Page 8 - Albina_1952_10
P. 8
8 AL B I NA '
CU HAZ U T A L C
întoarcerea lai Miron Tito — unealta josnică
S'a întors Miron din cătănie, Dar te pricepi tu oare bine a aţâţătorilor la război americano-englezi
(Miron ce-a fost de mic argat), Să mâi tractorul pe tarla ?
Urca voios spre Cisnădie — Nu vă voi face de ruşine
Cu paşii sprinteni de soldat. Cu brazda ce-o voi răsturna!
Şi s'a oprit la colectivă, Râdeau chiaburii sub m u staţă:
Era tot satul pe ogor. — Argatul şi-o fi'nchipuit
Priveau cei strânşi cu’ngrijorare Că-i tot la boi... Şi-acum învaţă
Prin ceaţă, la tractorul lor, Cu bici tractorul neurnit...
...Se’nbolnăvise tractoristul Miron a prins volanu'n mână...
Şi cine azi, în locul lui Uşor motorul a pornit
Putea-va să pornească oare Şi pănâ'n vale la fântână
Brăzdarele tractorului ? Tractorul nu s'a mai oprit.
Hlizeau chiaburii pe delâturi S'au strâns colectiviştii roată
Văzând tractorul nemişcat, In jurul fostului soldat
Si se rugau să pice-omături Şi-l întrebară, cum şi unde
Peste pământul n earat!... Bun tractorist s'a învăţat.
N'a stat Miron nici-o clipită, Le-a povestit cum în armată
Sărit-a sprinten pe tractor, EL fost-a un tanchist de seam ă
Şi meşteri vreo cinci minute Mânând peste coline tancul
Pe la o piesă, la motor, Cu siguranţă, fără teamă.
Apoi grăi spre preşedinte: — Şi în curând, voi veţi cunoaşte,
— Sunt gata t Pot ca să-l pornesc ? Că ştiu cuvântul să mi-l ţiu :
Simţea privirea-i de părinte: Soldat fruntaş am fost la oaste.
— Păi, fiule, nu te opresc. La S.M.T. fruntaş să fiu t
NICOLAE TAUTU
O să vină iarna şi în Deta Clica fascistă deia Belgrad în cap cu spionul şi trădătorul
Dina Cornel, directorul căminului Şi cei doi s'au despărţit, crezând că nr. 1 — călăul Tito — este duşmanul înrăit ai păcii. Slugi ple
cultural din comuna Jebel, raionul au pus lucrurile la punct.
Deta. e un om care de mult nu mal ştie Şi fiindcă treceau în fiecare zi pe cate ale imperialiştilor am ericano-englezi, fasciştii titoşiti pre
cum să se descurce în nola-ntfl do tre lângă căminul cultural lăsat în grija fac Iugoslavia în bază militară îndreptată împotriva Uniunii
buri. Când trece pe lângă căminul cul vântului, s’au obişnuit cu el şi li se
tural oftează şi... trece mai departe. Ţă pare că nici n’ar fi satul frumos cu un Sovietice şi ţărilor de dem ocraţie populară. Belgradul a devenit
ranii muncitori îl mai opresc şi-l în cămin mai îngrijit.
treabă : ★ centrul principal de spionaj şi provocări al imperialiştilor, de
— Tovarăşe director, pe-aici pe la Cu un copil de mână, o femee dădu
cămin nu mai dai deloc? să intre în căminul cultural din Voiteni, unde pornesc cele măi murdare minciuni la adresa partizani
— Ei, măi băieţi! Lăsaiţi-mă că aim raionul Deta. Se uită înăuntru, prin lor păcii.
eu altele'mal mari pe capi Fraţii deia geamuri, dar nu văzu pe nimeni.
sfatul popular socotesc că n’om prea — Ei, dar căminul ăsta e pustiu de
multă treabă la cămin şi-mi dau mereu tot. N'ai dbla cine să iei măcar o carte >...
