Page 39 - Albina_1952_10

A L B I N A

U N I U N E A S O V I E T I C Ă ,
pildă măreaţă a democraţiei socialiste

Poate mulţi dintre Dvs. aţi citit romanul „Mama" al marelui scriitor făcut ca Uniunea Sovietică să înfrângă armatele imperialiştilor americani şt
sovietic Maxim Gorki. Unul din eroii acestui roman, spunea: „Rusia va fi cea englezi, care au încercat imediat după întemeerea statului sovietic, să-l su-<
mai vie democraţie a pământului". grume în faşă. Dragostea nemărginită faţă de patrie, şi voinţa îndârjită de ă
Aceste cuvinte scrise de Gorki în toiul luptei grele a proletariatului rus apăra cu orice preţ înaintata democraţie sovietică, au făcut ca popoarele
împotriva absolutismului ţarist, exprimau credinţa nestrămutată a marelui Uniunii Sovietice, strâns unite în jurul genialului lor conducător, tovarăşul
scriitor în forţa poporului rus. Cuvintele lui Gorki s’au adeverit în chip stră­ Stalin, să sdrobească pe cotropitorii hitlerişti, salvând astfel întreaga lume
lucit. Sub conducerea comuniştilor, clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea de cel mai groaznic pericol.
muncitoare, a răsturnat în urma Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Oare acelaş lucru simte şi omul muncii dintr’un stat capitalist faţă 3a
regimul de sălbatecă asuprire şi exploatare. puterea de stat de acolo ? Faptele ne dovedesc că nu.
Victoria din Octombrie 1917 a eliberat forţele uriaşe ale poporului încă­ Omul muncii se teme de puterea capitalistă, o urăşte şi luptă împotrivă
tuşat timp de veacuri. A fost înfăptuit visul oamenilor înaintaţi din socie^ ei, fiindcă ea este străină lui. Ce înseamnă democraţia americană ? La ce
tatea rusă, au fost înfăptuite năzuinţele de veacuri ale poporului muncitor servesc în Statele Unite Senatul şi Congresul, guvernul, aparatul de stat, po­
rus. A luat naştere democraţia sovietică, democraţie de un fel nou, necu­ liţia, armata, administraţia ? Toate acestea servesc la ţinerea în robie a po­
noscut încă în istorie. porului muncitor, ele servesc ca să păzească averile bogătaşilor americani.
In Ţara Socialismului, omul sovietic trăieşte liber, el este stăpânul tuturo» Cu ajutorul lor, bogătaşii americani asupresc şi jefuiesc atât poporul ameri­
bogăţiilor uriaşei sale ţări, lui îi aparţine toată puterea, el singur prin aleşii can, cât şi popoarele altor ţări. Şi nu este de mirare să se întâmple aşa, când
săi conduce destinele patriei sovietice. Iată pe scurt ce înseamnă democraţi» în fruntea treburilor statului se află mari capitalişti sau slugi credincioase
sovietică. ale marilor bogătaşi. In alcătuirea ultimului Congres, au intrat 398 indus­
Când ne gândim la democraţie, o întrebare firească se iveşte: Cine sunt triaşi, afacerişti, 46 mari proprietari de pământ. Niciun muncitor, niciun ţă­
stăpânii bogăţiilor pământului, cum şi în ce fel îşi însuşesc oamenii din acel
stat roadele muncii lor ? ran muncitor. întreaga viaţă politică a Statelor Unite ale Americii este stă­
In Uniunea Sovietică, nemăsuratele bogăţii aîe tării sunt un bun al pânită de 60 de familii de miliardari. înţelegem mai bine acest fapt, amin-
poporului. Fabricile, uzinele, bogăţiile de sub pământ, (cărbuni, petrol, fier, tindu-ne cine conducea treburile obşteşti în ţara noastră înainte de 23 Au­
etc.), apele, pământul, pădurile, căile ferate, transporturile pe apă şi în aer, gust 1944. Cine era în parlamentul ţării noastre? Erau numai moşieri, ban­
băncile, întreprinderile comerciale, aparţin statului socialist, ca bun al între­ cheri, industriaşi, şi cozile lor de topor. Nu era însă niciun muncitor, niciun
gului popor. Bunurile colhozurilor şi ale organizaţiilor cooperatiste, inven­ ţăran muncitor. Cine era la conducerea satelor noastre? Erau duşmanii de
tarul lor viu şi mort, clădirile, sunt proprietatea obştească a diferitelor colho­ moarte ai ţărănimii muncitoare : moşierii, chiaburii, speculanţii. Numai după
zuri şi uniuni cooperatiste. eliberarea ţării noastre de către glorioasele oşti sovietice, s’au făurit condi­
Dar în tarile capitaliste, cui aparţin toate bogăţiile ? Ele aparţin unul
ţiile ca treburile obşteşti să fie conduse de poporul muncitor şi nu de duş­
pumn de mari bogătaşi, care exploatează până Ia sânge milioane de obidiţi.
manii lui.
