Page 44 - Albina_1952_10
P. 44

8                                                                                                                      A L B I N A


                        Creşterea  vitelor  în  gospodăria  agricolă  colectivă                      Ţăranii  muncitori  îndeplinesc

                              „Tudor  V!adimirescu“,  isvor  de  bogăţie                           şi  depăşesc  pianul  de  colectări
                       Era  prin  luna  Noembrie  a   anului   liul  de  conducere  al  gospodăriei  când  a   Ţăranii  muncitori  din  raionul  Caran­  F.  I.  Stoica  au  predat  printre  prim
                     trecut...  Intr’una  din  cele  trei  săli  mari   pus  în  viaţă  Hotărîrea  guvernului  şi   sebeş  au  ştiut  să  răspundă  cum  se  cu­  cotele  către  stat  la  toate  produsele  d
                     ale  gospodăriei  agricole  colective  „Tu­  partidului  cu  privire  la  întărirea  orga­  vine  îndatoririlor  lor  faţă  de  patrie,  vară  şi  de  toamnă.
                     dor  Vladimirescu"  din  comuna  Hăr-   nizatorică  şi  economică  a  gospodări.lor   predând  la  timp  cotele.  In  comunele   ★
                     man,  raionul   Stalin,  şedeau  la  sfat   colective.  Ei   au  văzut  că  creşterea   Buchin,  Delineşti,  Oţelul  Roşu,  Marga,   In  numeroase  comune  din  rnioni
                     membrii  Consiliului   de  conducere  şi   vitelor  este  isvor  de  bogăţie.  De  unde  Zăgujeni  şi  Căvărani,  planul  la  colec­  Novaci,  ţăranii  muncitori  şi-au  achita
                     câţiva   colectivişti  fruntaşi   Roadele  la  început,   colectiviştii  aveau  numai   tări  a  fost  îndeplinit  şi  chiar  depăşit.   şi  ei  la  vreme  obligaţiile  către  sta
                     muncii  colective  au  fost  bogate.  Dato­  4  vaci  şi  19  animale  de  tracţiune,  as­  In  timp  ce  ţăranii  muncitori  predau  Exemplul  comunistului  Chivulescu  Io
                     rită  muncii  mecanizate  şi  folosirii  expe­                       la  timp  cotele,  în  comuna  Sarul  de  din  comuna  Sârbeşti,  care  a  predat  pri
                     rienţei  agrotehnicei  sovietice,  colec­  tăzi  gospodăria  agricolă  colectivă  din   Jos  chiaburii  Avram  Ioan,  Drăghina  mul  cotele,  a  fost   urmat  de  toţi  ţă
                     tiviştii   din   Hărman   au   scos   de   Hărman  are o fermă cu  28 vaci,  o  fermă  Aurel  şi  Teodor  loan  căutau  să  sa­  rănii  muncitori  din  comună.  Astfel  e
                     pe  pământul   lor  2.450  kg.   grâu  cu  100  porci,  o  altă  fermă  cu  60  oi,  boteze  colectările,  nepredând  la  tiinp  au  predat  toate  cotele,  îndeplinind  pla
                     la  hectar,  pe  când  ţăranii  indivi­  32  bovine  tinere,  54  boi  şi  54  cai.  cotele.  Chiaburii  au  fost  demascaţi  în  nul  de  colectări  al  comunei  cu  102  '*
                     duali   mai puţin   de   1.500   kg.                                 faţa  satului  şi  daţi  pe  mâna  justiţiei  sută.
                     grâu.  Gospodăria  colectivă  a  avut   —  Până  la  sfârşitul  anului,  —  spune   populare.            Cu  asemenea  succese  întâmpină  ţă
                     însemnate  venituri  şi  din  valorifi­  Mânişor  Nicolae,  îngrijitor  la  grajduri,   ★              rănii  muncitori  Congresul  Naţiona
                     carea  prin  cooperativă  a  recoltei  şi  a   vom  avea  200  porci,  41  vaci  şi  nume­  In   comuna   Cojasca   din   raionul  pentru  Apărarea  Păcii  şi  alegerile  pen
                     produselor  grădinei  de  zarzavat.  roase  alte  oi  şi  păsări.  Staneiu  Ana,  Ploeşti,  ţăranii  muncitori  au  îndeplinit  tru  deputaţi  în  Marea  Adunare  Naţio
                       In  ziua  aceea  colectivişti  au  discutat   colectivistă  care  cu  un  an  în  urmă  se   planul  de  colectare  cu  108,6  la  sută.  nală,  contribuind   astfel  la  întărirei
                     multe   ore  în  şir  despre   Hotărîrea                             La  predarea  cotelor  către  stat  Ia  pro­  alianţei  dintre  clasa  muncitoare  şi  ţă
                     partidului  şi  guvernului  din  18  Septem­  împotrivise  Ia  propunerea  preşedintelui,   dusele  de  toamnă  s’a  evidenţiat  în  rănimea  muncitoare,  la  întărirea  pute
                     brie  1951  cu  privire  la  întărirea  orga­  după  ce  ascultă  cuvântul  lui  Mânişor  mod  deosebit  ţăranul  mijlocaş  D.  N.  rii  economice  a  patriei  noastre.
