  face  apariţia  şi  Tom  Ender-                       Gă  înşişi  voi  aţi  spus  că  nsta-i  boală
                    răgaz.                                                                —  Aoleu  !...  I-am  turburat  din  bete-  grea  care  se  ia  1  Apoi  că’ntr’adevăr  la
                                                      sohn,  pentru  a  lua  declaraţia  lui  Harry.
                      Imediat  după  plecarea  ziaristului,   Auzind  că  se  vorbea  de  Nixon,  Tom  în­  geaiă  !  râse  unul  din  săteni,  la  uite-1  şi  „l>oala“  asta  se  ia.,  câţiva  ani  pentru
                    Harry  se  apucă  de  zor  să  citească  un   furiat  strigă :       pe  Irom  şi  pe  ocoşul  de  Ceachia  !  Şi  sabotaj  1
                    manifest  cu  programul  electoral  al  par­  —  Dapoi  Stevenson,  candidatul  de­  voi  sunteţi  betegi  ?               P.  LUNCA
                    tidului  republican  şi  alţ  manifest   cu   mocrat  la  preşedinţie,  nu  a  încurcat  rău
                   programul  partidului  democrat.  Dar, ciu­  socoteala,  cu  100.000  dolari?  Cum  a
                    dat.  găseşte  mare  asemănare  între  ele.   făcut  el  rost  de  suma  asta  şi  în  folosul
                    Doar  cuvintele  sunt  deosebite  ;  conţi­  cui  a  întrebuinţat-o ?  Poţi  6ă  răspunzi,
                    nutul  este  acelaş:   programul   Wall-   ai ?  Nu  a  folosit-o  pentru  el ?...
                   Street-ului.   Ietă  însă  că  spre  sfârşit,   — Nu  vă încăeraţi  în  casa  mea, strigă
                   manifestul  republicanilor  nu  mai  este   şi  Harry  ziariştilor.  Eu  n’am  să  votez
                   la  fel  cu  cel  al  democraţilor.  Desigur   nici  pentru  unii,  nici  pentru  alţii.  Nu
                   că aţi  ghicit cu  ce se ocupă  ultima'parte   vă  mai  certaţi,  căci  în  privinţa  pungă­  Acum  vreo  două  săptămâni,   într’o  ceva...  Dar  mi-au  murit  multe  oi  pe
                   a  celor  două  manifeste.  Aici  începe  în-   şiilor  de  care  vorbiţi...  aveţi  amândoi   dimineaţă,  un  grup  de  colectivişti  din   câmp  şi  n’am  de  unde  da...
                   şirarea  acuzaţiilor  pe  care  şl  le  aduc   dreptate !.,.  Şefii  noştri,  fie  ei  „demo­  Insurăţei-Călmăţui,  s’a  oprit  la  poarta   —  Ia  să-fi  vedem  obligaţia.
                   unul  altuia,  cele  două  partide  politice   craţi",  fie  „republicani",  sunt  ca  fra­  chiaburului   Dinu   Munteanu.   Dinu   Oamenii  îşi  aruncară  ochii  pe  obli­
                   aie  bogătaşilor  americani.  Fiecare  învi-   ţii  gemeni.  Seamănă  ca  două  picături   Munteanu  ieşi  în  cerdac  cu  faţa  puha­  gaţie.
