Page 48 - Albina_1952_10

12 A L B I N A

TALC

C ân i să iasă pe poartă, chiaburul Aşa a trecut tot anul 1951. Pe urmă
Gheorghe Popescu zis Mânzală din a venit şi 1952. Şi a venit şi un alt A fost odată ca’n poveşti Ca de o boală cruntă prins
Tg. Cărbuneşti, raionul Gilort, îl în­ colector, care i-a spus chiaburului: Pe-al New-York-ului mal Ike ’ncepu să urle
tâlni pe responsabilul centrului pentru — Făcuşi ce făcuşi păn’acum, da' Din rude mari, căm ătăreşti Făcând în juru-l lăm bălău
colectarea laptelui. de azi nu-ţi mai m erg e! Trebue să pre­ Un „aprig” general. Cu tobe şi cu surle.
— Bine că te găsii! îi spuse acesta; dai cota de lapte la zi, plus restanţa
tocmai veneam să vorbim în legătură pe anul trecut! Altfel, judecata te Bancheri erau ai lui părinţi, Aşa precum priveşti la urs
cu vacile... aşteaptă... Cu fabrici şi uzine. Stăteau toţi să-l asculte
— Păi vacile s'au culcat! îl între­ — Valeu! făcu Mânzală speriat. Păi El înota printre arginţi Cum bâiguia într’un discurs
rupse chiaburul . cum să dau, neică, dacă nu ştiu cât Şi lirele sterline. Şi vrute şi nevrute.
—■ Somn uşor! zise colectorul. Şi trebue să dau? Că nu mi-a fost înmâ­
adăugă râzând: având în vedere că nat carnetul de colectare! De mic copil el arăta „Putere am şi n’am habar
Talent de militar.
nu-i neapărată nevoie să ia parte şi — Ia nu mai face pe prostul! îi Tăind găini prin mahala In lumea ast’ de nime’,
ele la discuţie... spuse colectorul. Că doar carnetul a Precum un măcelar. Ori globu'ntreg va fi al meu
— Acum mă grăbesc! îl întrerupse fost înmânat copiilor tăi, încă de anul Ori o să-l fac ruine l
din nou M ânzală; da’ vorbeşte cu trecut!
copiii mei, că-i tot aia... — Păi de unde să ştiu eu? răspunse Când de dolari îşi rezema Al zilei loc senin eu vreau
Visând• ate lui tâmple.
După vreo două săptămâni, colecto­ chiaburul c’o mirare prefăcută. Că eu De dorul tor şi inima Să-l ia d e’ndală noaptea.
rul ll întâlni d in nou pe chiabur. sunt certat cu copiii şi nu vorbim în­ Şi sufletu-i se umple. Dolarul este tatăl meu
— Ştii, începu el, am vorbit cu copiii tre noi. E un caz familiar... Iar, mumă-mi este moartea.
tăi... — Lasă poveştile a stea ! i-o tăie Din umbra zgârii lor nori
— Nu-mi mai vorbi de copii, că eu scurt colectorul. Uite ici un carnet Privirea îşi îndreaptă Pentru dolarul aurit
nu vorbesc cu ei! [ăcu Mânzală. nou, cu restanţele pe anul 1951, cula Spre băncile bancherilor Şi inima-mi se frân g e;
— Păi dece? pe 1952 şi m ajorarea ce-o datorezi... De unde bani aşteaptă. Din sânge el s’a zămislit
— Caz fam iliar! Ne-atn cam cer­ Şi dacă până'nlr'o săptămână... Şi creşte doar cu sânge’’.
tat... Pe Mânzală l-au trecut năduşelile, „Cobori in jos dolar lucios ★
— El, nu-ţi face inimă rea din senin. dar n'a lăsat să treacă săptămâna şi Şi viaţa-mi lum inează!
Vorba aia: ai cinci degete la o mână s ’a achitat la zi predând cota de lapte O, cât sunt eu de bătăios Aşa grăi ca un turbat
ţi nu se-aseam ănă între ele! O să vă datorată. Privindu-ţi dulcea rază. Al Wall-Street-ului uns.
împăcaţi... — Ei? l-au întrebat copiii când chia­ Iar toţi acei ce-au ascultat
O lăsa domol colectorul; d'aia şi burul s’a întors dela centrul de colec­ De dragul tău aş îneca l-au dat acest răspuns:
tare. N'a mai prins povestea cu... cear­ Şi ţări şi mări in sânge.
chiaburul o lăsa de azi pe mâine: ba
ta noastră? Pământii’n două-aş spinteca „O, eşti nebun cum n’a mai fost
că ţine la ambiţia lui de „tată părin­ — EU... făcu acesta cătrănit. Rău am La piept să te pot strânge". Un general vreodată<
tesc” în acest caz... fam iliar, ba că ajuns, că nu mai suntem crezuţi. Ba Dară pe calea ce-ai descris
vrea să chibzuiască mai bine înainte unul dela centrul de colectarea lapte­ Dolarul ascultând zâm bi
lui mi-a spus: De-această rugăm inte: N'om m erge niciodată.
de a se hotărî — şi uite-aşa Mânzală
— Grăbeşte cu cota chiaburele, căci „De vrei aşa, te voi numi
na se hotăra nici în privinţa ,,cazului la tine nu-i vorba de caz fam iliar ci-i Al S.U.A. preşedinte”. Trăind cu visul tău nebun,