                     nizatorică  şi  economică  a  gospodăriilor   Nicolae,  spuse  şi  ea  :  Narăpescu,  care  a  obţinut  chitanţa  nr.   După corespondenţele trimise  de L.eor
                     colective,  care  arată  calea  spre  desvol-   —  Dac’om  merge  aşa,  vom  fi  şi  noi   1.  Şi  ţăranii  muncitori  Marin  Aiexe  şi  Bohatir,  1.  St.  lonescu,  Ion  Sbârciog.
                     tarea multilaterală  a  avutului  obştesc al   foarte  curând  gospodărie  milionară.
                     colectivei.                         Colectiviştii  din  Hărman  au  avut  şi       In  regiunea  Baia  Mare
                       —  Ce  ne  trebue  nouă  atâtea  vite,   au  venituri  însemnate  din  valorificarea
                     atâtea  grajduri,  când  ne  sunt  destule  laptelui  şi  a  cărnii   prin  cooperativă,   campania  de  toamnă  e  pe terminate
                     roadele  pământului  nostru?  a  întrebat  cât  şi  din  veniturile  cărăuşiei  cu  vitele
                                                                                            In  regiunea  Bala  Mare  însămânţările  către  stat  sunt  pe  sfârşite.  Colectiviştii
                     atunci  colectivistul  Velican  lori.  lor  Pe  lângă  cele  20  remize  şi  12  boxe  de  toamnă au  luat  sfârşit.  Ţăranii  mun­  din  comunele  Coroeni,  Cerneşti,  Suciul
                       Cu  vorbă  domoală  şi  pe  înţelesul  tu­  pentru  harnaşamente,  anul  acesta  ei  au  citori  din  raioanele  Cehul  Silvaniei,  de  Jos  şi  Văleni,  precum  şi  ţăranii
                     turor,  tovarăşul  Diacu  Nicolae,   le-a   început  construirea  unui  mare  grajd   Şomcuţa  Mare  şi  Tg.  Lăpuş  şi-au  înde­  muncitori  din  comunele  Groşi  şi  Ră­
                     arătat  tuturor  că  desvoltarea  şi  creşte­  pentru  aproape  200  vite.  Grajdul  va   plinit  planul  însămânţărilor  încă  dela  zoare au  fost  fruntaşi în  tot  timpul  cam­
                     rea  vitelor  este  un  adevărat  isvor  de   avea  o  lăţime  de  18  metri  şi  o  lungime   20  Octombrie.  paniei  de  toamnă.
                                                                                                                              Rezultate  deoseb’te  au  obţinut  şi  ţă­
                                                                                            In  acelaş  timp  cu  însămânţările,  în
                     bogăţie  în  gospodăriile  colective.  El  a   de  175  metri  şi  în  e',  peste  tot,  va  fi  regiunea  Baia  Mare  s’a  desfăşurat  o  ranii  muncitori  din  raionul  Sighet.  Pla­
                     dat  exemple  de  colhozuri  sovietice  care   instalată  lumină  electrică.  muncă  intensă  pentru  recoltarea  cultu­  nul  recoltărilor  de  toamnă  a  fost  r
                     desvoltându-şi  formele  de  animale,  au   Odată eu  dosvo'tnrea  creşterii  vitelor,   rilor  de  toamnă  şi  pentru  îndeplinirea   liarat  în  întregime,  iar  până  la  15  Oc­
                     devenit  în  scurt  timp  colhozuri  milio­  conducerea  gospodăriei  agricole  colec­  planului  de  colectări.  Şi  în  această  pri­  tombrie  planul  colectărilor  de  cereale
                                                                                         vinţă  raionul  Tg.  Lăpuş  este  fruntaş  pe
                     nare.                             tive  a  trimis  la  şcoli  de  specializare  în   regiune.  Recoltarea  cartofilor  şi  a  po­  a  fost  îndeplinit  în  proporţie  de  101,2
                       A  doua  zi  adunarea  generală  a  gos­  zootehnie,  sericicultură   şi  altele   pe  rumbului,  precum  şi  predarea  cotelor  ia  sută.
