Page 38 - Albina_1952_10

2 A L B I N A

TOATĂ ŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI

Adunarea activului Comitetului Centrai al P. M. R. Circumscripţia electorală Griviţa Roşie
si al Comitetului orăşenesc P. M. R.-Bucureşti Oamenii muncii au primit cu entuziasm vestea

Sâmbătă 25 Octombrie a avut loc în nist el Uniunii Sovietice şi pentru că tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a acceptat
sala Floreasca din Capitală o adunare a marele Stalin. să candideze în circumscripţia lor
activului Comitetului Central al Parti­ La sfârşitul expunerii, toţi cei de
dului Muncitoresc Român şi al Comite­ faţă, în picioare, şi-au manifestai prin Ceferiştii dela Complexul „Griviţa fapte încrederii oe li se arată. Aşa, de
tului orăşenesc P.M.R. Bucureşti. I>a aplauze furtunoase, ovaţii şi ura le care
adunare au participat peste 4.000 mem­ n'au contenit timp îndelungat, dragostea Roşie“, harnicii muncitori din atelierele pildă, stahanovistu! Nicolae Rucăreanu,
bri şi activişti de partid. Au luat parte, înflăcărată pentru Uniunea Sovietică, al căror nume s’a înscris cu jertfe şi luând cuvântul s'a angajat în numele
deasemeni, primii secretari ai comitete­ pentru gloriosul P. C. U. S. şi pentru sânge în istoria mişcării muncitoreşti subsecţiei sculărie să construiască, pen­
lor regionale ale partidului. marele stegar al păcii, genialul din ţara noastră, au învăţat din anii tru prima oară în cadrul Complexului,
Adunarea a fost prezidată de tovară­ conducător şi învăţător al oamenilor grei ai robiei capitaliste, să iubească şi două ciocane pneumatice. Tovarăşa Ma-
şul Al. Moghioroş. muncii de pretutindeni, tovarăşul Stalin. să preţuiască pe tovarăşii lor de luptă. ria Vasile s’a angajat în numele bri­
Tovarăşul Gh. Ghoorghiu-Dej a făcut Adunarea a hotărît să trimită o tele­ Iată de ce vestea pe care au adus-o găzii de femei dela secţia tapiţerie, să
în faţa activului o expunere despre gramă de salut tovarăşului Stalin. Tova­ ziarele de Duminică, a făcut înconjurul depăşească planul cu 5 la sulă, iar Gh.
„însemnătatea Istorică mondială a Con­ răşul I. Chişinevschi a dat citire textului
gresului al XlX-lea al P.C.U.S.“. telegramei, care a fost aprobată de adu­ atelierelor într'o clipă şi a ridicat acel Marin, şeful brigăzii utemiste „Vasile
In repetate rânduri expunerea a fost nare cu nesfârşite aplauze şi urale. val de entuziasm care izbuteşte să do­ Roaită“ dela sudură, să-şi depăşească
subliniată de aplauze prelungite şi Adunarea s'a încheiat în sunetele mine chiar sgomotul puternic al muncii- angajamentul luat în cinstea zilei de
furtunoase, care 6’au transformat in „Internaţionalei", cântată de întreaga 7 Noembrie cu 20 la sută.
puternice ovaţii pentru Partidul Comu­ asistenţă. tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a primit Tov. Vasile Popescu a exprimat an­
propunerea lor şi va candida în circum­ gajamentul tuturor muncitorilor Com­
scripţia electorală „Griviţa Roşie”. plexului, angajament care prevede că
Şi-au propus candidatul lor In cadru! tneetingului fulger care a la 7 Noembrie ei vor lucra în contul
Căminul cultural din satul Agârhi- timpul cât a fost slugă la chiaburii avut loc, scrisoarea deschisă către co­ zilei de 23 Decembrie, la 30 Noembrie
ciu, raionul Mediaş, a cunoscut în seara dela noi din sat. Aproape o viaţă de om misiile electorale de circumscripţie a în contul zilei de 17 Ianuarie 1053 şi
zilei de 20 Octombrie o adunare însu­ a fost exploatat de lipitorile satului". fost citită de tov. Vasile Popescu, care că vor realiza peste angajamentele
fleţită. Toţi locuitorii cinstiţi ai satului Fiecare vorbitor la adunare a arătat
au venit la cămin pentru a propune un însufleţirea cu care a pornit Ion Bor- apoi a vorbit despre mândria şi bucu­ luate o locomotivă şi 100.000 lei eco­
candidat în alegeri!© de deputaţi în ţan la muncă după 23 August 1944, ria muncitorilor Complexului pentru nomii.
