Page 37 - Albina_1952_10
P. 37
luiipdow 'n-Orfi'H— T
Ţârani muncitori, votând pe candidaţii
Frontului Democraţiei Populare, votaţi
pentru pace, bunăstare şi înflorirea pa
triei.
Trăiască alianţa dintre clasa muncitoare
$e$6â£ci lâă/UămăM bâci şi ţărănimea muncitoare, temelia regi
mului nostru de democraţie populară I
CC
Anul 55 Seria li-a Ut. 253 12 pagini — 15 bani | Miercuri 29 Octombrie 1S52
Marile realizări ale regimului Tovarăşului
de democraţie populară 10S1F VISSARIONOVICI STALIN
M oscova- Krem lin
Privim plaiurile ţării noastre. Vedem Constructorii de pe toate şant.ereîe
cum înfăţişarea ţării este astăzi cu to patriei noastre, oamenii muncii d n o- Adunarea activului Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
tul alta. Deasemeni. şi locuitorii ei au raşe şi sate simt urmările binefăcătoare Român şi al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., întrunită pen
devenit oameni noi, încrezători în viito ale muncii desfăşurate de ei sub con tru a asculta expunerea tovarăşului Gli. Gheorgliiu-Dej despre însemnă
rul lor. Oamenii muncii din toate colţu ducerea partidului clasei muncitoare.
rile ţării ridică noi construcţii, răspun Cu 50 la sută a crescut volumul pro tatea istorică mondială a Congresului al XlX-lea al P.C.U.S. vă tri
zând cu avânt chemării partidului clasei ducţiei de textile, cu 64 la sută cel de mite Dvs., conducătorul genial al oamenilor muncii din întreaga lume,
muncitoare. Astfel de construcţii îm încălţăminte, în anul 1951, în compa părintele şi eliberatorul poporului nostru, un fierbinte salut comunist.
pânzesc tot mai mult întinsul ţării. Har raţie cu anul 1949. Oamenii muncii din patria noastră, în frunte cu comuniştii, au
nicii constructori, croesc drum 6pre Toate succesele dobândite n’ar fi
mare apelor învolburate ale Dunării, fost posibile fără ajutorul permanent şl urmărit cu un nemărginit interes lucrările celui de al XlX-lea Congres
drum pe care vor putea călători vapoa des in te re sat al Uniunii Sovietice şi per- al Partidului lui Lenin şi Stalin.
rele. Pe malurile acestui nou drum al Eonal al tovarăşului Stalin. Deaceea, Măreţele succese ale Uniunii Sovietice pe drumul construirii comu
Dunării către Mare apar oraşe noi, în milioanele de oameni simpli din ţara
floritoare. Pustiul Dobrogei se trans noastră poartă în sufletele lor o ne nismului şi perspectivele uriaşe pe care Ie deschide cel de al 5-lea plan
formă văzând cu ochii în câmp roditor. ţărmurită dragoste marilor noştri elibe cincinal, adoptat de Congres, însufleţesc pe oamenii muncii din întreaga
In alt colţ al ţării, în bătrâna Mol ratori şi deschizători de drumuri, oame lume întărindu-Ie încrederea în forţa de neînvins a lagărului păcii,
dovă. la Bicaz, 6e construeşte cea mai nilor sovietici şi celui mai bun prieten democraţiei şi socialismului.
mare hidrocentrală electrică care a al poporului nostru, tovarăşul Stalin.
existat vreodată la noi în ţară. In inima In raportul său asupra proiectului Documentele istorice ale Congresului al XlX-lea al P.C.U.S. sunt
ţării, în Bucureşti, se înalţă un măreţ noii Constituţii, tovarăşul Gh. Gheor- pentru noi un nesecat izvor de învăţătură, o armă de nebiruit în lupta
palat al culturii ,,Casa Scânteii". Dar ghiu-Dej spune : „Dreptul la muncă, pentru pace şi socialism.
in afară de marile construcţii la care se dreptul la odihnă, dreptul la asigurare Cuvântarea rostită de Dvs., iubite tovarăşe Stalin, la acest Con
mai lucrează, zeci şi zeci de noi fabrici materială la bătrâneţe, dreptul la învă
şi uzine au fost puse în funcţiune în ţătură au devenit realităţi de zi cu zi gres ne-a întărit şi mai mult încrederea în victoria cauzei păcii şi a
cursul primelor două planuri anuale şl în ţara noastră". Mii şj mii de fapte socialismului In lumea întreagă.