                     podăriei  a  hotărît  să  pună  în  planul  de   mulţi  dintre  colectivişti.
                     producţie  înfiinţarea  de  ferme  de  ani­  Colectiviştii  din  Hărman  au  pornit
                     male  şi  păsări.                 pe  un  drum  bun  şi  se  conving  zi  de  zi   Ia  curând  în  comuna  Cărpiniştea
                                    ★                  că  dcsvoîtarea  şi  creşterea  vitelor  este   nu  va  mai  fi  nici  un  neştiutor  de  carte
                                                       isvor  de  bogăţie,  aşa  cum  arată  Hotă­
                      A  trecut  mai  puţin  de  un  an  de  a-                            In  comuna  Cărpiniştea,  raionul  Be-  cursurile  de  alfabetizare  e  astăzi  me­
                     tunci  şi  făcând  socoteala  bine,  colecti­  rîrea  partidului  şi  guvernului  din  18   ccni,  acum  un  an  40  de  analfabeţi  au  canic  sondor  în   schela   (>etrolîfera
                                                       Septembrie  1951.
                     viştii  din  Hărman,  raionul  Stalin  şi-au                         păşit  pragul  şcolii.  Colectivişti,  ţărani  Băicoi.
                     dait  seama  câtă  dreptate  a  avut  consi­           N.  Dumbravă  săraci  şi  mijlocaşi,  ei  au  învăţat  cu   In  cursul  acestei  veri  s’au  făcut  de-
                                                                                          sârguinţă  zi  de  zi.  Strângâtidu-se  pen­  asemeni  cursuri  de  alfabetizare  cu  4
                                                                                          tru  a  învăţa  împreună  în  cercuri,  prin   tineri  care  trebuiau  să  plece  militari,
                                                                                          casele  unora  dintre  ţăranii  muncitori,   pe  care  tovarăşii  învăţători  au  vrut  să-i
                        ŢARANU  INDIVIDUALI    G.A.C. MERENt  - COS MÂNU                  ei  au  reuşit  să  aibă  la  sfârşitul  anu­  trimeată  în  armata  noastră  populară
                                                                                          lui  rezultate  cu  care  s’au  putut  mândri.

                          DIN  COMUNELE                                 R£G  GALAŢI        învăţătorii   din   comună,   Nicolae   oameni  luminaţi.
                       R U SÂN  E Ş T I  $/                                              Socarici  şi  Nicolae  Radu  s’au  aplecat   Anul  acesta,  zece  ţărani  muncitori —
                                                                                                                            ultimii  din  sat  care  nu  ştiu  carte —
                             ISB ICEN I                                                  cu  dragoste  lângă  cei  care  voiau  să  în­  sunt  la  cursurile  de  alfabetizare  ei
                       m g   C R A I OVA                                                 veţe  carte.  Colectivistele  Tudora  Pili-   II.  In  curând  ţăranii  muncitori  din  co­
                                                                                         mon,  Veta  Damian,   Ioana  Sultănoiu
                                                                                                                            muna  Cărpiniştea  se  vor  putea  mândri
                                                                                         împreună  cu  bărbatul  ei,  ţăranca  să­
                                                                                                                            că  nu  mai  au  în  rândurile  lor  nici  un
                                                                                         racă  lo-ana  Clinei  şi  mulţi  alţi  ţărani
                                                                                                                            neştiutor  de  carte
                                                                                         muncitori  au  terminat  anul  şcolar  cu
                                                                                         rezultate  foarte  bune.  Ţăranul  sărac               Stela  Sandu
                                                                                         Ungureanu  Dumitru,  care  a  terminat                 corespondent

                                                                                              O  bibliotecă  cu activitate  bogată
                           Respectarea  regulilor  agrotehnice  prevăzute  in  „Agrominim",  aduce
                                                                                           In  campania  recoltării  şi  însăm ânţă­  poate  hrăni  păm ântul”,   „Viaţa  plan­
                       mari  sporuri  de  recoltă.