In Statele Unite ale Americii, un grup restrâns de milionari şi miliardari care
Ceeace este grăitor pentru democraţia sovietică este şi faptul că toţi cetă­
reprezintă mai pu(in de a douăzecea parte din populaţia ţării, stăpânesc mai ţenii statului sovietic, fără deosebire de rasă sau naţionalitate, se bucură de
bine de trei sferturi din bogăţiile ei. In acest timp, mai bine de 100 milioane aceleaşi drepturi.
de oameni ai muncii stăpânesc mai puţin decât a 20-a parte din bogăţiile In Uniunea Sovietică, nu numai că a fost pe deplin desfiinţată asuprirea
ţării. Marii proprietari stăpânesc aproape 75 la sută din întreaga suprafaţă naţională, dar a şi fost înfăptuită unirea de bună voie a tuturor popoarelor
a fermelor, în timp ce mai mult de jumătate din ţăranii muncitori din Statele în puternicul stat sovietic multinaţional. Democraţia sovietică înseamnă că
Unite ale Americii n’au pământ propriu. Drept urmare a unor astfel de rân­ asuprirea naţională şi oprimarea unor naţiuni de către altele au fost înlocuite
duieli, marea majoritate a populaţiei din ţările capitaliste suferă de foame prin noi legături între naţiuni, legături de prietenie şi colaborare frăţească.
şi mizerie, în timp ce o mică parte se bucură de o viaţă de huzur şi fără griji. Nicicând şi niciodată n’a existat o asemenea prietenie a popoarelor ca în
Cât de deosebită este această situaţie faţă de cea din Ţara Socialismului Ţara Sovietică. Stalin — marele făuritor al fericirii popoarelor, a arătat că
victorios ! In Uniunea Sovietică, nu mai există moşieri, fabricanţi, chiaburi, toate naţiunile, atât cele mari cât şi cele mici sunt egale, că fiecare dintre ele
negustori, cămătari, care să poată exploata pe muncitor sau ţăran. Tocmai are specificul său şi îşi aduce contribuţia la tezaurul culturii mondiale. Re­
deaceea, tot ceeace realizează oamenii sovietici este numai în folosul lor, pen­ gimul sovietic a dat tuturor popoarelor drepturi înscrise în Constituţia
tru îmbunătăţirea şi înflorirea vieţii lor. Stalinistă. Popoarele sovietice se iubesc unele pe altele, se ajută unele pe al­
' Când vorbim despre democraţie într’un stat, trebue neapărat să ne punern tele. Pentru înfăptuirea acestei prietenii de nesdruncinat, meritul cel mai mare
şl altă întrebare: In mâna cui se află puterea, cine conduce treburile sta­ revine poporului rus; deaceea, ele numesc poporul rus, fratele lor mai mare.
tului ?
Poporul rus a ajutat toate celelalte popoare să-şi construiască o industrie a
In Uniunea Sovietică, puterea aparţine poporului, aparţine celor ce mun­ lor, să păşească pe calea lucrării în comun a pământului.
cesc. Constituţia sovietică glăsuieşte: „Toată puterea aparţine în U.R.S.S. ce­ Cât de puternic s’au desvoltat popoarele în Uniunea Sovietică ! Cele
lor ce muncesc din oraşe şi sate, în persoana sovietelor de deputaţi ale celor peste 60 de naţiuni din U.R.S.S. cunosc o înflorire economică şi culturală cum
ce muncesc". a’au cunoscut-o şi n’au putut-o avea sub vechiul regim de exploatare.
Sovietele sunt organizaţia de masă cea mai largă care uneşte pe munci­ Aş* cum a arătat tov. L. P. Beria la Congresul al XlX-lea al Partidului
torii, ţăranii şi intelectualii de toate naţionalităţile. Sovietele sunt legate prin Comunist al Uniunii Sovietice, în 5 republici sovietice : Uzbecă, Cazahă, Kir-
ftenumărate fire de toţi oamenii muncii. Ele antrenează pe oamenii muncii ghizi, Turcmenă şi Tadjică, republici care au o populaţie de aproape 17 mi­
la construirea şi conducerea statului. Prin soviete, milioane de oameni ai lioane de oameni, se produce de 3 ori mai multă energie electrică decât în
muncii participă activ şi direct la conducerea ţării. Turcia, Iran, Pakistan, Egipt, Irak, Siria şi Afganistan luate la un loc — cu
Unul din mijloacele de legătură ale sovietelor cu masele largi ale oa­ o populaţie de 156 milioane de oameni. Numai republica Azerbaidjană, care
menilor muncii, de atragere a lor la conducerea statului, sunt comisiile per­ are o populaţie aproape de 7 ori mai mică decât Turcia, produce de 4 ori mai
manente ale sovietelor. Comisiile permanente se ocupă de bunul mers al in­ multă energie electrică decât această ţară capitalistă care a căzut în laţul
dustriei locale şi al comerţului local, ele se interesează îndeaproape de învă­ mult lăudatului ajutor american.