şi alte sarcini. sau un ziar să mai citeşti, îşi 6puse fe
— Bine, tovarăşe, dar ce facem cu meia. O boală tare răspândită
căminul, că uite are geamurile sparte, Atârnând de uşa dulapului bibliote
e nereparat... Noi nu ne pregătim pen cii un lacăt greu şi ruginit, o privi par Ne aflăm la un grup de reflectoare Jacques şi Pierre se strâng uşor de
tru iarnă? că chiorâş. ,,Ce-o mai fi căutând şi asta antiaeriene, pe coasta de miază noapte mână.
— Ştiu, tovarăşi, — începu să vor pe aici? Nu ştie că directorul nostru e a Belgiei. — Tu, Pierre, mergi la cele din
bească el oftând, — dar pot eu să le fac în concediu de zece zile?" Pe masă, Iată-1 pe Jacques şl Pierre, doi sol dreapta, iar eu !a cele din stânga, Su
pe toate?... peste un teanc de ziare şi afişe, păian daţi belgieni. Din prima zi de cazarmă ceşti canaua. Da rezervorul cel mare
— Bine, dar nu mai sunt alţii în sat? jenii începuseră să-şi ţeasă liniştiţi pân s’au împrietenit, cu toate că au avut am eu grijă. De altfel, după cât au du
La sfat ai arătat limpede situaţia că zele. Femeia se uită nedumerită în toate meserii deosebite. Pe Jacques îl pusese duit motoarele zilele acestea, cred câ-1
stăpânul să-i plimbe câinii, iar pe Pierre aproape gol. Ai grijă să nu te vadă vreo
să meargă pe catalige, cu o firmă atâr unealtă de-a lor. Fereşte-te de spionii
nată de gât, pentru reclamă. Când au americanilor. Şi nu uita : când vin ne
fost chemaţi la oaste, s’au bucurat. poftiţii oaspeţi suntem bâlbâiţi, aşa cum
Scăpaseră de stăpâni. Apoi au început ne-am învoit.
să se întristeze. Aflaseră că mai marii Iată că s’a înserat. Pe cer ţâşni o ra
lor pregătesc carne de tun pentru ame chetă. Numaidecât avioanele începură
ricani. Aşa stând lucrurile, Jacques şi să sbârnâie asurzitor. Dar reflectoarele
Pierre au început şi ei pregătirile lor. nu se aprindeau. Căpitanul Tauber în
Tot în legătură cu războiul, dar niţel cepu să ţipe:
mai pe dos de cum doreau comandanţii. — Daţi drumul 1 Daţi drumul! N’aţl
La instrucţie nu se îndemnau deloc, văzut racheta ? Sunteţi chiori ? ,
iar când era vorba de teorie, bolboro — Reflectoairele sunt chioare. N’au
seau cuvintele; prefăcându-se că-s bâl benzină 1 i se răspunse -peste tot.
bâiţi. Cu o falcă în cer şi una’n pământ,
Intr’una din zile Jacques 6e făcea că sosi la faţa locului comandantul ameri
şterge geamul reflectorului, iar Pierre can, împreună cu generalii blocului at
că strânge nişte piuliţe şi cum trebălu- lantic.
iau ei aşa, lată că sosi ca o vijelie că — Căpitane 1 Ce-i porcăria asta ?!
pitanul Tauber, comandantul grupului — Să vedeţi, domnule comandant !
de reflectoare. Idioţii ăştia au ars toată benzina -făcând . ■(
— Soldaţi 1 strigă el. O veste mare ! şcoală, fiindcă le-am spus că o să ne
Peste câteva zile o să ne sosească în vizitaţi.
vizită un mare general american. Dar — Bine 1 Vasăzică pentru şcoală...-
nu va fi singur, ci însoţit de generali
din ţările blocului atlantic. Avem o da Atunci să-i vedem la teorie 1 Sună adu
torie. Să dovedim că suntem Instruiţi narea ! porunci comandantul.
