Page 5 - Albina_1952_10
P. 5
A L B I N A 5
R8RSDB8 & S R
Alegerile dela 30 Noembrie
întreg poporul muncitor din tara deri şi instituţii, gospodării agricole de
noastră trăieşte clipe de înălţătoare stat, gospodării agricole colective, co
sărbătoare. Votarea de către Marea A- mune şi sate şi de militari, pe unităţi
dunăre Naţională a noii Constituţii a sau servicii militare. Mai multe orga
tării a prilejuit bucurie fără margini nizaţii ale oamenilor muncii pot pro
in inima fiecărui om al muncii. Noua pune candidaţi comuni.
Constituţie, Constituţia construirii so Legea opreşte dela vot elementele
cialismului şi bunei stări a celor ce exploatatoare, duşmani ai statului nos
muncesc, statorniceşte în capitolele tru democrat-popular. Sunt socotiţi
sale victoria deplină a orânduirii de- nedemni de a fi alegători saii aleşi
mocrat-populare care s’a consolidat de foştii moşieri, foştii industriaşi, foştii
finitiv în ţara noastră. Lege a celor bancheri, foştii mari comercianţi, chia
mai largi drepturi şi libertăţi de care burii, proprietarii întreprinderilor co
s’a bucurat vreodată poporul nostru, merciale particulare şi a micilor între
noua Constituţie este oglinda vie a a- prinderi industriale nenaţionalizate, ba
dâncului democratism al regimului de zate pe exploatarea muncii salariate.'
democraţie |)opulară. Tot nedemm de a fi alegători sau aleşi
Intre marile drepturi de care se bu sunt cei condamnaţi pentru crime de
cură azi omul muncii din ţara noastră, război sau pentru crime împotriva
se numără şi dreptul la vot, dreptul de păcii sau umanităţii.
a alege şi a fi ales în organele puterii Alegerile pentru Marea Adunare Na
de stat Pe temeiul art. 39 din Consti ţională au loc pe circumscripţii electo
tuţia Republicii Populare Române, la rale, câte un deputat la 40.000 locui
30 Noembrie 1932 întreg poporul nos tori. Cei cu drept de vot vor fi înscrişi
tru muncitor este chemat să aleagă în listele de alegători din comunele,
deputaţii în Marea Adunare Naţională. raioanele de oraş sau oraşele în care
Felul cum se vor desfăşura alegerile şi domiciliază.
măsurile pregătitoare necesare pentru Citind noua noastră lege electorală,
Stema Republicii Populare Române ca masele cele mai largi să-şi poată gândul fiecărui om al muncii se întoar
exercita dreptul la vot, sunt arătate de ce în trecut, când zilele pentru ale
„Legea pentru alegerea deputaţilor în geri erau zile de adevărat blestem.
Suni fericii; câ trâesc Marea Adunare Naţională” publicată Sute de mii de oameni ai muncii erau
de ziare la sfârşitul săptămânii trecute. înlăturaţi de a - şi exercita dreptul la
sub soarele noii Constituţii a R. P. R. Dela un capăt la altul noua lege
electorală este străbătută de cel mai vot, iar matrapaslâcurile puse la cale
Am citit în ziarul „Scânteia" noua traiul nostru. In gospodăria noastră se larg democratism electoral cunoscut de politicieni se ţineau lanţ. Ciomăga-
Constituţie a patriei noastre şi Legea respectă principiul socialist de retribu vreodată în ţara noastră. încă în pri şii şi bătăuşii, falsurile şi furturile fă
pentru alegerea deputaţilor în Marea ţie, aşa cum scrie în Constituţie: mul său articol, noua lege electorală ceau ca sorţii izbânzii să fie de partea
Adunare Naţională. „Dela fiecare după capacităţile sa'e, unui partid al bogătaşilor sau altul.
tiu sunt om de 45 ani. Viaţa grea pe fiecăruia după munca sa". Pentru cele stabileşte că alegerile se fac prin vot
care am dus-c în trecut m ’a făcut să 490 zile-muncă pe care le-am făcut îm universal, egal, direct şi secret. Drep Şi azi alegerile în ţările capitaliste se
cunosc multe neajunsuri, să urăsc din preună cu familia mea am primit drept tul la vot este asigurat tuturor oame desfăşoară sub semnul teroare! po
inimă regimul burghezo-moşieresc şt avans în vara aceasta sute de kilo nilor muncii, cetăţeni ai R.P.R., care au liţieneşti ; oamenii muncii sunt împie
să iubesc din inimă viaţa nouă ce ne-o gram e de grâu, secară, ceapă şi dicaţi, prin cele mai felurite mijloace
facem acum în patria noastră. 1.200 lei. împlinit vârsta de 18 ani, fără deosebire
Vechea constituţie a regimurilor bur Soţia mea, Maria, are astăzi aceleaşi de rasă, naţionalitate, sex, religie, grad să-şi aleagă reprezentanţii lor adevăra
ghezo-m oşiereşti am cunoscut-o şi am drepturi ca şi mine. Copiii mei au pu de cultură, profesiune sau durata domi- ţi. Scandalurile şi tot bâlciul ce se pe
simţit-o din plin când boerul şi văta tinţa să înveţe carte la vreme potrivită, cilierii. Orice om al muncii, cetăţean al trece astăzi în S.U.A. cu prilejul mas
ful mă băteau cu gărbaciul, când nu să se bucure de copilărie fericită, nu caradei electorale, sunt destul de grăi
aveam ce mânca, când nu mi se în ca mine, care abia in regimul de demo R.P.R. cu drept de vot, care a împlinit
găduia să învăţ şi când nu aveam de craţie populară am învăţat 4 clase pri vârsta de 23 de ani, are dreptul de a toare.