ţământul public, de starea sănătăţii oamenilor muncii, de construirea şi în­ In Uzbekistanul sovietic, la fiecare 1.000 hectare de suprafaţă cultivată,
grijirea locuinţelor muncitoreşti. Comisiile permanente îşi pun drept sarcini revin 14 tractoare, în timp ce în Franţa ta aceeaşi suprafaţă revin 7 trac­
ca să desvolte pe toate căile activitatea socială a populaţiei, să atragă şi să toare, în Italia 4, iar în India jefuită de veacuri de imperialişti revine 1 trac­
intereseze pe oamenii muncii la diferite acţiuni în folosul lor, pentruca astfel tor la 13.000 hectare.
să se desvolte şi mai mult viaţa economică şi culturală a regiunii, raionului In nicio ţară producătoare de bumbac din lume nu există o recoltă Ia
sau comunei respective. hectar ca aceea obţinută de cultivatorii de bumbac sovietici. Faţă de o recoltă
In organul suprem al statului sovietic, în Sovietul Suprem se găsesc re­ de bumbac brut din U.R.S.S. — în mijlociu de 2.100 kgr. la hectar, în 1951 în
prezentanţi ai muncitorimii, ţărănimii şi intelectualităţii. Alături de staha- Egipt a fost de 1.150 kg. la hectar, în Statele Unite ale Americii de 830 kg.,
novistul Pavel Bâkov, întâlnim pe minerul Valigura, erou al muncii socia­ în India de 340 kg., în Pakistan de 520 kg., în Turcia de 720 kg., în Iran d*
liste, pe oţelarul Pebencov, pe colhoznica Basti Baghirova, fiica unui fost 450 kg. la ha.
argat azerbaidjan. Alături de ei sunt intelectuali ca învăţătoarea Ana Fosa- In R.S.S. Tadjică, la fiecare 10.000 locuitori 58 persoane studiază în in­
riova, scriitorul Constantin Simonov, acad. Alexandr Palladin. întregul popor stitutele de învăţământ superior, iar în R.S.S. Azerbaidjană, 93 persoane, în
muncitor ia parte la rezolvarea celor mai importante probleme de stat. Cetă­ timp ce în Iran, la acelaş număr de locuitori revin 3 persoane care învaţă în
ţenii sovietici spun cu mândrie despre statul lor: „Statul nostru suntem noi institutele de învăţământ superior, iar în Franţa 36 persoane.
înşine". Puterea sovietică a asigurat tuturor cetăţenilor patriei socialismului drep­
Oamenii sovietici şi-au arătat şi îşi arată prin faptele lor de zi cn zi turi cum nu au oamenii muncii din ţările în care mai domnesc capitaliştii.
dragostea lor neţărmurită pentru statul sovietic, pentru puterea care a făcui Legea legilor, Constituţia sovietică, nu numai că proclamă drepturi şi liber­
din ei adevăraţi stăpâni ai ţării. In această privinţă, este grăitor răspunsul tăţi cetăţenilor, dar ceeace este cel mai important, arată cum aceste drepturi
dat de vestitul stahanovist sovietic Busâghin, unui trimis al capitalistului
sunt asigurate în fapt.
american Ford. Venind la stahanovistul Busâghin, trimisul lui Ford i-a spus Cu făţărnicia ce o caracterizează, burghezia stăpână în ţările capitaliste
acestuia: „Domnule Busâghin, Ford m’a însărcinat să vă poftesc să lucraţi vorbeşte în constituţiile ei despre tot felul de drepturi şi libertăţi. In realitate,
în uzina noastră din Detroit. Vă va da pentru aceasta tot ce doriţi. Vă vs toate constituţiile burgheze şi legiuirile ce decurg din ele nu fac decât să
acoperi cu aur". La care Busâghin i-a răspuns : „Spune-i lui Ford din parte* restrângă drepturile şi libertăţile maselor largi populare în folosul unui pumn
mea, că muncitorul sovietic nu se vinde pentru aur. Eu muncesc pentru po­ de exploatatori. Faptele ne dovedesc cum sunt garantate drepturile şi liber­
porul sovietic, pentru marea mea patrie şi toată viaţa îi voi sluji ei. Nu suni tăţile în Uniunea Sovietică şi în ţările de democraţie populară şi cum sunt
dispus ca să umflu buzunarele capitaliştilor. Cât despre rest, în patria me* ele restrânse în statele capitaliste. Constituţia Stalinistă consfinţeşte dreptul
am tot ce îmi trebue". 1* muncă, după principiul „cine nu munceşte nu mănâncă” şi răsplata muncii
Acelaş răspuns l-ar fi dat orice om sovietic delegatului capitalist. după principiul „dela fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa“t
• Fiecare om sovietic iubeşte puterea sovietică, care exprimă năzuinţei*
sale proprii. Dragostea nemărginită a poporului sovietic pentru patria s* f CContinuare în pagina 4-a),