Page 13 - Albina_1952_11
P. 13
5
A L B I N A
ME TATRlA . , .
B sâ n c to r ilsE ’ C O K U R isîsuE su
Recoltarea bumbacului cu maşinile Sporirea producţiei industriei uşoare
a R.S.S. Moldoveneşti
Articol special pentru „A lbina"
In anii de după război producţia in uşoare — pielărie, blănărie, confecţfunl.'
dustriei uşoare a R.S.S. Moldoveneşti galanterie, tricotaje, încălţăminte şi al
de B. CRINIŢKI a sporit de 10 ori. In special, produc tele — a început în cursul semestrului
Candidă în ştiinţe ţia de încălţăminte a crescut de peste trecut fabricarea unor noi feluri de
economice. 30 de ori. In prezent, în uzinele şi produse
fabricile R.S.S. Moldoveneşti continuă In R.S.S. Moldovenească 6C desfă
din plin înzestrarea atelierelor cu noua şoară intense lucrări de construcţie a
In Uniunea Sovietică cultura bum să z'cem, de 3.000 kg. la hectar, se tehnică sovietică. Anul acesta, în între noilor întreprinderi ale industriei uşoa
bacului este cea mai înaintată din eliberează mult mai mul(i culegători. prinderile acestei republici au fost in re. La Chişinău se află în construcţie o
lume. U.R.S.S. produce mai mult In prezent lucrează pe plantaţiile stalate 12 benzi rulante şi sute de ma fabrică de confecţiuni, în oraşul Ben-
bumbac decât India, Pakistanul şi E- de bumbac din U.R.S.S. mii de maşini şini de mare randament. Numai în fa der — un combinat de mătase, iar în nu
brica de ciorapi şi Jingerie din Chi-
giptul luate la un loc, ţări cunoscute de recoltat bumbac, uşurând munca şinău a>u fost amenajate trei conveere şi meroase întreprinderi din oraşele Tiiros-
prin cultura bumbacului. cultivatorilor de bumbac, economisind 70 de maşini — unele automate şi semi pol. Bălţi, Soroca şi altele se con-
An de an sporesc recoltele de bum pentru colhozuri şi sovhozuri multe automate. In toate ramurile industriei struesc noi ateliere.
bac în colhozurile şi sovhozurile din mijloace, timp şi muncă. Numai în
U.R.S.S. In republicile sovietice din Uzbekistan numărul maş’nilor de re
Răsărit, unde cultura bumbacului ocu coltat bumbac a sporit de trei ori în Se înalţă în ritm rapid oraşul constructorilor
pă un loc de frunte în agricultură, comparaţie cu anul 1951.
s’au obţinut în anul 1951 în mijlociu hidrocentralei electrice Stalingrad
2.100 kg. de bumbac brut Ia hectar. Constructorii sovietici continuă să Pe malul stâng al Volgăi se desfă vizoriu, casele. se construesc din câră-*
Nicio tară producătoare de bumbac din lucreze Ia îmbunătăţirea maşinilor de şoară tot mai intens lucrările de con midă, fiind înzestrate cu toate cele ne-1
lume nu ob(ine asemenea recolte. In recoltat bumbac. Din Mai 1952 uzina strucţie a centralei hidroelectrice dela cesare. Un cartier nou se consideră
Egipt, de pildă, recolta de bumbac este de maşini agricole din Taşkent a tre Stalingrad. Pe o suprafaţă întinsă, îna terminat numai atunci când în faţa ca
inte pe jumătate pustie, unde nu cre selor au apărut grădini şi au fost con
de 1.150 kg. la ha., în S.U.A. — 830 cut la fabricarea unor maşini de re ştea niciun pom, se înalţă în prezent struite drumuri şi trotuare asfaltate.'