Cât ai clipi, ostaşii erau de faţă.
după toate regulile americane. Numai — Tu, de colo! zise comandantul, a-
minului? îl întrebă un tânăr. Nu 6e părţile şi plecă supărată. Pe drum se astfel îi vom fi pe plac domnului co rătând spre Jacques. Spune, în timp de
poate să nu te ’nţeleagă. întâlni şi cu alţi ţărani muncitori. mandant american. Şi^acum, -treceţi nu război, cum vei lucra ?
In aceaaş seară, directorul căminului — Unde mergeţi, oameni buni? maidecât la exerciţiu I — Pă... pă... păi, să... să... să ve...-
se duse foarte furios la preşedintele — Iacă, ne ducem şi noi pe la că Cei doi prieteni, Jacquee şl Pierre
sfatului. min. s’au pus pe treabă. Atât ziua cât şl deţi... 6e bâlbâi Jacques.
— Ia ascultă, tovarăşe preşedinte, — Nu vă mai duceţi, că directorul e noaptea, motoarele reflectoarelor nu — Eşti un tâmpit! Altul! Tu de colo!
dumneata- ai citit Hotărîrea 1422 ? în concediu de vreo zece zile. mai conteneau. Noaptea, fâşiile lăptoase arătă americanul spre Pierre.
— Ce, crezi că le ştiu aşa, pe nu — Şl cum, nu-1 înlocueşte nimeni? ţâşneau până departe, luminând întinsu — Şi e... e... eu, la fe... fe... fel, su...
mere? — Ba da, cu ziarele se ocupă nişte rile mării. sunt bâl... bâl... bâl... bâi-t... începu
— Asta-I hotărîrea în care se vor păianjeni, Iar biblioteca o păzeşte un In sinea lui, căpitanul Tauber se bu Pierre.
beşte despre întărirea activităţii cultu lacăt. cura grozav : „Sunt lei ostaşii mei. Ves — Eşti un idiot şl tu, ţipă ameri
rale şi despre faptul că sfaturile popu ★ tea i-a înflăcărat. Fac şcoală întruna. canul. Nemaipomenit cu belgienii ăştia!
lare trebue eă dea mai mult sprijin că „Albina" şi-a îndreptat acul sp”e sa 0 să fiu chiar decorat !" Generalii care-1 însoţeau i se uitară
minelor culturale. tele raionului Deta. Ponte că usturimea Iată că sosi şi ziua mult aşteptată. înduioşător în ochi. Cât de bine îl în
— Se poate, dar mi se pare că am înţepăturilor va trezi din somn şi pe — Soldaţii strigă căpitanul Tauber. ţelegeau ! Deac-eea se hotărîră să-l liniş
uitat-o... tovarăşii deia sfatul popular raional, Ordon! Cum se va înopta, începeţi exer
— Bine, bine, dar ce facem cu că care au... uitat de pregătirea căminelor ciţiile I Domnul comandant american, tească :
minul? Nu-i reparat deloc, geamurile-s culturale pentru iarnă. Lipsa de control împreună cu generalii streini, vor fi în — Nu fiţi supărat I Peste tot e la
sparte, — spuse îmbufnat directorul. din partea sfatului popular raional a apropiere şi vor privi pe cer înalta fel I Şi la noi sun-t mulţi din ăştia ! E
— Lasă, tovarăşe, fii şi dumneata un dus la situaţia prezentată mai sus. Sau o boală tar© răspândită în armatele
pic mai liniştit, că trăeşti mai mult. A- poate în raionul Deta pregătirile de iar voastră pregătire. Atenţie ! Veţi prinde
vem noi grijă şi de cămin. Ce, nu trec nă. vor începe la... primăvară? Sau iar în reflectoare avioane cu iuţeală mare-. noastre...
eu în fiecare zi oe lângă el ? na o să ocolească raionul Deta?... Să nu mă daţi de ruşine 1 VASILE FULGEANU
RF.DACTIA : Bucureşti, strada Dobrogeanu Gherea 2, telefon ; 5.89.4». ABONAMENTE : 7,50 lei anual. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării
Dlr Generale P.T.T. Nr. 17,933.942. TIPARUL : Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" — Piaţa Scânteii. C. 3648
