Page 47 - Albina_1952_10

A L B I N A 11

In întâmpinarea Congresului Naţional pentru Apărarea Păcii

Inlr’un sat bănăţean

Comuna Petroveselo din raionul Lu­ Ştiu ce-i ăla război. Am copii pe care
Lucrările Adunării Generale goj e locuită în cea mai mare parte de vreau să-i învăţ carte şi să aibă un
a Organizaţiei Naţiunilor Unite sârbi. Călătorul care ar sta de dimi­ rost în lume. Muncesc cu dragoste în
neaţă şi până seara în această comu­
gospodăria colectivă. Mă bucur de li­
nă, la tot pasul ar găsi lucruri ca-re bertăţi pe care nu le-am avut nicicând.
Una din cele mai importante pro- de 2-3 luni şi reglementarea întregii să-i vorbească despre vremuri noi, des­ Eu iubesc familia, copiii mei dragi şi
eme care se discută în Comitetul Po- probleme coreene, prin unificarea ţă­ pre vremuri de construcţii paşnice.
ic al Adunării Generale a Organiza­ rii. înfăptuită de coreeni înşişi, sub ob­ nu voi îngădui ca fiarele imperialiste
ţi Naţiunilor Unite este problema co- servaţia unei comisii alcătuite dm păr­ Şcoala în limba sârbă, activitatea rod­ din America, ori fasciştii titoişti să ne
eană. Conform principiilor Charte: ţile direct interesate şi alte state, care nică a căminului cultural, a bibliote­ întoarcă la vremurile grele când erau
.N.U. (statutul organizaţiei), ori de nu au luat parte la război. Acesta este cii cu cărţi în limba română şi sârbă, stăpâni boerii”.
te ori se discută probleme privind o programul reglementării paşnice o pro­ precum şi alte lucruri vorbesc despre Ţăranii colectivişti şi individuali din
uimită ţară, trebuesc invitaţi să parti- blemei coreene. El nu poete fi înfăptuit o nouă întocmire a vieţii în acest sat Petroveselo sunt hotărîţi să întâmpine
pe şi reprezentanţii acelei ţări. Dea- fără a se discuta cu reprezentanţii nord- bănăţean. Aproape 100 familii de ţăran: ziua de 7 Noembrie, alegerile şi Con­
■ea, tovarăşul Vîşinski a propus ca la coreeni. „In loc să recurgeţi la tot fe­ muncitori au păşit pe un drum nou, gresul Naţional pentru Apărarea Păcii
•este şedinţe să fie invitaţi reprezen- lul de proteste, mai bine încercaţi a-
nţii Republicii Populare Democrate ceasta“ a spus Vîşinski. şi-au unit ogoarele fărâmiţate într’un prin noi succese în munca lor de zi cu
orcane. Dar reprezentanţii statelor im- Dar se tem ca de foc, imperialiştii ogor mare, fără haturi. Colectiviştii zi. Iată, bunăoară, ei au terminat de
'î-ialiste, în frunte cu Achescn, s ’gu americani, să asculte glasul popoarelor. din Petroveselo muncesc astăzi pămân- câteva zile însâmânţările de toamnă,
ipotrivit propunerii sovietice, acuzând Ei ştiu că reprezentanţii poporului co­ tul cu tractoarele şi maşinile statului, fac arături adânci. Ei au demascat
1 neruşinare R.P.D. Coreeană că ar fi reean ar prezenta în faţa Adunării Ge­ aplică cu drag experienţa colhoznici­ chiaburi de teapa lui Popovici Nicolae,
igresoare“. In aeolaş timp imperialiştii nerale un necruţător act de acuzare a lor sovietici şi luptă astfel pentru o re­ Andrei Jiva, Floriei Gheorghe, care
nericani au cerut să fie invitate siu- imperialiştilor americani, ucigaşii ma­ coltă bogată, pentru un trai fe­ caută pe toate căile să saboteze efortu­
le lor, guvernanţii trădători din Co- melor, copiilor şi bătrânilor nevinovaţi ricit, Te întâlneşti deseori la gospo­ rile oamenilor muncii de a întări patria.