                                                                                         rilor  de  toamnă,  biblioteca  căminului  tei",  „Marele  transformator  al  naturii
                            Graficul  de  faţă  este  cât  se  poate  de  grăitor.  Făcând  5  prăşite,   cultural  din  comuna  Poiana  de  Sus,   —  I.  V.  Miciurin“  şi  altele.   Ţăranii
                       ciupitul  şi  cărnitul  bumbacului  după  „Agrominitn“  colectiviştii  din   raionul  Răcari,  a  avut  o  bogată  acti­  muncitori au  tras  învăţăminte preţioase
                                                                                         vitate.  Dela  bibliotecă,  numeroşi   ţă­ din  prelucrarea  acestor  cărţi.  Numeroşi
                       Mereni-Cosrnanul,  regiunea  Galaţi,  au  obţinut  770  kg  bumbac  la  hectar.
                                                                                         rani  muncitori  au  luat  cărţi  ca  „Pă­  cititori  ai  bibliotecii,  printre  care  Ion
                           Nerespectând  regulile  agrotehnice,  prăşind  bumbucul  numai  de  2   mânt  desţelenii",  Secerişul",   cărora  P.  Dicu,   Ştefan  Cascarade,   Nicului
                       ori  şi  nefăcănd  Ciupitul  şi  cărnitul,  ţăranii  muncitori  din  Rusăneşli   le-au  făcut  recenzii,  arătând  ce  au  în­  Gh'tţă,  Radu  Şerban  şi alţii,  s’au  înscris
                       şl Isbiceni,  regiunea  Craiova,  au  scos  abia  50—60  kg.  bumbac  la  hectar.  văţat  din  ele.  Deasemeni,  in  sala  de  ci­  în  urma  'învăţămintelor  cărţilor  citite.
                                                                                        tit  a  bibliotecii,  ţăranii  au  avut  la  dis­  în  întovărăşirea  agricolă  de  lip  i.o.z.,
                                                                                        poziţie  colecţii  de  ziare  şi  reviste  şi  au   'înfiinţată  în  comună.
                   Şi-au  primii  pedeapsa  cuvenită                                    citit  şi  discutat  împreună  numeroase               D.  Nicolescu
                                                                                                             „Câţi  oameni
                                                                                        broşuri,  printre  c a r e :
                                                                                                                                                corespondent
                     In  timp  ce  ţăranii  muncitori  predau   astăzi  mii  şi  mii  de  kilogram e  de  ce­
                   cu  drag  cotele  de  cereale  cuvenite  sta­  reale  ce  le  datorează  statului.
                   tului,  chiaburii  caută  pe  orice  cale  să                                   Către  cititori f  şi  corespondenţii  noştri
                   saboteze  planul  de  colectări.    Pentru   acţiunea   ei   duşmănoasă,
                     De  curând  in  comuna  Negrileşti,  din   chiaburoaica  a  fost  condamnată  la  12   In  scopul  de  a  îmbunătăţi  conţinuţii!  revistei  noastre,  redacţia
                   raionul  Tecuci,  în  faţa  a  peste  200  ţă­  ani  închisoare  corecţională,  confiscarea   roagă  pe  toţi  cititorii  şi  corespondenţii   săi   sa-şi   trimită
                   rani  muncitori  a  fost  judecată  chiabu-   averii  şi  la  16.000  lei  despăgubiri  sta­  în  scris  părerea  lor  despre  materialele  publicate  în  revista  noastră
                                                                                           (articole,  reportagii,  schiţe  literare  şi  humoristice,  etc),  despre
                   roaica  sabotoare  Hiena  Morozan,  pro­  tului.                        calităţile  şi  lipsurile  lor,  precum  şi  felul  în  care  ar  dori  să  fie
                   prietară  a  zeci  de  hectare  pământ  ara­  După  pronunţarea  sentinţei,  ţăranii   scrise  acestea.
                   bil  şi  multe  alte  acareturi,  pentru  nc-   muncitori  şi-au  manifestat  satisfacţia   Deasemeni,  vă  rugăm  să  ne  scriţi  cum  se  face  difuzarea
                   îndeplinirea  obligaţiilor  către  stat   la   pentru  pedepsele  aspre  ce  se  dau  celor   revistei  in  satul  dvs.,  dacă  vă  sosesc  abonamentele  la  timp,  etc.
                   colectări  şi  pentru  nercspectarca  regu­  ce  încearcă  să  lovească  în  interesele   Vă  rugăm  în  mod  deosebit  să  ne  aduceţi  la cunoştinţă  toate  lipsu­
                   lilor  agrotehnice.               statului  nostru  democrai-popular.   rile  în  legătură  cu  difuzarea  revistei,  pentru  a  putea  lua  măsuri
                    Chiaburoaica  a  sabotat  colectările  şt         Mihăescu  Emanoil    menite  să  înlăture  lipsurile  existente.
                  în  anul  1951.  Ea  nu  a  predat  nici  până      corespondent
   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48