                   nueşte  pe  celălalt  dc  hoţie,  corupţie  Şi   de  apă  şt-i  alăptează  aceeaşi  doică :  au-  j   vă  şi  cu  ochii  roşii  de  somn.  —  Uitaţi-vă,  fraţilor,  dece-i  comuna
                                                                                          —  Care  eşti  mă,  acolo,  de  nu  mă
                   alte  blestemăţii.                                                                                      noastră  în  coada  raionului.  Chiaburii
                                                      rul  bogătaşilor  din  Wall-Street.  laşi  să  dorm ?  întrebă  acru  chiaburul.  sunt  lăsaţi  să-şi  facă  de  cap.   Dinu,
                     Dar  nu  termină  bine  de  citit  manifes­                          —  Iaca  noi,  zise  colectivistul  Ale   iată,  are  de  dat  660  kg.  lapte,  restanţă
                   tele  electorale  ale  celor  două  partide               A.  RALEA  xandru  Apostol.  Ia  fă-te  o  lecuţă  ma   de  anul  trecut;   1.200  kg.  lapte   de
                                                                                        încoace  şi  deschide  poarta.  Ce   te-ai   oaie  şi  3.000  de  vacă,  de  anul  acesta,
                                                                                        ferecat  aşa ?                     din  care  n’a  dat  nici  o  picătură,  410
                                                                                          Chiaburul  îşi  mai  frecă  de  câteva   kg.  carne  din  care  n’a  dat  decât  190
                      T R E I  C U V n T E                                              ori  ceafa  groasă,  de  parcă  ar  fi  vrut  kg.  şi mai are din urmă mii şi mii d
                                                                                        să-şi  adune  gândurile  împrăştiate  şi   logram e  de  cereale  din  care  n’a  preuut
                     Bil 1  Jonson  e  sergent  într’un  regi­  Fata  se  opri  în  loc.  O  sclipire  ştren­  rosti  cam  încurcat:  un  bob.  Cum  de  l-a  răbdat  sfatul popit
                   ment  american.  De  câteva  zile  el  se   gărească  îi  luci  în  ochii  ei  albaştri.  —  Da...  ce  aveţi  cu  mine ?  Iar ?  De  ce  nu-l  trimite  în  judecată ?
                                                       —  Numai  câteva  cuvinte.                                           Chiaburul  făcuse  ochii  mici  şi   se
                   plimbă  prin  Paris,  căci  regimentul  său                            —  Las'  că-i  vedea  tu I
                                                       —  Câteva  cuvinte ?  Ce  anume  ştie                              uita  când  la  unul,  când  la  altul,  ca  un
                   e  cantonat  în  apropiere.  In  această  în­  tu ?                    Şi  oamenii  intrară  in  curte.  lup  încolţit.
                                                                                          —  Cum  stai  cu  cota ?  Laptele
                                                                                                                      de
                   sorită  dimineaţă  de  toamnă,  sergentul   —  Ami,  go  borne 1  (americani  căraţi-   oaie  şi  carnea  de  ce  nu  le  predai  la   —  Ia  spune  drept,  chiaburule,   în­
                   Jonson  se  simte  foarte  bine  dispus,  de­  vă  acasă  !)         colectare ?                       trebă  deodată  Cristea  Burlacu,  ce  oi
                   oarece  rezultatul  „cercetărilor"  pe  care      VIRGIL  PUICEA       —  Păi,  aşa  şi  aşa.  Am  mai  '  dat  ai  adus  aseară  acasă ?
                                                                                                                            —  Eu ?  Nimic,  fraţilor!...  Mai  am
                   le-a  făcut  noaptea  trecută  prin  buzuna­
                                                                                                                          câteva  oi  pe  câmp  şi  alea  săracUe...
                   rele  parizienilor  întârziaţi  pe  străzile                                                             —  Ia  adă-ţi  aminte,  nu  cumva  au
                   dosnice  â  fost  foarte  bogat.  Deaceea,                       CE.NTRU  p e   Î M S C «2 I E . B E    I N  rătăcit  oile  drumul  şi  au  nimerit   în
                   acum  când îşi  simte buzunarul  plin,  i  se                     LIS T ELE  DE  AlEGÂTQfcf            altă  parte ?  Astă  noapte  am  trecut  pe
                                                                                                                          lângă  casa  ta  şi  am  auzit  cum  behăiau
                   pare  că  soarele  sclipeşte  mai  vesel  şi
                                                                                                                          oile  în  beci...  Ori  ţi-ai  făcut  stână  în
                   că  fetele  care  trec  pe  lângă  el  zâmbesc                                                         beci ?!...
                   mai  fermecător  ca  altădată.  Şi  Bill  e                                                              Şi  fără  să  mai  stea  de  vorbă,  colec­
                   astăzi  dispus  să  invite  pe  una  din  ele                                                          tiviştii  m erseră  la  beci,  unde  găsiră
                   la  o  cofetărie.  Dar  pe  care ?  Iată,  una                                                         un  butoi  m are  plin  cu  carne  de  oaie.