cât un singur d rep t: acela de a fi rob. mare. fi ales deputat în Marea Adunare Na Milioanele de oameni ai muncii din
Am robit pe moşiile lui Panait Panase, La 30 Noembrie vor avea loc alege ţională. La alegeri iau parte în mod R.P.R. se pregătesc să întâmpine ale
Dan Constantinescu şi Dumitru loan. rile de deputaţi pentru Marea Adunare egal femeile, tineretul, militarii, care gerile din 30 Noembrie cu noi succese
Pământul ce-l munceam noi, ţăranii Naţională. Imi amintesc cu tristeţe şi în muncă pe drumul construirii socia
săraci, era in mâinile acestor exploata ură de vechile alegeri din regimul bur- sub stăpânirea burghezo-moşierească
tori înrăiţi. Astăzi, aşa cum scrie în ghezo-m oşieresc, de felul în care se erau lipsiţi de dreptul de a alege şi a lismului, mândri că toate măreţele cu
Constituţie, pământul aparţine celor făceau ele. Alegerile in regimurile fi aleşi. ceriri obţinute în anii puterii populare,
ce-l muncesc, lată-ne, bunăoară, pe noi burghezo-moşiereşti se făceau între bo- Dreptul de a depune candidaturi sub înţeleaptă conducere a partidului
cele 45 familii de ţărani săraci şi mij pentru alegerea deputaţilor în Marea clasei muncitoare, îşi găsesc astăzi
locaşi, care încă din 1950 ne-am unit eri şi slugile lor apropiate.
pământurile într’o gospodărie colec Noi, colectiviştii din Gorneni vom da Adunare Naţională este asigurat tu consfinţirea în noua Constituţie. Cu
tivă. Astăzi, după 2 ani de luptă cu cu dragoste votul nostru pentru întări turor organizaţiilor oamenilor muncii, noscând temeinic cuprinsul adânc de
greutăţile şi uneltirile chiabureşti, am rea celor scrise în noua Constituţie a sindicatelor profesionale, cooperative mocratic al noii noastre legi electorale,
dobândit succese însemnate. Avutul no R.P.R., pentru fericirea şi bunăstarea lor, organizaţiilor Partidului Muncito participând cu toţii la vot, muncind cu
stru obştesc a crescut la 140 porci, 7 poporului muncitor. resc Român, organizaţiilor de tineret spor în campania de recoltare, colec
vaci de lapte, 50 oi, 73 stupi şi încă şi altor organizaţii de masă şi asocia tare şi însămânţări de toamnă, ţăranii
Ion Neagu
multe altele. ţii culturale. Propunerile de candidaturi muncitori îşi dovedesc dragostea lor
ţăran colectivist din gospodăria agri
Odată cu desvoltarea şi întărirea colă colectivă „Filimon Sârbu“ din se pot face şi de către adunările gene fierbinte ce o poartă partidului, statu
gospodăriei colective s’a îmbunătăţit şi comuna Gorneni, raionul Mihăileşti. rale ale oamenilor muncii, pe întreprin lui nostru democrat-popular.
Odată cu umbrele serii ce se aşter- moasă. îngrijeşte cu dragoste, la gră->
nuseră peste sat, începuseră a veni Realegerea comitetului de luptă pentru pace diniţă, de copiii noştri, viitorul ţării,;
dela câmp şi colectiviştii şi ţăranii din comuna Vişani, regiunea Galaţi E mereu în mijlocul femeilor, arătân-
muncitori. In drum spre casă, mulţi du-le viaţa noastră nouă pe care ne
dintre ei se abăteau pe uliţa principală, ţătorul Negrea Petrea, toţi aceştia şi la sută predarea cotei de lapte de am croit-o cu sprijinul marii Ţări So-'
pe la „Camera Păcii”. In amurgul a- încă mulţi alţi membri ai comitetului oaie, aceasta se datoreşte în bună mă vietice. 1 se cuvine cinstea de a face
cela al zilei de 25 Septembrie era mai de luptă pentru pace au muncit, s'au sură şi muncii de agitaţie dusă de parte din comitetul nostru de luptă
multă forfotă ca de obicei. Toţi ştiau străduit să ia fiinţă în Vişani casa de membrii comitetului de luptă pentru pentru pace, — a spus secretara UFDR.