în primul an al cincinalului. dovedesc adâncul adevăr al acestor cu Poporul român este mândru pentrtică aţi dat ţării noastre şi celor
Ţara noastră pe care capitaliştii din vinte.
apus voiau să o ţină veşnic în stare Mari sunt înfăptuirile pe tărâm cul lalte ţări de democraţie populară titlul de onoare de „brigăzi de şoc“
de înapoiere, n reuşit astăzi să-şi creeze tural. Ţăranul nostru muncitor nu mai ale mişcării revoluţionare şi muncitoreşti mondiale.
o industrie înfloritoare. Aşezată pe baze priveşte cinematograful ca pe o minune, Vă asigurăm, scumpe tovarăşe Stalin, că Partidul Muncitoresc
noi, socialiste, industria ţării, în cei pa- ci ca pe un lucru obişnuit. Cu 43 la
ti-u ani ce s'au scurs deia naţionalizare sută a crescut numărul aparatelor de Român, în fruntea oamenilor muncii din Republica Populară Română,
şi-a mărit de aproape trei ori producţia. P'oecţie la sate în 1951, faţă de anul va face totul pentru a-şi îndeplini cu cinste această măreaţă sarcină,
An de an creşte producţia industriei 1949. Cu odată şi Jumătate a crescut pentru a întări şi mai mult lagărul socialist, unit şi puternic.
noastre grele. Cu 89 la sută a crescut numărul căminelor culturale care sunt Geniala Dvs. lucrare „Problemele economice ale socialismului în
producţia de oţel a industriei noastre Înzestrate cu aparate de radio.
în anul 1951, în comparaţie cu anul U.R.S.S.“, care îmbogăţeşte şi dezvoltă în mod creator ştiinţa marxist-
1918, anul în care principalele mijloa Numărul căminelor culturale şi al ca leninistă, este un far strălucitor care luminează omenirii muncitoare
ce de producţie au fost smulse din mâi selor de citit a ajuns la sfârşitul anului calea progresului şi a fericirii.
nile capitaliştilor. Cu 84 la sută a cres 1951 la 12.500. Ziarul pătrunde până
cut producţia de fontă faţă de acelaş în cele mai îndepărtate cătune aie tă Considerăm ca o sarcină de primă însemnătate pentru toate orga
rii. La 590 milioane exemplare a ajuns
an. Datorită creşterii producţiei indus tirajul ziarelor în ţara noastră în cursul nizaţiile de partid şi pentru fiecare membru de partid în parte, studierea
triale şi în specia! a industriei grele, au temeinică a documentelor istorice ale Congresului al XlX-lea al
putut apărea pe ogoarele patriei noastre anului trecut. Toate contribue la for
mii şi mii de tractoare, conibaine. sece- marea unui om nou, instruit, ştiutor de P.C.U.S., a genialelor Dvs. lucrări, aplicarea în viaţă a măreţelor învă
ratori-legători şi alte numeroase maşini carte, constructor conştient al propriu ţături leninist-staliniste şi a experienţei P.C.U.S.