ea de Sud din Coreea. Iată de ce, când s’e pus
Tovarăşul A. I. Vîşinski. şeful dele- la vot propunerea delegaţiei sovietice dăria colectivă cu u-nul dintre cei mai Intr’una din serile săptămânii tre­
iţiei Uniunii Sovietice demascftnd de a se invita o delegaţie a R.P.D. Co­ vrednici dintre membrii săi. II chea­ cute, un grup de colectivişti care au ră­
ucnjer.işul de minciuni al delegatului reene, blocul reacţionar condus de Sta­ mă Pelici Nicolae şi face parte din co­ mas puţin mai târziu la sediul colecti­
nerican, a arătat că este vorba de păr- tele Unite a respins propunerea dreaptă mitetul de luptă pentru pace din co­ vei, după ce au gâtat unele treburi, au
lire şi rea credinţă. Guvernul Statelor a Uniunii Sovietice. Refuzând să asculte mună. Pelici Nicolae, a cărui familie început să stea la sfat, din îndemnul
nite caută să ascundă ultimile propu­ glasul reprezentanţilor poporului co­ era să moară de foame în timpul răz­ Iui Pelici Nicolae, membru în comite­
nă făcute de reprezentanţii R.P.D. reean, imperialiştii şi slugile lor s'au boiului şi de care chiaburul Jaici Jota tul de luptă pentru pace. Acesta după
rreene şi ai voluntarilor chinezi cu pri- acoperit de încă o mârşavă faptă. Po­ îşi bătea joc, duce acum un trai din ce ce a vorbit despre înfăptuirile din sat
re la încheierea armistiţiului. Vîşinski poarele au astfel un nou prilej 6ă se
amintit despre propunerile delegaţiei convingă do adevărata faţă a imperia­ în ce mai bun. Numai Ia avans, în şi din întreaga ţară, a spus :
doneze, care prevăd imediata încetare liştilor americani, de faptul că aceştia toamna aceasta, Pelici Nicolae, ca şi — Şi'când te gândeşti că dincolo pe­
operaţiunilor militare, repatrierea t.u- ceilalţi colectivişti, a luat sute de kilo­ ste Dunăre, fraţii noştri din Iugoslavia
ror prizonierilor de război, retragerea sunt cei mai odioşi aţâţători la război grame de grâu şi alte produse. Pentru înrobiţi în clica fascistă-titoistâ duc din
upelor străine din Coreea, în decurs cunoscuţi de istorie. ca aceste cuceriri şi libertăţi de care se greu jug şi trai amar. Iuda Tito a adus
bucură astăzi, să Ie poată desvolta, ţărănimea muncitoare din Iugoslavia
Cuvântarea tovarăşului Togliatti oamenii cinstiţi îşi înzecesc forţele Ia sapă de lemn şi la cheremul chia­
în lupta pentru pace. De curând burilor. Citeam în ziarul nostru „Prav-
/vcum câtăva vreme în urmă, tova- cu prilejul cuvântării la al XlX-lea
şul Palmiro Togliatti, secretar gene- Congres al Partidului Comunist al Uniu­ adunarea satului şi-a ales un nou da“ dela Timişoara, cum într'un sat din
1 al Partidului Comunist Italian, a nii Sovietice, ne arată de ce tov. To­ comitet de luptă pentru pace. De Iugoslavia, într’o zadrugă titoistă au
etit în Camera Deputaţilor o cuvân- gliatti sprijinind politica Uniunii Sovie­ îndată s’a pornit la o muncă susţinută intrat mulţi chiaburi, printre care şi
re de o deosebită însemnătate, în ca- tice. se aşează pe poziţia tuturor ade­ pe bază de plan, folosind cu prisosinţă unul cu 100 hectare. La împărţirea „ve­
ul desl»terilor de politică externă, văraţilor patrioţi italieni. toate mijloacele de agitaţie. Felurite niturilor", chiaburul cu 100 hectare,
ivarăşul Togliatti a demascat politica Adnesându-se guvernului reacţionar, sunt aceste mijloace: munca dela om care nu lucrase nici o zi, a luat de trei
:ternă reacţionană a guvernului De Togliatti a spus : „Noi 6untem o mă­ la om, activitatea prin conferinţe du­ ori mai mult decât 16 ţărani muncitori
asperi care legând Italia de asociaţia reaţă mişcare cu un caracter de clasă, minicale şi şezători ale păcii, articole la un loc, care au dus tot greul mun­
dwinicâ a imperialiştilor, pactul popular, naţional şi în acelaş timp. in­
tlanticului de Nord, pregăteşte po- ternaţional. Această mişcare merge pe la gazeta cetăţenească, etc. cilor.