Marea Adunare Naţională. Oamenii în ardoarea cu care a luptat pentru Înflo­ faptul că tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej Adunarea s’a încheiat într’o atmos­
vârstă nu-şi aducea-u aminte in viaţa rirea satului. A fost fruntaş în toate
lor să fi trăit o astfel de seară. în care campaniile agricole şl tare mult suflet este candidatul F.D.P. pe circumscrip­ feră de puternic entuziasm. Minute în
pe faţă. fără nici un fel de uneltiri, a pus în formarea întovărăşirii agri­ ţia lor electorală. şir au scandat muncitorii ceferişti nu­
ia propunerea unor oameni simpli, să cole din satul nostru. Pentru toate a>-
fie desemnat drept candidat în alegeri cestea. cei prezenţi în sala căminului Ceferiştii înţeleg să răspundă prin mele tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej.
un ţăran muncitor. Aproape că nu 'e cultural au fost cu toţii de acord că
venea a crede, când l-au văzut pe ţăra­ este o cinste pentru ei să aibă un om
nul muncitor Aurel Buciu propunând ca Borţan Ion, ca reprezentant al lor Munca rodnică a Căminului Cultural
un consătean de-al lor, un om care a şl al întregii comune, în Marea Adu­
suferit toată viatţa lui exploatarea mo­ nare Naţională. în vederea alegerilor
şierilor şi chiaburilor — pe tovarăşul
Borţan Ion — drept deputat. Cine nu-1 Mulţumind pentru încrederea ară­ Acum câteva zile. la căminul cultural multe secţii unde vin tot mai multe şi
cunoaşte în comuna Sever din cahe tată, Borţan Ion le-a spus consătenilor din comuna Piatra Sat, raionul Slatina, mai bune produse industriale trimise de
face parte satul Agârbiciu, pe Ion Bor- lui că va căuta să le răsplătească prin s'a adunat spre seară lume mai multă muncitorii dela oraşe. S ’a înfiinţat
ţan? Aşa cum a arătat Buciu Aurel. munca sa dragostea pe care iau ară­ ca la alte adunări. încă din cursul zilei şcoală elementară de 7 ant, de unite in
Borţaoi Ion ,.a crescut între noi, îl cu­ tat-o. agitatorii au avut grijă să cheme cât fiecare an pornesc la şcoli mai înalte
noaştem de mult timp. Este fiu de ţă­ V. RAILEANU mai mulţi cetăţeni pentru a disCuta îm­ zeci de fii de ţărani muncitori, nu ca
rani săraci. A cunoscut mizeria în corespondent preună raportul tovarăşului Gh. Gheor- în trecut, când umblau prin şcoli nu­
ghiu-Dej asupra proiectului de Consti­ mai fiii bogătanilor. Ar fi putut <wre
tuţie. în regimul trecut ţăranul sărac Pană
Ion să-şi dea copiii în şcoli? Nu. A/i.
O zi pe care nu o voi uita niciodată rul căminului cultural, face o 6curtă fata lui, Petra, este elevă la o şcoală
Tovarăşul Cojocarii Dumitru, directo­
prezentare a raportului. Vorbitorul arată tehnică din Craiova. Ea este bursieră Şi
Sunt puţine zite in viaţa unul om pe universităţile din mărite oraşe ale ţării. că ţara întreagă e un uriaş şantier: fa­ scrie acasă că o duce tare bine. are
care nu le poate uita atât de uşor. O Tot mai mulţi sunt fiii de muncitori şi brici noi îşi ridică furnalele până în al­ hrană bună, internat curat. In Piatra
asemenea zi a fost pentru mine aceea în de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii, bastrul cerului; sate şi oraşe noi; munţii Sat. la căminul cultura! vin tot mai
care m'am înscris in listele de alegători. de ţărani colectivişti care termină şcoli sunt fredeliţt de tunele ; apele Bistriţei mulţi ţărani muncitori unde citesc cărţi,
Pentru prima oară in viaţa mea îmi voi superioare, devenind ingineri, medici, ju­ repezi sunt stăvilite la Bicaz de unde vor asculta radio, joacă şah. se veselesc.
