Page 10 - Albina_1952_11
P. 10

2                                                                                                                -    A L B I N A
                                                                                                                               W —  o * . — -  ii------- ------------rr—

                                          Toată                      ţara                                            sărbătorirea  zilei
                                                                                                                        DE  7  NOEMBRIE


              se          p r e g ă t e ş t e                           de           a l e g e r i                            IN  TARA

                                                                                                                          La  hidrocentrala
                                                                                                                         „V.  I.  Lenin“-Bicaz
                 Manifestul  F.  D.  P.  primit  cu  multa  însufleţire                                               Pe  marele  şantier  al  hidrocentralei
               Pe  tarlaua  întisă  cât  îţi  cuprindea  strială  a  ţării  a  crescut  mult.  Astăzi  în  274  oi,  44  porci,  20  stupi  şi  multe  pă­ „V.I.  Lenin"  dela  Bicaz,  acolo  unde
             privirea,  porumbul  a  crescut  înalt  şi  ţară  se  fabrică  tractoare,  combine,  mo­ sări.         constructorii  dau  viaţă  planuluj   de
             a  legat  rod  bogat.  Prevederile  planu­ toare şi  fel  şi  fel  de  alte  maşini  şi  unel­  —  Dar  să  ne  uităm  aici  pe  câmp  în  electrificare  a  ţării,  sărbătorirea  zilei
             lui  au  rămas  cu  mult  în  urmă.  Cifrele  te  pe  care  altădată  le  aduceam  din  ţă­ jurul  nostru  şi  să  vedem  cum  ni-i  as­
                                                                                                                    de  7  Noembrie  s’a  desfăşurat  cu  un
             din  plan  vorbeau  de  o  producţie  mijlo­ rile  imperialiste.  Schimbările  petrecute  tăzi  munca,  a  luat  vorba  Dan  Gheor­
                                                                                                                    uriaş  entuziasm.
             cie  de  1-500—1.600  kg.  la  hectar.  Mun­ în  agricultură  le  văd  şi  mai  bine,  le  ghe.  Nicicând  n’a  fost  pela  noi  aseme­
             ca  depusă  de  colectivişti  după  regulile  simt zi  cu  zi.  S’a terminat  cu  clasa  mo­ nea  porumb.  Dela  sfecla  de zahăr nu ne   întâmpinând  cu  noi  realizări  cea  de
             agrominimului  a  avut  drept  rezultat  şierilor.  Pe  sute  de  mii  de hectare,  ase­  mulţumim  cu  18  mii  kg.  la  hectar,  dela  a  35-a  aniversare  a  Marii  Revoluţii
             obţinerea  unei  recolte  de  peste  2.000  meni  ca  pe  ogoarele  colectiviştilor  din  hectarul  de  cartofi  am  scos  cu  3.000  Socialiste  din  Octombrie,  muncitorii
             kg.  porumb  la  hectar.          Bradu,  trag  brazde  adânci  aducătoare  kg.  peste  plan.  Grâul  răsărit,  verde  şi   de  pe  toate  şantierele  hidrocentralei
               In  jurul  carelor  încărcate  cu  ştiuleţii  de  rod  mănos,  cele  10.000  de  tractoare.   des  ca  peria,  semănat  aşa  cum  am  în­
             aurii  de  porumb,  culegătorii  au  făcut  Satul  lor,  viaţa  nouă  a  fiecăruia  e  pil­ văţat  dela  colhoznici,  în  rânduri  încru­  au  organizat  schimburi  de  onoare.
