Page 11 - Albina_1952_11

A L B I N A 9
n a

Un sat radsoficat In Berveni,
Lung a fost şirul anilor de chin In­ regiunea Baia Mare,
durat de ţăranii muncitori din comuna
Ghidigeni, raionul Bârlad. Asuprirea s'au aprins 3.090
nemiloasă a boarilor şi a chiaburilor de becuri
li adusese la sapă de lemn. Vechea o-
rănduire urmărea ca sărăcimea satelor Colectiviştii din Berveni, regiune*
să rămână în întuneric şi neştiinţă. Baia Mare, au trăit de curând clipe
Cu totul alta este astăzi viaţa ţăra­ de mare bucurie. In satul lor, în casa
nilor muncitori din Ghidigeni, atât de fiecăruia, scânteiază acum lumina elec­
obijduiţi odinioară. trică.
Mare însufleţire a fost în comună
Era pela începutul lunii Mai a anu­
acum un an, când au venit tehnicienii lui acesta, când adunarea gospodăriei
dela Bucureşti să le instaleze cele 250 a hotărît ca prin puteri proprii să ae
difuzoare ale staţiei de radioficare. Ţă­
ranii muncitori în frunte cu comuniştii, construiască o uzină electrică în stare
să asigure întreaga comună cu curent
înţelegând însemnătatea acestei acţi­ electric. Greutăţi se puneau multe în
uni, au ieşit la muncă voluntară la
căratul stâlpilor şi îngropatul lor, aju­ calea colectiviştilor. îndrumarea orga­
nizaţiei de bază, pilda comuniştilor le-a
tând în felul acesta pe tehnicienii tri­ fost însă sprijinul de preţ în muncă.
mişi în mijlocul lor. Acum câteva zile
la Moş Necutai losif se strânseseră câ­ Brigada de construcţii îşi luase an­
ţiva vecini la sfat. gajamentul ca în cinstea zilei de 7
— Am fost tare necăjiţi noi pe vre­ Regimul nostru acordă o deosebită grijă ridicării de noi cadre tehnice pen­ Noembrie şi a alegerilor de deputaţi în
Marea Adunare Naţională să termina
muri, taică, grăi moş Neculai losif. tru agricultură. construcţia uzinei. Printr’o muncă stă­
Când arem ţânc, mă lua tata împreună In fotografie: Şcoala tehnică agricolă din comuna Drăgăneştl, regiunea ruitoare, constructorii au reuşit să
cu cei cinci fraţi ai mei şi porneam de Bucureşti. termine construcţia şi instalaţia maşi­
acasă spre moşia boerului, până nu se nilor cu 2 săptămâni înainte de termen.
lumina bine de ziuă. Tata şi cu ceilalţi In seara zilei de 24 Octombrie 1952
fraţi, duceau în spinare sapele, cofa, străzile satului, şcolile, colţul roşa
ceaunul, strachina şi mălaiul, iar eu, Tot mai multe gospodării agricole colective şi căminul cultural, spitalul, casa de
fiind cel mai mic, mă ţineam de iţarii naşteri, căminul de zi şi toate celelalte
lui tătâne-meu. Drumul până la bucate In regiunea Arad au luat fiinţă 7 Inaugurarea gospodăriei agricole colec­ instituţii şi întreprinderi, casele colecti­
era tare lung. Când ajungeam aici, bă­ noi gospodării agricole colective, In tive „Octombrie Roşu", cu un număr viştilor au fost scăldate de lumina îrrw
trânul făcea cotlon în pământ şi ne pu­ care au intrat peste 500 familii cu mal de 42 familii şi o suprafaţă de 100 prăştiată de cele 3.000 de becuri.
nea la adăpost de furtună, căci venea mult de 2.100 hectare pământ. Aşa, hectare teren arabil. In aceeaş zl s’a Odată cu uzina electrică s’a mal
ţărna peste noi. Aici stăteam toată de pildă, în satul Tisa Nouă din raio­ inaugurat gospodăria agricolă colecti­ Instalat în magazia mare cu 3 etaje a
săptămâna, iar la sfârşitul ei ne întor­ nul Arad, au pornit să muncească lao­ vă din satul Lupoaia, comuna Cătune, gospodăriei colective un lift acţionat
ceam către sat. laltă 58 familii, ce au adus 259 hectare unde au intrat 280 familii. Tot în de motor electric pentru transportul
In timp ce noi cădeam pe brânci, lih­ pământ. La Cherestur din raionul cursul aceleiaşi săptămâni, în raionul cerealelor. Un alt motor electric insta­
niţi de foame, boerii se fineau de os­ Sânicolaul Mare au Intrat 242 familii Vânju Mare au luat fiinţă trei gospo­
