Page 46 - Albina_1952_10
P. 46

10                                                                                                                    A L B I N A










                    Trenul  aleargă  grăbit  spre  Sofia,  ca­  abia  apărut  pe  harta  republicii  simbo­  comuna  Brestoviţa  de  şoseaua  naţio­  păsări.  S ’au  cumpărat  6  camioane  pen­
                  pitala  Republicii  Populare  Bulgaria,  lizează  însăşi  construcţia  socialismului  nală,  îţi  dai  seama  numaidecât  de  bo­  tru  transport.
                  încă  câteva  ceasuri  şi  ne  vom  afla  în  în  Bulgaria  nouă.  Alături   de  marele  găţia  acestei  părţi  a  regiunii.  Deoparte   D-esvoltându-şl   gospodăria   Iov
                  oraşul  atât  de  scump  poporului  munci­  Combinat  chimic  „I.  V.  Stalin”,  mân­  şi  de  alta  a  drumului  de  ţară  se  întind  obştească, ţăranilor din  Brestoviţa li s’a
                  tor  bulgar.  Deoparte  şi  de  alta  a  liniei  dria  poporului  muncitor  bulgar,  de  Cen­  cât  cuprinzi  cu  ochii   viile  şi  livezile  schimbat  şi  viaţa.  In  locul  sărăciei  şl
                  ferate,  pe  întinsul  câmpiei,  pe  colinele  trala  termoelectrică  „Vâlco  Cervencov”  gospodăriei  agricole  cooperatiste  „Nov  lipsurilor  se  înscăunează  tot  mai  mult
                  sau  pe  văile  scăldate  în  razele  aurii  ale  şi  de  alte  clădiri  destinate  noilor  în­  Jivot”  („Viaţă  Nouă”)  din  Brestoviţa.  belşugul.  Ştefan  Todorov  Sopov,   da
                  soarelui  de  toamnă,  se  întind  lanuri  treprinderi  şi  instituţii,   strălucesc  în   Ne  aflăm  într’una  din  ogrăzile  gos­  pildă,  fusese  ţăran  sărac.  Niciodată  el
                   verzi  ori  ruginii.  Din  loc  în  loc  răsar  bătaia  soarelui  blocurile  muncitoreşti   podăriei  ce  se  întinde  pe  o  suprafaţă   n’a  reuşit  să-şi  acopere  nevoile.  Astăzi
                  întinse  livezi  de  pomi,  viile  şi  grădinile  înalte,  vopsite  în  alb.                           alta  e  viaţa  Iui.  Anul  trecut,  de  pildă,
                  de  zarzavaturi  ale  vreunei  gospodării   Am   vizitat   Combinatul   chimic   de  154  decari.      el  a  primit  atâtea  produse  şi  bani  cât
                   agricole cooperatiste  de  muncă  (gospo­  „I. V.  Stalin”,  construit  în  întregime  cu   —  Gospodăria  noastră  agricolă  —  nu  ar  fi  scos  din  bucata  iui  de  pământ
                   dărie  agricolă  colectivă).      material  sovietic  şi  cu  sprijinul  ingine­  ne   povesteşte  preşedintele,  tovarăşul  nici  în  10  ani.
                    Staţiunile  de  maşini  şi  tractoare  ce  rilor  şi  specialiştilor  sovietici.  Dimiter   Vasiliev  Damianov,  a   luat   Unul  din  obiectivele  principale  ale
                  le  întâlnim  foarte  des  în  drumul  nos­  Lucrările  pentru  montarea  uzinei  au                   membrilor  cooperativei   este   de   a
                   tru,  le  zăreşti  de  departe.  întâi  apare  început  în  anul  1950.  Sub  îndrumarea   fiinţă  în  anul  1948.  Trebue  să  vă  spun   smulge  pământului  roade  cât  mai  bo­
                   steaua  roşie  în  cinci  coifuri,  porumbe­  speclaliştiilor  sovietici,  învăţând  mereu  că  n’a  fost  tocmai  uşor.  A  trebuit  să   gate.  Pentru  aceasta  s’au  pornit  între-1
                   lul  alb,  simbol  al  păcii,  apoi  clădirile,  din   experienţa  lor,  constructorii   şi  ducem  o  aprigă  luptă  împotriva  unel­  ceri  socialiste  între  brigăzi.