că seara, comitetul de luptă pentru naşteri. Multă inimă au pus Stan Popa, pace, — a spus tovarăşul preşedinte Adunarea satului a ales-o pe Florica
pace urma să arate la căminul cultural, Băbeanu Aurel şi ceilalţi membri ai al sfatului popular, după ce s’a isprăvit Cocârlea ca delegată la conferinţa ra
în faţa satului, activitatea depusă dela comitetului de luptă pentru pace, pentru cititul grăitoarei dări de seamă. Au ională a comitetelor de luptă pentru
alegerea sa şi până acum. construirea unui pod, pentru deschide fost apoi analizate-şi lipsurile în acti pace.
★ rea unei grădiniţe sezoniere şi a altor vitatea comitetului de luptă pentru pa Spre a cinsti aşa cum se cuvine cel
lucrări de folos obştesc. Membrii co ce, pentruoa în viitor să fie îndreptate. de al XlX-lea Congres al Partidului
Ascultând darea de seamă, cei ce se Comunist {b) al U.R.S.S., colectiviştii
aflau de faţă, îşi aminteau de întreaga mitetului de luptă pentru pace au dus S ’a trecut apoi la realegerea comi Radu Budiseacă, Nicolae Diceanu şi
activitate dusă de comitetul de luptă luptă neobosită de demascare a chiabu tetului de luptă pentru pace. Intre noii încă numeroşi alţii şi-au luat angaja-'
pentru pace, activitate strâns împletită rilor, duşmani de moarte a-i celor ce aleşi se numără şi fruntaşii în muncă : mentul să-şi depăşească norma cu cel
cu toată viaţa oamenilor cinstiţi ai co muncesc. Colectivistul Ionel Ciocârlan Vasile Nazâru, Vasile P..Ghioca, apoi puţin 25 la sută.
munei Vişani. Campania pentru aju- şi brigadierul Sandu Ciochina, membri învăţătorul Anton Teodor, colectivistul — „Brigada păcii” ce a luat naştere
toarea poporului coreean, serile cultu în comitetul de luptă pentru pace, au Nicolae Diceanu, Florica Cocârlea, tot din însufleţirea cu care a fost jprw
rale şi şezătorile dela căminul cultural arătat la căminul cultural cum în vre care prin munca lor neobosită s’au mită ştirea despre apropiatul Congres
închinate luptei pentru pace, populari me ce toţi oamenii cinstiţi muncesc cu dovedit a fi dârzi luptători pentru apă al P.C. (b> al U.RS.S., a spus 1. Co
zarea proiectului de Constituţie şi a râvnă şi-şi achită cu dragoste îndatori rarea păcii. cârlea, a isprăvit recoltatul porumbului
tuturor Iîotărîrilor partidului şi guver rile către stat, chiaburi ca Ion lonescu ■Vorbind despre Nicolae Diceanu, Ion la 24 Septembrie, al floarei soarelui
nului, campania însămânţărilor, a re şi Mieluş Martinescu sabotează însă- Cocârlea a spus : la 3 Septembrie, iar însămânţatul
coltărilor şi colectărilor, sunt acţiuni mânţările, cu gândul ticălos de a lovi — II cunosc de mult. Cinstit şi har grâului de toamnă la 24 Septembrie.
dela care comitetul de luptă pentru pace în oamenii muticii. nic cum nu-i altul în sat. Tovarăşi I Vom munci de azi înainte cu şi mai
a fost nelipsit. Fiecare acţiune de — Este de o mare însemnătate în Un colectivist care are 400 zile-muncă multă dragoste pentru viaţa noastră
folos obştesc a avut sprijinul co viaţa comunei noastre comitetul de lup e un bun luptător pentru pace. El me nouă, vom lupta cu şi mai multă ho-
mitetului de luptă pentru pace. Pre
şedintele gospodăriei colective, C. Pre tă pentru pace. Dacă am realizat până rită să facă parte din noul comitet de tărîre pentru întărirea frontalui păcii.
da, colectivista Dobrică R. Mariţa, ţă acum 95 la sută din cota de cereale, luptă pentru pace. Vom merge înainte pe drumul ce ni-l
ranca muncitoare Sofiţa Pitrop, învă 75 la sută carne, 90 la sută lână, 100 — Florica Cocârlea e o femee ini arată stegdrul păcii, marele Stalin,