lat în atelier pune în mişcare u.i
peţe. Dar toate acestea s'au dus spre cu 1.047 hectare pământ. La Pordeanu dării agricole colective în comunele strung, un fierăstrău circular, maşina
a nu se mai întoarce. Alta este viaţa din raionul Sânicolaul Mare, 72 fa­ de găurit, etc. In apropierea grajdurilor
noastră acum, taică, liberă, din ce în ce milii cu 312 hectare pământ au alcă­ Ostrovul Mare, Ţigănaşi şl Crivina. a fost instalat, deasemeni, un alt motor
mai îmbelşugată şi mai veselă. Uite, tuit gospodăria colectivă. ★ electric care pune în mişcare maşina
câteodată nu mă pot despărţi de cutiu­ Alte cinci gospodării agricole colec­ de tocat nutreţ şi o uruitoare de po­
ţa aiasta fermecată — grăi moş Necu­ ★ tive au luat fiinţă în raionul Agnita, rumb.
De curând, In raionul Lugoj, regiu­
lai şi bătu încetişor cu latul palmei în nea Timişoara, s’au Inaugurat încă 7 regiunea Stalin, în comuna Dealul Cu ajutorul curentului electric co­
difuzor. învârti apoi de buton şi In
odae se revărsă o melodie săltăreaţă. gospodării agricole colective, In care Frumos şi în satele Reiiş, Noiştat, lectiviştii din Berveni au avut posibili­
— Păi să nu'ntinereşti? Şi becurile a intrat un mare număr de ţărani mun­ Movile şi Zlagna. tatea ca în locul aparatului de proecţie
astea, mai adăogă moşul privind spre citori români, maghiari, germani. Ast­ ★ cu bandă îngustă să-şi instaleze acum
tavanul casei sale, te fac de multe ori fel, în comuna Ştuca s’a înfiinţat gos­ Ţăranii muncitori care au intrat în aparat de cinematograf cu bandă lată.
podăria agricolă colectivă „Roza Lu­
să uiţi de-i zi sau noapte.„ Şi toate xemburg", cuprinzând 56 familii de gospodăriile agricole colective sunt Multe familii de colectivişti şi-au co-i
acestea s'au făcut azi când stăpân ţărani muncitori. In satul Valea Lungă
în ţară e poporul. Acum câţiva ani, Maghiară a luat fiinţă gospodăria agri­ hotârîţi să muncească cu râvnă, pu­ mandat aparate de radio.
când s'a început electrificarea comu­ nând în practică înaintata experienţă Mândri de realizarea lor, colectiviş-1
nei, era o plăcere să priveşti furnica­ colă colectivă „Andy Endre", în care agrotehnică a colhoznicilor sovietici. Ei tii din Berveni urmează şi mai de­
rul de oameni care roia în toate păr­ au Intrat 32 familii. La Pădurenl a ştiu că numai aşa vor dobândi recolte parte lupta pentru obţinerea de noi suc­
ţile. Mic, mare, tânăr, bătrân, toţi am luat fiinţă gospodăria agricolă colec­ bogate pentru bunăstarea şi fericirea cese, pentru o viaţă mai bună, pentru
pus umărul peniruca să ne vedem vi­ tivă „Ilya Ehrenburg", unde aproape
sul împlinit. La 30 Noembrie, ziua ale­ tot satul a intrat în colectivă. lor. pace şi înflorirea patriei noastre dragi.
gerilor, să dăm taică votul nostru can­ Republica Populară Română.
didaţilor F.D.P., cei mai buni ţii ai po­ ★ După corespondenţele tovarăşilor
porului muncitor, pentrucă votăndu-i In satul Floreşti din raionul Bala de Straton Nicanor, Tiţă Victor, Cornelia Cora Grigore
pe ci, votăm pentru fericirea noastră. Aramă, regiunea Craiova, a avut loc Şerb şi Grasu Ion corespondent

d
d

d
d
d
d
d
d
#
*
*

•>
4
4
4
4
4
4
4
4

d „Desvoltarea industriei face cu putinţă înzestrarea agriculturii cu 10.000 tractoare, mii de maşini şl unelte agricole, seminţe selecţionate,
d maşini agricole, care uşurează munca ţărănimii muncitoare şi o ajută credite, ctc.“.
d (Din Manifestul Consiliului Central d
d să dobândească roade mai bogate. In locul plugului de lemn şi al unel­ al Frontului Democraţiei Populare). d
telor de muncă înapoiate din timpul regimului burghezo-moşieresc, sta­ In fotografie : Maşinile şi tractoarele S.M.T.-ului Valul lui Traian, d
d
tui de democraţie populară a pus Ia îndemâna ţărănimii muncitoare peste regiunea Constanţa.
(» d.
K