             an  cerc  mare  ca  să-i  cuprindă  pe  toţi  dă  grăitoare  a  tot  ceeace  a  adus  regi­ cişate,  ni-i  o  mândreţe.  Pentruca  holda   Colectivul  întreprinderii  801   dela
             cei  peste  80  de  colectivişti  aflaţi  în  lan  mul  de  democraţie  populară,  tuturor ţă­ să  crească  şi  mai  bogată  pe  ogoarele  Bicaz  şi-a  terminat  planul  anual  în  9
             la  cules.  Bădilă  Gheorghe,  secretarul  ranilor  muncitori  din  ţara  noastră.  noastre,  pentru  belşug  în  casele  noa­ luni  şi  24  de  zile.  31  echipe  de  munci­
             organizaţiei  de  bază,  a  rostit  cuvântul   Firul  discuţiilor  s’a  pornit  cu  repezi­ stre,  voi  vota  la  30  Noembrie  pe  can­  tori,  fruntaşi,  stahanovişti,  mineri,  dul­
             de  deschidere.  Apoi  învăţătorul  Ţepor-  ciune.  lacob  Aurelian,  preşedintele  gos­ didaţii  Frontului  Democraţiei  Popu­
             dei  Eustate  a  dat  citire  Manifestului  podăriei  colective,  arătând  cât  adevăr  lare.          gheri,  electricieni  şi  mecanici  lucrează
             Consiliului  Central  al  Frontului  Demo­ este  cuprins  în  Manifestul  F.D.P.,  a   Alţi  colectivişti  au  vorbit  despre   in  contul  anului  1953,  iar  brigadierii,
             craţiei  Populare,  legând  cifrele  cuprin­ purtat  vorba  despre  viaţa  lui  şi  a  al­  şcoala  elementară  cu  şapte  clase  din   inginerii  şi  tehnicienii  de  pe  şantierul
             se  în  Manifest  de  înoirile  petrecute  în  tora  din  sat.                                         tineretului  dela  tunel  intrare  au  câşti­
             sat  la  ei,  în  Bradu,  din  raionul  Sibiu.  —  Oameni  săraci  şi  înglodaţi  în  ne­  sat,  căminul  cultural  şi  biblioteca  plină   gat întrecerea  cu  şantierul  tunel  ieşire,
               Feţele  tuturor  au  prins  a  se  îmbujo­ voi,  mulţi  dintre  noi  ani  dearândul   de  cărţi  folositoare,  aparatul  de  radio,   obţinând  mari  economii.
             ra.  In  inimi  bucuria  creştea  odată  cu  slugi  pe  la chiaburi, asta era  viaţa noa­ cinematograful,  dispensarul,  grădiniţa
             vorbele  învăţătorului.  Oamenii  şi-au   stră  în  trecut.  Apoi  a  arătat  cum  el,  de  copii,  baia  populară  care  în  curând   Demonstraţia  de  7  Noembrie  a  fost
             amintit  despre urgia şi  blestemăţia  câr­  Bucurenciu  Constantin,  Dumitru  Vasi-  va  intra  în  funcţiune.  In  fiecare  a  cres­  deschisă  prin  defilarea  unuj  detaşa­
                                                                                                                    ment  de  pionieri  dela  Şcoala  Elemen­
             muirilor burghezo-moşiereşti. Apoi  gân­  le,  Uncheşul  Alexandru,  Drăgoi  Pătru,  cut  mai  puternică  dorinţa  ca  votul  pe
             durile  au  revenit  Ia  ziua  de  azi,  la  vre­  Urs  ieronim  şi  alţi  colectivişti  şi-au  ri­  care  Ia  30  Noembrie  îl  vor  da  candi­  tară  Bicaz.  A  urmat  apoi  coloana  har­
                                                                                                                    nicilor  brigadieri  constructori  dela
             murile  noi.  Fabricile  şi  uzinele,  smulse  dicat  parte  din  ei  case,  alţii  grajduri,  datului  F.D.P.,  să-l  întărească  prin
                                                                                                                    şantierul   tineretului,  îmbrăcaţi   în
             din  mâna  exploatatorilor,  sunt  bun  al  bucătării.  Gospodăria  colectivă  a  ajuns  muncă  şi  mai  încordată  pentru  înflo­
                                                                                                                    haine  vătuite  de  iarnă  şi  cu  căciuli
             întregului  popor.  Pe  tot  întinsul  patriei  ca  astăzi  să  aibă  o  întindere  de  peste  rirea  gospodăriei  colective,  a  satului
                                                                                                                    albe.
             au  apărut  fabrici  noi.  Puterea  indu­ 300  hectare,  59  capete  de  vite  cornute,  lor,  a  patriei  noastre  scumpe.
