Page 41 - Albina_1952_10
P. 41
5
A L B I N A
Î L î£u g
Ce am văzut în colhozul „Frunze*
din R. S. S. Uzbecă 7 N O E M B R I E
In zilele acestea, când sărbătorim 8.500 ol, 425 cal, cămile, păsări nenu Tractoriştii brigăzii a doua,
Luna Prieteniei Romăno-Sovietice, mărate. Deasemeni, colhozul are o stu
strângând mai temeinic legăturile de pină cu 353 stupi sistematici. fruntaşi In S. M. T. Bonţida
prietenie cu m arele popor sovietic, gân Colhozul dobândeşte anual un venit
dul mă poartă neîncetat spre locurile de multe milioane de ruble. Avuţia Cât vezi cu ochii, numai pământ căuta de mult. Chiar în seara aceleeaşî
minunate ale Uzbechistanulul sovietic, neasemuit de mare a colhozului este fără haturi. Acesta-i ogorui gospodă zile ei au început s’o citească. Astfel au
pe care le-am vizitat în vara aceasta. isvorul vieţii fericite a colhoznicilor. riei colective din Bonţida, ra onul învăţat împreună metoda s talia nov istu-
Nu ştiu de ce să amintesc mai în Unul dintre colhoznici, pe nume Uza- Gherla. In multe din nopţile săptămânii lui sovietic, tractoristul Ivan Buneev*
tâi. Atâtea măreţii mi-au văzut ochii, cov, a primit împreună cu fam ilia sa trecute, călătorii care veneau dela gara După ce au studiat-o temeinic, a avut
încât e greu să le cuprinzi într'o scri 38.852 ruble. Tot cam atât a primii Bonţida erau martori la lucruri ciudate. loc o şedinţă între cei patru tractorişti*
soare. Multe seri am vorbit colectivi fam ilia lui M ezael şi a altor mulţi col Pe această întindere de pământ se ve Rezultatul şedinţei a fost că chiar de ai
ştilor, şi celorlalţi ţărani muncitori din hoznici. Socot că fiecare îşi poate da deau patru luminiţe călătoare Lin’ştea doua zi s’au hotărît să aplice metod*'
sat duminici dearândul. Am povestit seam a că in casa oricărui colhoznic ai nopţii făcea insă să se audă şi dudui- de lucru a acestui vestit tractorist so«
oamenilor muncitori din satele vecine să afli prisos de bucale şi trai de o a turi. Şi atunci taina era deslegată. vietic. Şi de atunci ei o aplică în-con*
Comuni, Dăneasa, Mărunţei, dar de meni înstăriţi. F.ste un lucru de acum Tractoriştii din brigada a doua luc'au tinuu cu succes. Iată, bunăoară, îrf
isprăvit încă n’am isprăvit. obişnuit în colhoz, ca în fiecare an, cu sârg şi noaptea pe ogorul colecti campania din loamna aceasta ei au
lată, de pildă, ce-am putut vedea in alţi câţiva colhoznici să-şi cumpere bi
viştilor din Bonţ'da. Pentru ei fiecare realizat mai mult cu 1,5 ha. pest*
colhozul „Frunze”. Gospodărie m are de ciclete, motociclete şi chiar automobile. secundă din zilele campaniei însămân- normă. Deasemeni, pentru că au în*
te miri cum îi mai dau oam enii de so Şi în oricare colhoz te-ai abale, ai să ţărilor şi arăturilor de toamnă, este văţat şi aplicat metoda stahanovistei so*
coteală. Recoltele, o adevărată mân- afli lot mai multe bogăţii şi oameni fe preţioasă- vietice Lidia Corabelnicova, au făcui
dreţe. Bumbacul, livada de pomi, plaiul riciţi. Brigada a doua de tractorişti dela numeroase economii la combustibilă
de vie, tarlalele de cartofii grădina de Cele văzute la colhoznici m’au în S M T -Bonţida, formată numai din 700 kg motorină, 60 kg. vaselină $1
zarzavat şi celelalte culturi erau pline tărit şi mai mult în munca mea. îndeo utemişti, toţi fii ai colectiviştilor din valvolină.