milui italian mari nenorociri. calea .ei, convinsă de succesul ei...“ In faţa sfatului popular, comitetul de Printre cei adunaţi Ia sfat era şi co­
In cuvântarea sa tovarăşul Togliatti Luminoasele cuvinte prin care marele luptă pentru pace a afişat de curând un lectivistul Jarco Jiva. El grăi, după ce
arătat marile avantagii pe care le-ar Stalin şi-a arătat încrederea în succe­ fotomontaj: „Ce aduce popoarelor pa­ termină Pelici.
avut economia italiană, dacă s’ar fl sele şi victoria partidelor comuniste din cea şi ce aduce popoarelor războiul". — Eu îmi dau bine seama că fas­
•svoltat legăturile comerciale cu Uniu- ţările în care mai stăpâneşte capitalul, Nu este zi ca grupuri de ţărani mun­ ciştii titoişti, slugi credincioase ale im­
Sovietică şi cu ţările de democraţie sunt un puternic imbold şi un nesecat citori să nu se abată din drum la acest perialiştilor americani şi englezi, sunt
ipulară. In ecelaş timp vorbitorul a
■os în evidenţă caracterul paşnic al izvor de învăţăminte în lupta ce o duce fotomontaj. Intr’un grup care se afla nişte duşmani ai păcii deosebit de pri-
Viticii externe sovietice. poporul italian, sub conducerea Parti­ în faţa acestui fotomontaj era şi pre­ mejdioşi. Cunoaştem cu toţii câte atacuri
Cuvintele tovarăşului Stalin rostite dului Comunist din Italia. otul Drăghici Gheorghe, membru în co­ organizează aceşti aţâţători la răz­
mitetul de luptă pentru pace din co­ boi Ia graniţa ţării noastre şi a celor­
mună. lalte ţări surori. Fasciştii titoişti deta
Un bilanţ de noi realizări facă o mână de îmbuibaţi setoşi de jaf veclie sârbească : „Cine se joacă cu fo­
— Acesta-i războiul pe care vor să-I Belgrad trebue să ţină minte o vorbă
şi sânge, domnii imperialişti, — arăta cul, se arde". Patrioţii iugoslavi vot
nenii muncii dela oraşe şi sate, un cuptor de miniu de plumb, sonde preotul Drăghici spre fotografiile ce plăti celor din clica Iui Iuda Tito pen­
urc se pregătesc cu însufleţire să în- de petrol, o topitorie de cânepă, etc. înfăţişau grozăvile războiului. Şi ară- tru toate nelegiuirile şi provocările.
impine ziua de 7 Noembrie şi alege- Tot în acest trimestru apele Dunării au tându-le alic fotografii, le spune: Iată ce Alţi colectivişti au vorbit desprd
le de deputaţi în Marea Adunare Na- continuat să înainteze spre mare pe ne-nu adus vremurile de pace pe care lupta necurmată pe care o duc patrioţii
onală, au primit o nouă veste îmbucu- albia canalului, iar schelele „Casei treime s’o apărăm cu orice preţ. In fie­ iugoslavi împotriva regimului fascist ai
îitoare, vestea îndeplinirii şi depăşirii Scânteii” s’au înălţat tot mai sus. care Duminică, în faţa credincioşilor, de Iui Tito.
lanului de stat pe cel de al treilea Sunt primele construcţii ale cincina­ la altarul bisericii, preotul Drăghici Colectiviştii şi ţăranii muncitori, toţi
imestru al anului 1932. lului, pentru care peste ani şi ani copiii propovădueşte despre prietenia care
Aşa cum arată comunicatul, planul noştri vor spune că părinţii lor sunt poate fi şi trebue să domnească între oamenii cinstiţi din Petroveselo luptă
e ultimele trei luni a fost împlinit şi vrednici să poarte numele de construc­ pentru ca mugurele de viaţă nouă să
e'păşit. Acest fapt este o victorie im- tori ai socialismului- popoare. poată creşte, patria noastră să devină
ortantă a poporului nostru muncitor, Noi oraşe îşi fac loc pe harta ţării. La gazeta cetăţenească, în fiecare tot mai puternică. Acesta e răspunsul
n ultimele trei luni poporul nostru a Altele vechi îşi schimbă înfăţişarea. săptămână găseşti articole scrise de
rimit în stăpânirea sa noi construcţii oamenii cinstiţi din sat. Savin Nico­ pe care îl dau ei duşmanilor înrăiţi ai
e fabrici şi uzine. Producţia indus- Pe ogoare a sosit un număr şi mai păcii şi tiniştei căminelor lor.