                   multe  din  ele  construite  de  curând.  montatorii  bulgari  au  luorat  cu  atâta   tirilor  chiaburilor  şi  o  stăruitoare
                                                                                                                           Aplicându-se  metodele
                                                                                                                                                agrotehnice
                   Oameni  veseli  ieşiţi  la  munca  câm­  entuziasm,  încât  combinatul,  a  cărui  muncă  de  convingere  cu  cei  care  aple­  sovietice  se  obţin  recolte  din  ce  în  ce
                   pului  se  opresc-o  clipă  din  lucru,  sa­
                   lută   pe  călătorii  aflaţi   la  ferestrele   montare  fusese  prevăzută  până  la  sfâr­  cau  urechea  la  vorbele  lor  veninoase.  mai  mari.  Producţia  medie  de  struguri
                   vagoanelor,  spunând  parcă :  duceţi  sa­  şitul  cincinalului,  a  fost  pus  în  func­  Spuneau  chiaburii  că  în  regiunile  de   la  decar  este  de  1.000  kg.  Brigadierul
                                                                                                                         Alexandru  Gheorghiev  Bucov  a  reuşit
                   lutul  nostru  fierbinte  capitalei  scumpei  ţiune  în  mai  puţin  de  un  an.  Pentru  deal  unde  ocupaţia  de  bază  este  viti­  însă  pe  o  porţiune  de  10  decari  să  ob­
                   noastre  patrii.                  dragostea  şi  patriotismul  de  care  au  cultura,  pomicultura  şi  creşterea  vite­
                    Ne  apropiem  de  una  din  gările  con­                                                             ţină  şi  3.000  kg.  struguri  la  decar,  iar
                   struite   de  curând.  Munţi  întregi   de   dat  dovadă,  peste  300  de  muncitori  lor,  chipurile  nu  se  poate  lucra  în  Boris  Spasov  Grigoriev  a  obţinut  2.000
                   sfeclă  de  zahăr,  zarzavaturi,  lăzi  pline   constructori,  montatori  şi  tehnicieni  colectiv,  cum  se  lucrează  la  şes.  Tre­  kg.  la  decar,  de  pe  o  suprafaţă  de  200
                   cu  struguri  şi  alte  fructe  aşteaptă  să  au  fost  decoraţi  cu  diferite  ordine  şi  buia  deci  să  combatem  în  primul  rând   decari-
                                                                                                                           Membrii   cooperativei  agricole   de
                   fie  încărcate  pentru  a  fi  transportate  medalii.               aceste   minciuni.  Comuniştii  au  venit
                   în  diferite  centre  industriale  ale  Bul­  Combinatul  chimic  „I.  V.  Stalin”  fa­  cu exemple  din  Uniunea  Sovietică,  unde   muncă  din  Brestoviţa  au  mari  planuri
                   gariei.   Pe  una  din  tăbliţele   înfipte                                                           de  viitor.  Până  în  anul  1960  ei  vor  să
                  •deasupra  unei  movile  de  produse,  stă   brică  produse   necesare  industriei  şi  în  regiunile  muntoase  multe  colhozuri  reînoiască  viţa  de  vie  pe  o  suprafaţă
                   scris  cu  litere  m ari:  „Pentru   fraţii                                                           de  20.000  decari.  In  curând  se  va  în­
                   noştri  muncitori,  pentru  întărirea  pa­                                                            cepe  săparea  unui  canal  lung  de  5  km.
                   triei,  pentru  pace”.                                                                                care  va  iriga  2.000  decari,  se  vor  ex­
                     —  Sunt  produsele  unei  cooperative                                                               tinde  culturile  de  plante  industriale  şi
                   agricole  de  muncă  —  ne  lămureşte                                            sm*w                 alte  culturi.  Despre   toate  acestea  e>
                   conductorul  de  tren  Marin  Todor  An-                                                              vorbesc  cu  atâta  însufleţire,  încât  ţi  se
                   ghelof.                                                                                               pare  că  vezi  aevea  cum  curge  liniştită
                    —  Priviţi  la  marginea  satului.  Clă­                                        i           ţ        apa  canalului  care  va  aduce  belşug  şi
                   dirile  cele  mari,  ce  se  văd,  sunt  birou­                                                       mai  mult  în  casele  lor.