putea îndeplini o mare sarcină cetăţe­ decători, înir’un cuvânt oameni care sunt porni mii de fire care vor duce puterea Cea mai nouă victorie a ţăranilor
nească, aceea de a vota. capabili să contribue la înflorirea pa­ electrică în fabrici şi uzine şi în casele muncitori din Piatra Sat este înfiinţarea
însuşi faptul că pot lua parte la ale­ triei noastre cu puteri sporite. Toate a- oamenilor; pe ogoarele întinse ale ce­ întovărăşirii, care deschide drum spre
geri, cu toate că nu am mai mult de ceste realizări şi încă multe altele pentru lor aproape 1.500 gospodării colective mai mult belşug.
In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a
18 ani, este o mărturie a drepturilor de care mi-ar fi trebuit pagini întregi ca şi ale celor peste 1.100 întovărăşiri de alegerilor dela 30 Noembrie, comuna
care se bucură tinerii in regimul nostru să le înşir, suntem chemaţi să le votăm- lucrare în comun a pământului brăz­ Piatra Sat a terminat complect însă-
dează adânc mii şi mii de tractoare fău
de democraţie populară, drepturi consfin­ la 30 Noembrie, alegând în cel mai înalt rite în ţara noastră. mănţarile de toamnă.
Căminul cultural îşi dune munca mâ­
ţite de noua Constituţie. Dreptul de a organ de conducere a ţării pe oamenii Ţăranul muncitor Cotesou Gheorghe nă în mână cu cele trei puncte de agi­
voia nu poate fi despărţit de celelalte vrednici de încrederea noastră, pe candi­ a fost primul care a cerut cuvântul: taţie din comuna Piatra Sat. La gaze­
drepturi de care tinerelul din ţara noas­ daţii Frontului Democraţiei Populare. —Cine dintre noi nu-şt aminteşte cum tele de perete şi de stradă apar tot mai
arăta satul nostru în regimurile tre­
multe articole despre alegeri, scrise de
tră se poate bucura astăzi pe deplin. Deaceea, m’am înscris încă printre primii cute? Munceam din greu pe moşiile bo- ţărani muncitori oa Şeicaru Ilie, Fur­
învăţătura nu mai este de mult in pa­ în listele de alegători, aşteptând cu ne­ erilor şi ale chiaburilor şi trăiam în mi­ tună Itie şt alţii. In Întreaga comună
tria noastră un drept de care să se răbdare ziua votării, ziua când voi da zerie cruntă. Azi, altfel arată satul no­ s’au făcut lozinci, s'au pus afişe, toate
bucure doar feciorii bogătanilor. Astăzi voiul meu candidaţilor F.D.P. stru. legate de campania de alegeri.
mii şl mii de tineri ca şi mine, au în Intr’adevăr, în comuna Piatra Sat Munca însufleţită a dat roade. Până
BADEA GHEORGHE multe s’au schimbat. S ’a înfiinţat gos­ la data de 26 Octombrie se înscriseseră
faţa lor larg deschise porţile .şcolilor, în­ 6atul Groşi, oomuna Bâbana, podărie de stat, averea întregului po­ în listele de alegători toţi cetăţenii cu
cepând deta cele elementare şt până la raionul Piteşti por. Comuna are cooperativă cu mal drept de vot din comuna Piatra Sat.
O zi frumoasă de toamnă. Agitatorul Cu agitatorul pe uliţele satului agitatorului se află şi tovarăşele Dra-