                                                                                                                      Minute  în  şir  s’au  scurs  coloanele
                                                                                                                    muncitorilor  dela  Bicaz  şi  dela  atelie­
                                                                                                                    rele  centrale  I.C.S.I.M.  şi  construcţii
                            Candidatul  şî-a  întâlnit  alegătorii                                                  şi  instalaţii.  îmbrăcaţi  în   treninguri
                                                                                                                    albastre,  sportivii  hidrocentralei,  frun­
               Despre  întâlnirea  alegătorilor  cu  electorală  6  Mu.şeteşti-Piteşti  pentru  cu  săli  de  clasă  încăpătoare  şl  lumi­
             candidatul  F.D.P.  în  6atul  Valea  lui  dragostea  şi  încrederea  pe  care  i  le-au   noase.      taşi  în  întrecerea  sportivă  dintre  mari­  y
             Enache  din  comuna  Tutana-Piteşti  ves­ acordat  propunându-i  drept  candidat                       le  şantiere  de  construcţii  din  ţara
            tea  s'a  dus  repede.  Vorba  a  umblat din  în  alegerile  de  deputaţi  pentru  Marea   învăţătoarea  Paula  Ştefănescu  şi  nu­  noastră,  au  încheiat  coloana,  mergând
             om  în  om,  dela  casă  la  casă.  Au  pur­  Adunare  Naţională.  In  continuare,  to­ meroşi  ţărani  muncitori  printre  care  şi
             tat-o  oameni  în  floarea  vârstei,  bătrânii,  varăşul  Anca  a  vorbit  despre  măreţele  Negrilescu  Gheorghe  au  vorbit  despre   în  pas  cadenţat.
             femeile,  tinerii  şl  chiar  copiii.  realizări  dobândite  de  poporul  nostru  întunericul  neştlinţei  de  carte  care  stă­  A  vorbit  apoi  tovarăşul  Cornel  Ful­
               Adunarea  a  fost  deschisă  de  tova­ muncitor  6ub  conducerea  partidului  pânea  în  trecut  şl  despre  putinţa  pe  ger,  secretarul  comitetului  de  partid
            răşul  Creţu  din  partea  consiliului  raio­ clasei  muncitoare  şi  despre  viitorul lu­ care  o  au  azi  ţăranii  muncitori  din  6at  al  şantierului  hidrocentralei.  El  a  ară­
            nal  F.D.P.  Prezentând  pe  tovarăşul  minos  care  stă  în  faţă  ţării  noastre,  să-şl  trimită  copiii  la  învăţătură.  Când  tat  însemnătatea  zilei  de  7  Noembrie
            Anca  Gh.  Pa vel,  candidat  F.D.P.  pen­ aşa  cum  6unt  arătate  şi  în  Manifestul  s’a  mai  pomenit  în  trecut,  au  arătat  ei,   şi  felul  cum  a  fost  întâmpinată  de  că­
            tru  circumscripţia  6  Muşeteşti  vorbi­  Consiliului  Central  al  Frontului  Demo­  ca  un om  de  serviciu  la  şcoală,  având  o   tre  muncitorii  hidrocentralei,  a  35-a  a-
            torul  n’a  trebuit  să  6pună  prea  multe.  craţiei  Populare.     familie  numeroasă,  aşa  cum  este  a  to­  niversare  a  Marii  Revoluţii  Socialiste
             I]  cunosc  prea  bine  cu  toţii.  Ii  doar   După  cuvintele  rostite  de  candidat   varăşului  Gh.  Frujinoiu,  să-şi  poată  tri­  din  Octombrie.