                   rile,  remizele  şi  grajdurile  cooperativei                                                                        ★
                                                                                                        o-
                  construite  anul  acesta.  O  să  mai  întâl­                                     \ 1                    Căminele  de  zi  şi  creşele  pentru  co­
                   niţi  în  drum  spre  Sofia  sau  oriunde,                                                            pii  sunt  foarte  des  întâlnite  în  R.  P.
                   veţi  merge  prin  ţara  noastră,   multe                                                             Bulgaria.  In  cuprinsul  unui  raion  din
                   asemenea  construcţii  noi.  Răsar  ca  din             O  parte  a  uriaşelor  insta­                Sofia  sunt  nu  mai  puţin  de  16  cămine
                   pământ  oraşe  întregi.  Se  înalţă  palate           laţii  dela  Combinatul  chimic.                de  zi  şi  creşe.  Viaţa  pe  care  o  duc  ti­
                   de  cultură,  fabrici,  uzine  şi  termocen­          „/.  V.  Stalin”  din  Dimitrov-                nerele  vlăstare  ale   Bulgariei  noi  în
                   trale  care  vor  sluji  vieţii  şi  păcii,  se       grad,   rod  al  prieteniei   de                aceste  cămine  şi  creşe  este  din  cele
                   construeşte  mereu  si  odată  cu  construc­          nezdruncinat   între  poporul                   mai  fericite.
                   ţiile  cresc  şi  se  formează  şi  oameni  -         bulgar  şi  m arele   popor  so­
                                                                                                                                                 ne  aflăm,
                                                                                                                           Căminul  de  zi  la  care
                   Q O i.                                                vietic.                                         poartă  numele  uneia  din  luptătoarele
                                                                                                                         antifasciste  „Mara  Petleacova”.  Viaţa
                    Ăm  avut  prilejul  să  ne  mai  amintim  agriculturii  Bulgariei.  Una  din  secţii,  an  devenit  milionare.  In  August  1948
                   de  cuvintele  tânărului  conductor  de   de  pildă,  produce  îngrăşământ  chimic  am  inaugurat  gospodăria  cu  93  familii.  Marei  Petleacova  este  un  şir  luminos
                   tren  Marin  Todor  Anghelof.  Am  vizitat   necesar  sporirii  fertilităţii  pământului,             de  fapte  eroice  de  luptă  pentru  ferici­
                   Sofia,  capitala   Republicii   Populare.                             Faptele  au  dovedit  apoi  trăinicia  cu­  rea  poporului  muncitor.  A  fost  omorîtă
                   Bulgaria  şi  alte  oraşe  şi  sate.  Peste   îngrăşământ  pe  care  Bulgaria  sub  ca­  vântului   partidului.  Veniturile   mari   în  mod  barbar  în  anul  1944  de  către
                   tot  clocoteşte  viaţa  nouă.     pitalism  îl  plătea  scump  ţărilor  capita­  realizate  încă  în   primul   an   m    duşmanii  poporului  muncitor.
                     Sofia  a  avut  mult  de  suferit  în  tim­  liste  din  Apus.    făcut ca în  anul  următor  alte  117 familii   Oamenii  muncii  bulgari  cinstesc  aş*
                   pul  celui  de  al  doilea  război  mondial.   Muncitorii  combinatului  ştiu  că  pro­  să  se  înscrie  în  gospodărie  pentru  oa   cum  se  cuvine  pe  cei  care  şi-au  sacri­
                   Piloţii  americani  au   semănat  mii  de                                                             ficat  viaţa  pentru  libertatea  lor.  lat
                   bombe  în  cartierele  de  locuit  distru­  dusele  muncii  lor  nu  mai  merg  în  bu­  in  anul  1951  să  intre  tot  satul  afară  de  pentru  oe  acest  cămin  poartă  numele
                   gând  clădiri  şi  orrforând  bătrâni,  fe-'  zunarele   fără  fund  ale  capitaliştilor,   chiaburi.   Astăzi  gospodăria  noastră  neînfricatei  luptătoare.