familiar“ dar nici în privinţa... predării caz de... puşcărie. Dolarul te petrece.
cotei de lapte. CRISTEA TODERICI El asculta tremurător Şi sigur ai s'atârni în ştreang
Şi se ruga mai tare;
Tot bătăios dar... rece”.
„Voi fi, fi-o jur, neiertător
ALEGERI DE ALTĂDATĂ Stăpâne bun şi m are”. SORIN SEVER
In biroul prefectului, maşina de scris Ieşi afară. Şi făcu semn oamenilor săi
ţăcănea repede. In p;cioare, lângă uşă, să-! ia în primire. Fostul prefect mai
stătea un om ca de vreo 40 de ani. de încercă să se împotrivească, dar mar­
statură potrivită, cu părul încâlcit şi deiaşii îşi făcură datoria. In birou au
cu ochii roşii de nesomn. In spatele lui, mai rămas doar noul prefect, ţăranul, 0
înţepenit cu arma la pici or, jandarmul, dactilografa şi jandarmul, care rămă­
cât un plop de înalt. II luase pe ţăran sese tot timpul cu arrnn la picior. Pre­
dela prăşit cu vreo trei zile în urmă fectul tocmai, atunci îl observă pe
şi-! adusese la prefectură. Pentru ce arestat.
anume, nu ştia nici el. Prefectul, un om — Dar ce-i cu tine aici, mă? Aha,
din cale afară de gras, îmbrăcat cu o ai... colaborat cu ţărăniştii împreu­ Vorbeşte candida
haină de catifea, se plimba cu paşi rari nă împotriva noastră? Deci, reac- tul partidului „demo­
dintr’un colţ într’aitul al camerei . şi ţlune i... Pune hârtie ia maşină ! strigă
dicta dactilografei: crat", Stevenson...
ei daclilografei.
— întrucât susnumitu! n’a vrut să Dactilografa, speriată, scoase vechiul
voteze cu noi, ţărăniştii, şi în casa lui proces verbal din maşină şi puse altă
s’au găsit alături de portretele repre­ hârtie-
zentanţilor noştri şi portretele partidu­
lui liberal, şi cum alegerile sunt ui toi, — Cum te cheamă tărane, — se răsti
iar urna se va deschide peste câteva prefectul. Vorbeşte acum can­
minute, greutatea faptei atârnă şi mai — Ion Manta, domn’ prefect, dar să didatul republican,
greu. Argumentele lui, cum că portre­ vedeţi... Eisenltower...
tele liberalilor ca şi ale ţărăniştilor — Vorba ! Ce să mai văd? Am vă­
i-au fost vândute la bisericii odată cu zut eu ce plămiiaţi voi amândoi. Scrie,
lumânările, de către cei doi preoţi ai se adresă dactilografei : Proces \erbai.
satului, sunt argumente false, minci­ Iii biroul fostului prefect am găsit pe
noase şi neadevărate, cu care a -âut.at ţăranul Ion /Manta, care... conlucra
să mintă oficialităţile care l-au uitero- laolaltă cu el pentru înfrângerea parti­
gat. Pentru aceasta, i s'au făcut acte dului nos'.ru liberal. Pentru aceasta, am
de dare în judecată ! Semnează, prefect dispus a i se face acte de dare in ju­
Ion Stoian. decată. Semnează, prefect Savu Sin vin.
Deodată se auziră afară chiote, cân­ Şi prefectul cel nou, umf!âudu-şi piep­
tece şi focuri de revolver. Pe scările tul, strigă către ţăran : Acum du-te
prefecturii se auzeau paşi care se apro­ acasă Când soseşte citaţiunea, le vei După ce şi-au ros­
piau din ce în ce rnai mult Uşa birou­ prezenta în faja justiţiei. Noi nu ier­ tit discursurile, cei
lui se deschise, trântită puternic de pe­ tăm !
rete şi înăuntru năvăliră vreo 5-6 oa­ Amărît, ţăranul îi răspunse în silă. doi candidaţi pără­
meni cu ciomege groase iri mânii. In — O să mă duc, dom'le prefect, dar sesc tribuna clecto-
fruntea lor se afla un domn elegant, tare mi-i frică să nu vină cumva până ra!ă.
ou părul năclăit de uleiuri scumpe; atunci altul în locul dumitaie şi să-mi
în mână avea un revolver. El strigă facă un alt proces verbal, p recii iu
către prefect: c ’am .. „colaborat” şi cu liberalii...
— Domnule fost prefect, urna s’a Vorba ceea : boerii se bat, dar numai
deschis. Partidul dumitaie a căzut. pe omul nevoiaş îi doare spinarea I”...
Titlul de prefect nu-ţi mai aparţine. PETRU GORUN i»1

&EDACŢ1A ; Bucureşti, strada Dobrogeana Gtierea 2. telefon ; 5.tt9.4U. ABONAMENTE ; 7.50 let anual. Taxa poştală plătită In numerar cont. aprobării
Dlr. Generate P.T.T. Nr. 17.933,942. TIPARUL; Combinatul Poligrafic ..Casa Scânteii- — Plata Scânteii. C. 4083 I g S â