             din  comuna  lor,  din  sat  dela  Tutana.  au  vorbit  numeroşi  cetăţeni.  Vâlcloiu   mite  copiii  la  şcoli  medii?  Şi  ca  el sunt
             Fiu  de  ţărani  săraci,  de  mic  copil  a  Ion  a  amintit  de  vremurile  apuse,  când   încă  alţii  în  6atul  Valea  lui  Enache.   In  comuna  Vidra
            fost  nevoit  să  sufere  exploatarea  şi  alegătorii  nici  nu-şi  cunoşteau  candida­  Iată  dece  cu  toţii,  la  30  Noembrie,  îşi
            mizeria  muncind  ca  slugă.  Tinerii  fii  tul  şl  când  dreptul  la  vot  însemna  de  vor  da  votul  pentru  victoria  în  alegeri   Peste  4.000  de  ţăran;  muncitori
            de  ţărani  muncitori  îl  cunosc  ca  pe un  fapt  diiciptul  de  a  fi  svântet  în  bătae  a  Frontului  Democraţiei  Populare,  pen­  cu  gospodării  individuale,  colectivişti,
            neobosit  activist  al  raionului  U.  T.  M.  pentru  a  vota  pe  trimişii  unui  partid  tru  viitorul, luminos  al  patriei  noastre  tractorişti  şi  muncitori  din  gospodă­
            Curtea  de  Argeş.                 6au  altul  al  burgheziei  şi  moşierimii.  dragi.                  riile  agricole  dc  stat  din  raionul  Vi­
              Apoi  a  luat  cuvântul  tovarăşul  An­  Dumitru   Arsene  a  vorbit  despre   La  sfârşit  adunarea  s’a  transformat   dra  s’au  adunat  pentru  a  sărbători  a
                                                                                                                    35-a  aniversare  a  Marii  Revoluţii  So­
            ca  Gh.  Pavel,  care  a  vorbit , cu  însu­ schimbările  petrecute  în  comuna  lor.  într’o  manifestare  a  dragostei  fierbinţi   cialiste  din  Octombrie.  Sute  de  căruţe
            fleţire  despre  marile  drepturi  şi  hber-  Trecutul  le-a  lăsat  moştenire  ca  local   pentru  Partidul  Muncitoresc  Român,   împodobite  cu  verdeaţă  şi  fanioane
            tăţl  ale  poporului  muncitor  statorni­ de  şcoală  o  clădire  mică  şi  neîncăpă­  pentru  Comitetul  Central  al  P.M.R.,  în  roşii  au  umplut  uliţele  comunei  Vidra.
            cite  de  Constituţia  ţării  noastre.  Ei  a  toare.  Acum,  alături,  s’a  înălţat  aproa­  frunte  cu  tovarăşului  Gh.  Gheorghiu-  Cu  lăutele  în  frunte,  tineri  şi  vârstnici,
            mulţumit  cetăţenilor  din  circumscripţia  pe  gata  de  a  fi  terminat,  un  local  nou  DeJ,  primul  candidat  al  F.D.P.  în  horă  mare,  se  îndreptau  spre  locul
                                                                                                                    unde  trebuia  să  fie  adunarea.  Ţă­
                                                                                                                    ranii  muncitori  purtau  covoare  ţe­
                                                                                                                    sute  cu  măestrie,  pe  care  puseseră  por­
                                      Stahanovista  Maria  Andriana                                                 tretul  tovarăşului  Stalin.
                                                                                                                      In  primele  rânduri  ale  manifestanţi­
               Printre  candidaţii  Frontului  Demo­  ţărani  săraci  care  din  greul  părinţilor  în  folosul  întregului  popor  muncitor.   lor  sunt  muncitori  fruntaşi  ca  Taran-
            craţiei  Populare  pentru  Marca  Adunare  abia  căpătau  un  boţ  de  mămăligă.  Stăruind  pentru  a  învăţa  mai  bine  me­  ciuc  Elena,  tractoristă  la  S.M.T.-Că-
            Naţională  se  numără  şl  stahanovista   A  plecat  apoi  la  oraş  In  căutare  de  seria  ei,  reuşeşte  să  meargă  mai  de­  lugărcni,  care  în  cinstea   zilei  de  7
                                                                                                                    Noembrie  a  depăşit  cu  aproape  50  la
            Maria  Andriana  dela  secţia  de  prepara-  lucru.  Bogătanii  dela  oraş  erau  tot  atât  parte,  lucrând  la  două  maşini  deodată.   sută  planul,  colectivişti  ca  Maria  Ono-
            ţie  a  bumbăcăriei  dela  Filatura  Româ­  de  răi  şi  de  hapsâni.  Muncea  din  zori  Maria  Andriana  depăşeşte  cu  regulari­  frei,  Alexandru  Epure,  Gheorghe  Miha-
            nă  de  Bumbac.                    pănă’n  noapte  în  casa  unui  negustor,  tate  norma,  devenind  o  muncitoare  lache,  îon  Ticu  dela  gospodăria  colec­
              Cu  ani  în  urmă,  când  Maria  Andria­  cunoscând  doar  umilinţă  şi  ocară.  Pu­  fruntaşă.  Pentru  munca  ei  a  căpătat  tivă din  Vidra,  care  au  izbutit  să  reali­
            na,  asemenea  întregului  nostru  popor   tem  spune  că  este  prima  parte  a  vieţii  titlul  înalt  de  staiianovistă.  Aşa  după  zeze  planul  de  însămânţări  cu  10  zile
            muncitor,  a  cunoscut  exploatarea  şi  fă­  Măriei  Andriana,  viaţă  care  nu  se  deo­  cum  spune  dânsa,  un  ajutor  preţios  în   înainte  de  termen.