                   mei  şi  copii  nevinovaţi.       ci  pentru  binele  întregului  popor.  Dea-   numără  1.402  familii  cu  28.635  decari   Am  vizitat  unul  din  aceste  cămine
                    Glorioasa  Armată  Sovietică  a  elibe-,   ceea,  ei  se  străduesc  să  producă  cât  pământ  (un  decar  este  a  zecea  parte   de  zi,  cu  camerele  frumos  mobilate,
                   rat  poporul  bulgar   de  hoardele  fas­                                                             cu  dulăpioarele  şi   pătucurile  anume
                   ciste.  După  eliberare,  în  Sofia  ca  şi  în   mai  multe  şi  mai  bune  produse.  dintr’un  hectar).  făcute  pentru  micile  făpturi  omeneşti
                   întreaga  ţară;  poporul  bulgar  sub  în­  .P e  piepturile  stahanovîştilor  Ioan   Cu  câtă  dragoste  şi  bucurie  ne  vor­  şi  mi-am  adus  aminte  de  un  fragment
                   ţeleaptă  conducere  a  Partidului  Comu­  Nalbantov,  Atanasie  Ianef,  Stanca  Ri-  beşte  Damianov  despre  gospodăria  lor  de  scrisoare  citit  în  „Muzeul  mişcării
                   nist  Bulgar  a  pornit  marea  operă  de  barova  şi  ale  altor  zeci  şi  zeci  de  frun­  colectivă,  despre  realizările  lor.  Simţi  de  rezistenţă”  din  Sofia.  Scrisoarea  a
                   construire   a  socialismului.  In   locul   taşi  ai  combinatului  strălucesc  astăzi  în  privirile  şi  vorbele  sale  prietenia  ve­  fost  scrisă  copiilor  săi  de  către  Nicola
                   ruinelor,  se  ridică  în  Sofia  clădiri  noi
                   oare  vor  sluji  —  aşa  cum  spunea tână­  ordinele  şi  medaliile  primite  din  partea  che  şi  trainică  ce  leagă  poporul  bulgar  Sopov,  unul  din  partizanii  care  au  lup­
                   rul  Anghelof  —  vieţii  şi  păcii.  Clădirea  guvernului  pentru  abnegaţie  în  muncă.  de  poporul  român,  dorinţa  de  a  ne  îm­  tat  pentru  izgonirea  călăilor  fascişti  şi
                   Universităţii  care  a  fost  mărită,  este   Stanca  Ribarova  este  dela  ţară.  Ta­  părtăşi  dintr’odată  din  experienţa  do­  care  a  fost  omorît  în  Noembrie  1941
                   pe  terminate.  Alături  de  Universitate  tăl  său  fusese  sărac.  Ea  a  venit  Ia  com­  bândită  de  colectiviştii  din  Brestoviţa  în  închisoarea  din  Sofia.
                   se  ridică  mândră  şi  impunătoare  prin  binat,  unde s’a  calificat.  Astăzi  este sta-  în  cei  4  ani  de  viaţă  în  colectiv.  ...„Intr’o  zi,  voi   veţi  afla  —  scrie
                   stilul  ei,   noua  bibliotecă  de  stat  cu  hanovistă.   Pe  pieptul  ei   străluceşte   Producţia  noastră  de  bază  este  viti­  Sopov  —  pentru  ce  tatăl  vostru  a  tre­
                   şapte  etaje.  In   cartierele  mărginaşe  „ordinulde  aur”. Acum  Stanca  Ribarova  cultura.  Avem  numai  vie  14.700  decari   buit  să  moară.  Să  vă  aduceţi  aminte;
                   ale   oraşului  se  ridică  noi  fabrici  şi   ajută   şi  pe  alţii  să  se  califice,  să   de  pe  care  anul  trecut  am  recoltat  14   că  tatăl  vostru,  în  afară  de  voi  a  iubit,
                   uzine.  Sute  de  apartamente  au   fost  ajungă  fruntaşi  în  muncă.  milioane  kg.  struguri.      deasemenea,  şi  poporul  său,  şi’n  popor
                   date  spre  folosinţă  omenilor  muncii  în      ★                    Spre  marginea  satului  se  văd  înşi­  el  vă  vedea  pe  voi.  Eu  mor  ca  să  pu­
                   noile  blocuri  muncitoreşti.  Alte  blocuri   Regiunea  Plovdiv  este  una  din  cele  ruite  mai  multe  clădiri  noi.  teţi  voi,  scumpii  mei,  să  trăiţi”.