                                                                                                                          Alături  zăceau  pieile...
                   parcă  i-a  zâmbjt.  Şi  fără  să  stea  prea                                                            —  Ce-i  aici,  'chiaburule,  hai ?  Nu-s
                   mult  pe  gânduri,  Bill  îşi  aranjează  uni­                                                         oile  tale  astea ?  In  loc  să  dai  cota  de
                  forma  şi  se  apropie  de  fată  cu  un  zâm-,                                                         lână.  lapte  şi  carne,  ai  început  să  tai
                                                                                                                          oile  pe  capete ?
                  bet schimonosit,  spunându-i  într’o fran­
                                                                                                                           Dacă  n’ar  fi  fost  iniţiativa  colectivi. ■
                  ţuzească  stricată :
                                                                                                                          şlilor,  chiaburul  Dinu  Muntedmî~şi-ar
                    —  Hallo  baby...  tu  suntem  drăguţe!...                                                           fi  distrus  bile  şi  nici  n’ar  fi  fost  des- >
                    Fata  îl  privi  o  clipă,  apoi  isbucni  în--                                                       coperit.  Ca  Dinu  Munteanu  mai  sunt
                  ir'un  hohot  de  râs  batjocoritor.  Bill                                                             şi  alţi  chiaburi  în  însurăţei,  pe  care
                  simţi  că  se  înfurie.  Pe  toţi  dracii,  fetiş­                                                     comitetul  executiv  al  sfatului  popular
                                                                                                                         comunal  îi  lasă  şi  azi  să  saboteze  pla­
                  cana  asta  îşi  râdea  pur  şi  simplu  de  un
                                                                                                                         nul  de  colectări.  Nu  le  sunt  cercetate
                  sergent  al  armatei  S.U.A.  Şi  toate  astea                                                         cu  grifă  ham barele,  beciurile  şi  toate
                  clin  pricina  acestei  afurisite  de  limbă                                                           cotloanele  unde  ascund  produsele   te
                  franceză,  pe  care  el,  Bill,  nu  va  izbuti  ■                                                     se  cuvin  statului  şi  nu-i  trimit pe  chia­
                                                                                                                         buri  în  judecată.
                  să  o  înveţe  niciodată'.  S ’ar  schimba  lu­
                                                                                                                           Ori  poate  tovarăşii  din   comitelui
                  crurile  dacă  ea  ar  şti  englezeşte...  Dar                                                         executiv  al  sfatului  popular  comunal
                  ia  stai,  poate  că...                                                                                cred  că  domnii  chiaburi  au  prea  multe
                                                           —  II  vezi  pe  Gheorghe  Stan  ?  A  fost  primul  care  a  predat  cota  către   griji  pe  cap  şi  nu  trebuesc...   deran­
                    —  Tu  englezeşte  vorbeşbe ?  o  între­  Stat,  acum,  iaiă-l,  e  primul  care  s ’a  înscris  in  listele  de  alegători.  jaţi ?!
                  bă  Bill,  alergând  după  ea.                                                   Desen  de  N.  COBAR                      L.  STANCU
                  fîKDACTIA  :  Bucureşti,  strada  Dobrogeanu  Gherea 2.  telefon ; 5.89.4b. ABONAMENTE ;  7,50  lei  anual.  Taxapoştală  plătită  In  numerar  cont.  anrobărtl
                                Olr  Generate  P.T.T.  Nr.  17.938/942.  TIPARUL:  Combinata!  Poligrafic  ..Casa  Scânteii"  —  Plata  Scăntelt.   C.  3991   "  "
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41