            rădelegile  regimului  burghezo-moşle-  sebea  de  cea  a  milioanelor  de  mun­  muncă  îi  sunt  metodele  sovietice.  In  cuvinte  pline  de  mânie,  tractoriş­
            resc,  nici  nu  putea  să  se  gândească  că  citori  exploataţi  nemilos  de  moşieri  şi   In  fabrica în  care  lucrează  Maria An­  tii,  colectiviştii  şi  ţăranii  individuali
                                                                                                                    cu  gospodării  mici  şi  mijlocii  şi-au
            ea  ar  putea  reprezenta  în  cel  mai  înalt  capitalişti.         driana  s’a  organizat  o  şcoală  stahano-   exprimat  ura  faţă  de  agresorii  ameri-
            organ  de  conducere  al  ţării,  interesele   Anii  regimului  de  democraţie  popu­ vistă,  unde  ea  explică  cum  a  reuşit  să   cnno-englezi  care  săvârşesc  atacuri
            celor  ce  muncesc.                lară  aduc  vremuri  noi  şi  pentru  Marfa  obţină  asemenea  rezultate  în  muncă,  să  banditeşti  în  Coreea  şi  care  vor  să
              Odată  cu  zorile  luminoase,  cu  înce­  Andriana  din  comuna  Mioreni.  In  Mar-  depăşească  mereu  norma,  să  producă  extindă  flacăra  războiului  în  toată
            putul  de  viaţă  nouă  a  milioanelor  de  ţie  1948,  Maria  intră  cu  drag  să  înveţe  mai  multe  ţesături  de  bumbac,  de  care  lumea,  Cu  bucurie  şi  încredere  în  vii­
            muncitori  dela  oraşe  şl  sate  din  patria   şi  să  muncească  la  Filatura  Română  de  au  nevoe  oamenii  muncii  dela  oraşe  şi   torul  lor fericit,  oamenii  muncii  din  sa­
            noastră,  s’au  schimbat multe  şi  în  viaţa   Bumbac.  Au  trecut  doar  patru  luni  şi  sate.       tele  raionului   Vidra  şi-au  exprimat   v
            Măriei  Andriana.  Ea  s’a  născut  în  reuşeşte  să  se  evidenţieze  prin  hărnicia   Azi,  Maria  Andriana  este  candidată   dragostea  pe  care  o  poartă  tovarăşului
            anul  1925,  în  casa  unei  familii  de  ei,  fiind  trecută  la  secţia  de  preparat  a  a F.D.P.  în  alegerile  de  deputaţi  pentru   Stalin,  care  le-a  deschis  calea  spre  lu­
                                                                                                                    mină  şi  fericire.
            fărani  săraci  din  comuna  Mioreni-Mus-  fabricii.  -              Marea  Adunare  Naţională  dela  30   După  masă,  pe  scena   clădită  în
            cel.  Copilăria ei  a fost  tristă  şi  plină  de   Acum,  într’adevăr  simţea  şi  ea  că  Noembrie  în  circumscripţia  electorală  parcul  comunei,  a  avut  loc  un  specta­
            ■uferinţi,  asemenea  tuturor  copiilor  de  munca  ei  este  roditoare,  în  folosul  ei,  Nicolae  Bălcescu  din  Bucureşti  .  col  artistic.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15