                  sunt  în  construcţie.  Oraşul   Sofia  mai  bogate  regiuni  ale  Bulgariei  Popu­  —  Sunt  construcţiile  gospodăriei,  —   Jertfa  lui  Nicola  Sopov  şi  a  altor
                  se  măreşte  mereu.  Dragostea  şi  recu­  lare.  lată-ne  Ia  una  din  gospodăriile  ne  spune  preşedintele.   încă  din  anul   mii  şi  mii  de  eroi  căzuţi  pentru  binele
                  noştinţa  faţă  de  marele  popor  sovietic* *  agricole  cooperatiste   de  muncă  sau  1949  am  început  să  construim  cu  mij­  şi  fericirea  poporului  şi  copiilor  n’a  fost
                  o  simţi  pretutindeni:  la  muncitorii  din  T.K..Z.S.-uri,  cum   sunt  ele  denumite  loacele  noastre  proprii.   Astăzi  avem  zadarnică.  Poporul  bulgar,  sub  condu­
                  Sofia,  Plovdiv,  Oraşul  Stalin,   Dimi-   pe  scurt  în  limba  bulgară.  9  grajduri  pentru  cai,  2  pentru  ferma   cerea  partidului  său  iubit,  în  frunte  cu
                  trovgrad,  în  satele  Bulgariei  noi.  După  9  Septembrie  1941,  zi  în  care  de  vaci,  3  remize  şi  o  clădire  special   tovarăşul  Vâlco  Cervencov,  merge  din
                                 ★                   poporul  bulgar  şi-a  dobândit  libartatea,  construită  pentru  păsări.  Anul  acesta  victorie  în  victorie.  Se  făureşte  viaţa
                    Cine  vizitează  astăzi   Dimitrovgra-  în  satele  Bulgariei  au  luat  fiinţă  nume­  vom  mai  construi  alte  două  grajduri,   nouă  fericită.  Copiii  Bulgariei  Popu­
                  dul  —  oraşul  care  poartă  numele  ma­  roase  gospodării  agricole  cooperatiste  o  uscătorie  pentru  tutun  şi  o  clădire  lare  cresc  într’o  ţară  liberă  şi  înflori­
                  relui  Dimitrov  —  are  minunatul  prilej   de  muncă.  Sprijinite  de  către  stat  prin  pentru  birourile  administrative.  toare.  Astăzi,  ei  desenează  cu  mânuţele
                  de  a  cunoaşte   îndeaproape  forţa  de  staţiunile  de  maşini  şi  tractoare,  îm­  In  gospodăria  agricolă  cooperatistă   lor  porumbelul  păcii.  Mâine,  ei  vor  de­
                  neînvins  a  puterii  populare.  Aşezat  pe  prumuturi,  seminţe,  etc.,  ele  se  des-   din  Brestoviţa  se  desvoltă  mereu  noi  veni  activi  luptători  pe  frontul  constru­
                  cele  două  maluri  ale  fluviului  Mariţa,  voltă  mereu,  devenind  acum  un  sector   ramuri  de  producţie.  In  prezent  gospo­  irii  socialismului,  pentru  pace  în  lumea
                  pe  locul  unde  cu  doi  ani  în  urmă  se  hotărîtoc  în  agricultură.  dăria  are  600  cai,  28  vaci  cu  lapte,  130  întreagă.
                  întindea  câmpul  liber,  Dimitrovgradul'  De  cum  intri  pe   drumul  ce  leagă  porci,  900  oi,  200  capre  şi  peste  1.700  CLEMENT  MUNTEANU
   41   42   43   44   45   46   47   48