riaiă creşte năvalnic, dând mereu noi mare de maşini şi unelte agricole Iti lae, într’un articol scris la gazeta cetă­
roduse de o calitate superioară. Ast­ primele nouă luni ale acestui an agri­ ţenească spune : „Am fost în război. I. DUNAREANU
ei, faţă de trimestrul al treilea al cultura noastră a primit, in comparaţie
nului trecut, în aceiaşi perioadă a a- cu întreg cursul anului trecut, cu 62
ului acesta producţia industrială a la sută mai multe batoze, cu 371 la Conferinţa raion ala a com itetelor de lupta
rescut cu 23,1 la sută. Ne puterii pune sută mai multe secerători-legători, cu
ntrebarea: ar fi fost posibilă o 116 Ia sută mai multe semănători de pentru p ace din raionul Lugoj
semenea creştere mare a producţiei cereale, în afară de un mare număr de
mastre industriale, fără ajutorul per- tractoare şi combine. La recoltarea ce­ La 19 Octombrie s’a deschis Ia Ca­ Conferinţa a ales noul comitet de
nanent al Uniunii Sovietice? Răspim- realelor păioase s'a văzut odată ntai ransebeş conferinţa comitetelor de luptă luptă pentru pace ai raionului Lugoj,
ii 1 este un categoric nu. Numai ajuto­ mult superioritatea muncii in colectiv, pentru pace din raionul Lugoj. In sala care este compus dintr'un număr de 36
ni Uniunii Sovietice şi. personal al când gospodăriile colective şi întovă­
răşirile agricole au obţinut recolte cu clubului C.F.R. din Caransebeş au fost membri, alegând deasemeni şi 18 de­
îareţui Stalin a permis poporului
oman, — aşa cum a arătat tovarăşul mult mai mari decât gospodăriile indi­ prezenţi la lucrările conferinţei peste legaţi Ia conferinţa regională a comi­
ih. Gheorgbiu-Dej, in mesajul său de viduale. Aşa se explică de ce numărul 300 delegaţi, muncitori şi ţărani munci­ tetelor de luptă pentru pace. Din nou!
gospodăriilor agricole colective a ajuns
alut la Congresul a! XlX-lea, — să la 1.478; iar a! întovărăşirilor la peste tori veniţi din toate satele raionului. comitet de luptă pentru pace al raio­
oată ajunge: „la acea fază a construi- Participanţii Ia această conferinţă nului Lugoj fac parte oameni cunos­
ii socialismului, când el începe să L I00 cuprinzând 53.750 familii. De-
aleagă roadele industrializării socia- asemeni, desvoitarea creşterii animale­ şi-au arătat cu toţii dorinţa lor de a cuţi pentru meritele lor iu munca de zi
iste a ţării şi când, simţind bucuria lor în sectorul socialist al agriculturii aduce noi şi noi îmbunătăţiri activităţii cu zi, muncă închinată construcţiilor
a obţinut succese însemnate în compa­
nuncii. libere, el îsi -închină toate for- partizanilor păcii din raionul lor. paşnice din ţara noastră. Astfel în co­
ele întăririi şi înfloririi patriei, creş- raţie cu trimestrul trei al anului trecut. Cu toate că au dus o activitate rod­ mitet simt muncitori, tehnicieni, ţărani
erii treptate a buneistări a poporului", In tot acest timp a crescut necontenit
si rezultatele nu întârzie a se arăta, nivelul de trai al oamenilor muncii. Ei nică, ei totuşi tiu sunt mulţumiţi cu muncitori, învăţători, preoţi, gospodine,
’.hiar în acest trimestru au fost puse primesc tot mai multe produse nece­ rezultatele de până acum, ci vor altele etc. Aşa precum au spus pionierii ve­
ii funcţiune termocentrala „Gheorghe sare vieţii lor de fiecare zi. şi mai bune. De pildă, participanţii la niţi să salute conferinţa, partizanii
ihec'-glim-Dei" dela Doiceşti şi termo- Toate succesele obţinute în acest tri­ conferinţă şi-ati propus cu toţii ca prin- păcii, prin munca pe care o depun apără
entrala Ovidiu II, uzina de electrozi şi mestru sunt un punct de plecare pentru tr'o muncă de agitaţie dusă dela om !a prezentul şi viitorul copiilor noştri.
lietre de polizor „Carbochîm ”, fabrica ca in trimestrul viitor să crească şi
le chimicale pentru industria pielăriei mai mult nivelul economiei noastre na­ om să atragă în rândurile mişcării Leon Boimtir
. Vrgeşul”, un cuptor Siemens-Martin, ţionale. pentru pace noi oameni cinstiţi. corespondent