de rod bogat, aşa cum n’am văzut în sebi am să lupt ca împreună cu colec comună, a încheiat contracte pentru lu — Cheia tuturor victoriilor fioasfril
viaţa mea. Mi-au spus colhoznicii şi tiviştii să desvoliăm în gospodăria noa crarea pământului cu maşinile şi trac este învăţătura din cărţi. Cât de mult
mi-am dat eu însumi bine seam a că re stră toate ramurile de producţie ob toarele statului, cu gospodăria colectivă te deşteaptă cartea! Atât poate să spună
colta la bumbac va fi între 3.500-4.000 şteşti, pentrucă numai astfel vom avea din Bonţida şi cu cea din Gădălin. Alexa Teodor, atunci când vrei să mal
kg., iar la vie vor obţine, din strugurii
stai cu e! de vorbă. Aceasta nu pentru
Tractoriştii Alexa Teodor, Albu Ale
de pe fiecare hectar pe puţin 10.000 şi noi belşugul colhoznicilor. xandru, Balog Francisc I! şi Cantor că nu are nimic de spus, ci pentrucă
kg. vin. BURTEA MARIN Adalbert sunt declaraţi fruntaşi pe sta lui şi utemiştilor din brigada doua*
Pentru colhoz o mare avuţie o pre preşedintele gospodăriei colective ţiune Tractoristul Alexa Teodor, până timpul în această perioadă le este pre*
zintă vitele şi păsările. Ferm ele colho ..Vasile Roaită” Drăgăneşti, re în 1951 era codaş în muncă Atunci or ţios.
zului numără 600 vite cornute mari, giunea Bucureşti ganizaţia de bază U T M l-a sfătuit să In cinstea zilei de 7 Noembrie şf 3
citească. I-a fost destul o singură carte. alegerilor tractoriştii din brigada'
Gustul pentru citit a venit pe urmă. doua au realizat peste pian 46 hectare
SĂRBĂTORIREA LUNII PRIETENIEI Erau seri când pe câmp, în vagonul de la arături şi însămânţări după metodei
ROMĂNO-SOVIETICE dormit, citea tot mai multe cărţi ca sovietice, în rânduri încrucişate şi dese.-
s'a câiit
încă dela începutul anului acesta el
„Pământ desţelenit",
„Aşa
IN COMUNA UNQURIU-BUZĂU oţelul", „Călăuza tractoristului”, „În sunt mereu fruntaşi pe staţiune, făcând
lucrări de tot mai bună calitate. Despre
drumătorul S.M T “.
l-a
Nu odată
apucat dimineaţa cu cartea în mână calitatea lucrărilor lor vorbesc faptele:’
In cadrul Lunii Prieteniei Romăno- A.R.L.U.S., care a vorbit despre „Prie Exemplul lui a fost urmat şi de toţi cei cele 2.200 kg. grâu la hectar, cât s’a'
Sovietice, ţărănim ea muncitoare din tenia cu U.R.S.S., chezăşia desvoltării lalţi tractorişti din brigada a 11-a scos de pe pământul gospodăriei colec
satele raionului Buzău îşi arată dra patriei noastre pe drumul construirii Terminau lucrul care nu era deloc tive din Bonţida.
gostea sa fierbinte faţă de Uniunea socialismului şi al păcii". uşor, lăsau hodina laoparte şi se' pu Organizaţia de bază P M R. şl con
Sovietică. După conferinţă a urmat un frumos neau pe citit Acum câteva luni în urmă,
Astfel, zilele trecute, cu prilejul des program artistic dat de elevii şcoalei e- când brigada doua dădea zor cu cam ducerea staţiunii sunt mândre de bri
chiderii expoziţiei „U.R.S.S. pe drumul lem entare şi apoi vizitarea expoziţiei. pania de vară, la gospodăria colectiva gada a doua şi ştiu că în curând vor
construirii victorioase a comunismu Vizitatorii au privit timp îndelungat din Gădălin, Alexa Teodor a venit la avea în staţiunea lor o brigadă staha-
lui" , organizată de cercul A.R.L.U.S. al fotografiile care înfăţişau m ăreţele rea vagonul de dormit cu o carte pe care o nov'stă de tractorişti.
comunei Unguriu a avut loc o însufle lizări ale oamenilor sovietici. Expoziţia
ţită demonstraţie a prieteniei de ne- va sta deschisă până la 7 Noembrie.
sdruncinat ce leagă poporul român de Birou! cercului a întocmit planul de
m arele popor sovietic. repartizare, pe zile, a membrilor din Au terminat Insâmânţârife
com itet-şi un caet de impresii ce stă
Pesta 136 ţărani muncitori s’ait a-
dunat în sala căminului cultural, unde permanent la dispoziţia vizitatorilor. In frunte cu membrii de partid, ţă şi mijlocaşi din comună ca să grăbea
au ascultat pe profesorul Stănescu Mi- B. Stelian ranii muncitori din satul Salahoru, co scă terminarea însămânţărilor. Folo
hai, responsabilul cultural al cercului corespondent muna Buda, raionul Zeletin, au muncit sind' orice zi bună de lucru şi întreaga
cu multă însufleţire ca să termine în- capacitate de muncă a atelajelor, ei au
sămânţările de toamnă la timp Primii reuşit ca la 14 Octombrie să însămân-'
care au terminat însămânţatul grâului ţeze întreaga suprafaţă planificată.
au fost comuniştii Constantin Dănăilă Pilda patriotică a ţăranilor muncitori
şi Ion Coadă. Mai sunt fruntaşi şi ţă din satul Salahoru este urmată de toţi
ranii săraci Eleonora Bufnilă şi Maria ţăranii din gospodăriile mici şi mijlo
Mănmurcanu, care terminând însămân- cii ale comunei Buda şi din toate sa-f
ţatul suprafeţelor ce le aveau puse în tele raionului.