Niculescu Dumitru din Ziduri, raionul gomira Buzea, Dumitra Stanciu şi
R. Sărat, străbate uliţa satului. In mână Sofia Buzoiauu.
cu Legea pentru alegerea deputaţilor noştri, pentru regimul nostru de demo­ pe din trei trebuia să-i duci chiaburu­ — Noi femeile — spune intrând în
in Marea Adunare Naţională, el se în­ craţie populară vorbesc laptele, vorbesc lui Vasilescu Mihai puiul ce! mai gras vorbă Dumitra Stanciu, eram în trecut
dreaptă spre sectorul care i-a fost nenumăratele realizări cum sunt in sa­ din ogradă. Tot un pui trebuia să-i duci înjosite şi lipsite de drepturi. Acum ne
Încredinţat spre a duce munca în tul Ziduri : Staţiunea de Maşini şi Trac­ dacă scăldai caii îu gârlă, un pui dacă bucurăm alături de bărbaţi, de toate
vederea alegerilor. toare, ale cărei brigăzi răstoarnă brazde tăiai stuf din baltă, aitul dacă băgai drepturile cetăţeneşti printre care şi de
lată-1 ajuns în ograda colectivistului, adânci pe pământul colectiviştilor şi al cânepa la topit în gârlă şi câte al­ dreptul de vot, de care vom şti să ne
lordacbe Olteanu. In jur s’a adunat un ţăranilor muncitori întovărăşiţi din Zi­ tele. Noi vom da votul nostru candida­ folosim în apropiatele alegeri. Votând
pâlc de oameni. Agitatorul Niculescu duri şi satele vecine ; gospodăria colec­ ţilor Frontului Democraţiei Populare, pentru candidaţii Frontului Democraţiei
Dumitru a început să vorbească, ară­ tivă care înfloreşte văzând cu ochii ; pentruca acele vremuri întunecate să Populare în alegerile de deputaţi pentru
tând câtă deosebire este între alegerile internatul de pe lângă şcoala elemen­ nu se mai întoarcă niciodată. Să ve­ Marea Adunare Naţională, vom vota
clin trecut'şi alegerile de astăzi. Înainte tară cu 7 clase în care sunt găzduiţi ghem cu străşnicie ca în listele de ale­ pentru bunăstarea noastră, pentru pace.
vreme pe cine ai fi ales, tot un trântor pe seama statului fii şi fiice de ţărani gători să nu se strecoare niciun chia­ încet, aproape nebăgând de seamă,
de moşier şi fabricant ai fi nimerit. muncitori şi câte alte minunate înfăp­ bur, niciuri netrebnic. umbrele serii au învăluit satul. La
Una ca Florica Romalo, care avea mo­ tuiri ce vor mai avea loc sub conduce­ — Eu de mic copil am argăţit pe la S.M.T., la tabloul de distribuţie a cu­
şia în vatra satului şi care lua câte rea înţeleaptă a partidului clasei mun­ moşieri şi chiaburi şi aceeaş soartă rentului electric, un electrician mane­
şapte piei de pe ţăranul muncitor. Azi citoare. o aveau şi copiii mei, dacă moşierii şi vrează întrerupătorul şi face legătura
lucrurile s’au schimbat. Candidaţii Cuvintele agitatorului au mers drept capitaliştii mai erau stăpâni pe ţara cu reţeaua exterioară. La şcoală, la că­
Frontului Democraţiei Populare,pe care la inima celor adunaţi în jurul său. noastră, spune depanând ghemul amin­ minul cultura!, la sfatul popular şi pe
îi vom vota la 30 Noembrie sunt oa­ — Toate cele spuse de tovarăşul tirilor amare, Ion Căpăţână. — F.u, uliţele satului scânteiază Ihmina strălu­
meni din rândurile noastre, cu dragoste Niculescu Dumitru sunt lucruri pe care argatul batjocorit şi dispreţuit de mo­ citoare a becurilor electrice. Şi în alte
faţă de poporul muncitor, oameni care le-am trăit şi le trăim cu toţii, arată şieri şi chiaburi, sunt membru al gos­ sute şi mii de sate vor străluci aseme­
pun interesele celor ce muncesc mai tovarăşul lordacbe Olteanu. Cine din podăriei agricole colective şi mă nea becuri, în anii ce vor veni. Chezăşie
presus de orice. Candidaţii pe care îi satul nostru nu-şi aminteşte de batjo- bucur de respectul oamenilor. Am doi pentru aceasta este alianţa dintre clasa
cora şi de traiul de câine de pe vre­ copii care învaţă în şcoli medii pe chel­ munciloare şi ţărănimea muncitoare.
vom propune şi-i vom vota în alegerile
mea moşierilor şi fabricanţilor, de tim­ tuiala statului. Votând la 30 Noembrie Partidul nostru ne conduce din victorie
pentru Marea Adunare Naţională nu purile nu prea îndepărtate când la noi pentru candidaţii F.D.P., voi vota pen­ in victorie.
sunt oamenii vorbelor deşarte, cum erau in sat tăiau şi spânzurau chiaburii ? tru fericirea copiilor mei. IONF.SCU ŞTEFAN
vechii politicieni. Pentru candidaţii Ca să munceşti o bucată de pământ Printre cei care s’au strâns în jurul corespondent