şi unelte agricole. lui viitor. însufleţiţi de succesele strălucite ale oamenilor sovietici în opera
Ţăranul cu gospodărie mică sa r mij Pentru înfăptuirile noastre, pentru
locie îşi dă seama tot mai limpede că-i flecare isbândă a vieţii, pentru lumina de construire a comunismului, călăuziţi de experienţa istorică a Parti
este cu neputinţă să alunge nevoile, electrică din cele mai îndepărtate că dului Comunist a! Uniunii Sovietice, oamenii muncii din patria noastră,
lucrând de unu! singur petecul său de tune. pentru flecare carte care va ieşi conduşi de partid, nu-şi vor precupeţi forţele pentru a obţine noi suc
pământ. In satele noastre au luat fiinţă dela ..Casa Scânteii", pentru fiecare spic cese pe drumul construirii socialismului, drumul făuririi unei vieţi
aproape 1.500 gospodării, agricole co mare de grâu de pe ogoarele colectivei, fericite şi îmbelşugate.
lective şi peste 1.100 întovărăşiri agri pentru fiecare copil care va intra în Trăiască marele partid al lui Lenin şi Stalin !
cole. Nenumăraţi alţi ţărani cu gospo şcoală fără teamă că nu va putea să o
Trăiască prietenia indestructibilă şi colaborarea frăţească dintre
dării mici şi mijlocii pornesc pe drumul termine, pentru toate planurile noastre poporul ronlân şi marele popor sovietic !
gospodăriei, colective, singurul care de viitor, la 30 Noembrie să dăm votul
poate alunga pe vecie mizeria de altă candidaţilor Frontului Democraţiei Slavă genialului corifeu al ştiinţei, marelui conducător şi învăţător
dată. Populare. al oamenilor muncii din lumea intreagă, stegarul păcii şi al socialis
mului, tovarăşul STALIN!
S c r i s o a r e d e s c h i s ă
către comisiile electorale de circumscripţie
Subsemnaţii am primit numeroase scrisori şi telegrame din par craţiei Populare, care ne-au recomandat să acceptăm de a candida în
tea oamenilor muncii din numeroase uzine, fabrici, instituţii, gospodării următoarele circumscripţii electorale:
agricole colective, cartiere, sate, precum şi din partea adunărilor de Gheorgbe Gheorgliiu-Dcj — în circumscripţia electorală Griviţa
delegaţi ai oamenilor muncii din diferite circumscripţii electorale, prin Roşie. Bucureşti.
care ni se aduce la cunoştinţă că am fost propuşi candidaţi ai Frontului Apostol Gheorgbe — în circumscripţia electorală Hunedoara.
Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Bodnăraş Emil — în circumscripţia electorală Suceava.
Naţională. Borilă Petre — în circumscripţia electorală Oraşul Stalin-Vest.
Mulţumim tuturor alegătorilor pentru încrederea ce ne-au acor Chişinevschi losif — în circumscripţia electorală „Casa Scânteii"
dat-o propunând candidatura noastră. Bucureşti.
Considerăm aceste propuneri ale oamenilor muncii ca o expresie a Chivu Stoica — în circumscripţia electorală Iaşi-Sud.
dragostei şi devotamentului lor pentru regimul de democraţie populară, Colin Dumitru — în circumscripţia electorală Ploeşti-Nord.
Constantinescu Miron — în circumscripţia electorală Galaţi-Fst.
pentru Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare în Republica Groza Petru — în circumscripţia electorală Cluj-Sud.
Populară Română, iniţiatorul şi organizatorul măreţelor victorii ale Moghioroş Alexandru — în circumscripţia electorală Târgu-Mureş-
poporului pe drumul apărării păcii şi construirii socialismului în patria Nord.
noastră. Pârvulescu Constantin — în circumscripţia electorală Craiova-Est.
Deoarece, conform legii, nu putem candida decât într’o singură Suntem pe deplin de acord cu aceste recomandări şi rugăm comi
siile electorale respective să ia cunoştinţă de această scrisoare şi s’o
circumscripţie electorală, ne-am adresat Comitetului Central al Parti considere drept document de acceptare a candidaturii noastre pentru
dului Muncitoresc Român şi Consiliului Central al Frontului Demo alegerile dc deputaţi în Marea Adunare Naţională.
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ IOSIF CHIŞINEVSCHI Dr. PETRU GROZA
GHEORGHEAPOSTOL CHIVU STOICA
EMIL BODNARAŞ MIRON CONSTANTINESCU ALEXANDRU MOGHIOROŞ
25 Octombrie 1952 PETRE BORILA DUMITRU COLIU CONSTANTIN PÂRVULESCU