WM plan, împreună cu membrii de partid Constantin C. Predescu
au lămurit tot mai mulţi ţărani săraci corespondent
Tânăra Aisoltan, eroina cărţi! Iui dragostei de viaţă şi de pace. un Imn
Itcrbabaev, este una din milioanele de al bucuriei .muncii libere. Viaţa aceasta
femei sovietice educate de partidul lui minunată nu vor mai pute;) niciodată să
Lcnin şi Stalin. Ea trăeşte într'unul o întunece bancherii de peste ocean. In Tot Scitul, o întovărăşire
din colhozurile din Turconenia, vestit cuvintele simple şi calde ale lui Ann.nk,
In toată Uniunea Sovietică pentm re preşedintele colhozului, se vede hotărî- Dela începutul acestui an, agitatorii alde Gheorghe Velicu, Radu Â. Radu
coltele bogate de bumbac. Ea a crescut rea şi dorinţa de pace a oamenilor so din comuna Pârlita şi muncitorii dela
şi şi-a urzit visele ei luminoase în mij vietici : „Uite soarele. El cutreeră tot şi alţii — demascaţi şi svârliti din
locul întinderilor de bumbac a'.e colho pământul. Să povestească el lumii că S.M.T. Săruleşti, regiunea Bucureşti, mijlocul ţăranilor muncitori — s’a u-
zului. Ca ochii din cap îi sunt dragi poporul sovietic este un singur trup şi au dus o temeinică muncă de lămurire, nit într’o singură întovărăşire, care nu
Aisoltar.ei plantele micuţe de bumbac un suflet, că poporul sovietic vrea o spre a con\rnge pe ţăranii muncitori mără 106 familii cu o suprafaţă de
şi cu grijă părintească îngrijea ca fie viaţă paşnică, dar dacă blestemaţii de să se unească în întovărăşire. Nu era 415 hectare.
care capsulă 6ă-şi scoată la soare negustori o să mai vină odată la noi, pe Duminică în care, la căminul cultural Acum câtăva vreme în urmă, ţăranii
puful alb. Datorită muncii ei neo- glia noastră, o să-i strivim ca pe nişte să nu se frământe această problemă. întovărăşiţi au încheiat contractul de
Iwsite, Aisoltan e iubită de întreg
colhozul. Colhoznicii au trimis-o cu în năpârci" . Comuniştii din satul Pârlita în frun lucrări cu S.M.T.-Săruleşti. Agronomii
credere pe Aisoltan la Moscova, să-i te cu tovarăşii Ion Feeheie, Zoia Nica, şi tehnicienii dela S.M.T., împreună cu
reprezinte cu cinste la un Congres al organele sfatului popular raional, au
partizanilor păcii. In muncă şi în viaţă, Barbu Nicolae, Ganciu Nicolae, preşe făcut comasarea terenului. S ’au adunat
Aisoltan se poartă ca un adevărat om dintele organizaţiei „Frontul Plugari din vreme toate cantităţile de seminţe
sovietic, ca un adevărat comunist. lor", împreună cu alţi ţărani muncitori, care au fost selecţionate. Atelajele în
Bumbacul, acest aur alb, bogăţia nepre
ţuită a colhozurilor turemene, cere o au demascat fără cruţare uneltirile tovărăşirilor au fost repartizate pentru
deosebită îngrijire dar aduce şi venituri clrabureşli, spulberând minciunile diferitele lucrări ale campaniei, astfel
foarte mari
scornite de aceştia. încât muncile de toamnă să se desfă
..Ce soare îmbelşugat e pe meleagu
rile noastre! Şi soarele este fierbinte Ea sfârşitul lunii Martie, 32 familii şoare în mod organizat.
şi darnic. Uită-te la câmpii şi la soare. de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii Acum, în cinstea zilei de 7 Noembrie
Pământul ăsta, dacă-i bine îngrijit, dă
d_e fiecare tufiş tot atâta bumbac câtă şi-au unit pământurile cu o suprafaţă şi a alegerilor, membrii Întovărăşirii
lână dă un berbec...", îi spunea Aisolta- totală de 48 hectare, formând întovă agricole „Gheorghe Doja", împreună cu
nei logodnicul ei, Beghenci.—secretarul răşirea „Gheorghe Doja“ din satul brigada a cincea de tractorişti, condusă
Comsomolului. de care o leagă o dra
goste sinceră, şi curată. Pârlita. de utemistul Dobre D. Dobre, dau bă
..Aisoltan din ţara aurului alb", ro Astăzi, tot satul Pârlita din comuna tălia pentru a asigura o recoltă bogată
manul lui Ker'oabaev, este o carte a cu acelaş nume, afară de chiaburi ca pentru anul viitor.