kg., în Turcia — 720 kg., în Pakistan coltat bumbac „SHM—48“ moderni cartierele noului oraş al constructori In oraşul constructorilor au şi a-
— 520 kg., în Iran — 450 kg. şi în zate. Aceste maşini sunt prevăzute cu lor, apar plantaţii verzi, se ridică cor părut primele asemenea cartiere. Acolo
purile de clădiri ale fabricei de asfa-'t freamătă frunzişul copacilor tineri şi se
India — 340 kg. la hectar. culegătoare pentru reţinerea bumbacu şi beton, ale uzinei de piese turnate din înalţă tot mai sus apa fântânilor arte
In U.R.S.S. toate lucrările mai im lui brut care cade. ghips şi ale altor întreprinderi. ziene.
Lucrările pe şantierul de construcţie
Constructorii oraşului obţin însem-'
portante pentru cultivarea bumbacului înarmaţi cu mijloace tehnice noi, nate succese în muncă. Anul acesta el al hidrocentralei se extind tot mai mult.
sunt mecanizate. cultivatorii de bumbac din U.R.S.S. urmează să dea în exploatare 70.000 In fiecare zi aici sosesc noi mecanisme.
In cea mai mare republică producă strâng o recoltă bogată. Din primele de metri pătraţi de suprafaţă de locuit. Uzinele ţării trimit mult utilaj şi ma*
toare de bumbac, Uzbekistan, de fie zile de lucru, numeroşi mecanici con Aici nu se clădeşte nimic în mod pro teriale de construcţie.
care mie de hectare de semănătură re ducători de maşini depăşesc normele.
vin 14 tractoare, ceeace înseamnă de In regiunea Namangan din R.S.S. Uz
două ori mai mult decât în Franţa şi becă, mecanicul A. luldaşev recoltează
de trei ori şi jumătate mai mult decât zilnic 4 ha. de bumbac. Conducătorii
în India. de maşini A .Mahcamov şi M. Mirza-
Singura operaţie la care, până în carimov, dela S.M.T- Nr. 1 Tiuria-
anul 1949, na se foloseau maşinile, era Curgan depăşesc de două ori normele In anii planurilor cincinale
recoltarea. Bumbacul era recoltat cu de schimb. de dinainte de război s’a creat
brajele. Insă constructorii sovietici au In prezent au fost construite maşini in Uniunea Sovietică o puter
rezolvat problema complicată a me de recoltat bumbac şi mai productive, nică industrie de tractoare. In
anul 1940 producţia de trac
canizării recoltării, creind maşina de cu două şi trei rânduri, care permit să
toare din U.R.S.S. se ridică
recoltat bumbac „SHM—48“. In anul se recolteze cu o singură maşină în- la peste 40 la sulă din toată
1949 s’au recoltat cu aceste maşini tr’o zi până Ia 4—5 hectare de bum producţia de tractoare din
câteva mii de hectare. bac. Aceasta deschide posibilităţi larg; lume. In cursul planului cinci
nal de după război industria
Experienţa recoltării mecanizate a pentru mecanizarea continuă a munci
de tractoare a dat agriculturii
arătat că maşina de recoltat bumbac lor de recoltare.
U.R.S.S. 536.000 de tractoare
„SHM—48“ poate recolta 2,5—5 tone Cel de-al XlX-lea Congres al Parti (socotite a 15 cai putere). Po
de bumbac brut pe zi, eliberând pen dului Comunist al Uniunii Sovietice trivit noului plan cincinal
tru alte munci 50—100 de culegători. prevede în directivele sale cu privire producţia de tractoare va
creşte până în anul 1955 de
Productivitatea acestei maşini este de Ia cel de-al cincilea plan cincinal de
0,2 hectare pe oră. desvoltare a U.R.S.S. pe anii 1951 — aproape 17 ori faţă de anul
1945.
Economia consumului de muncă ma 1955, să se ridice până în anul 1955
nuală creşte deosebit de mult Ia recol nivelul de mecanizare a recoltării bum
tarea bumbacului care dă recolte mari. bacului brut până la 60—70 la sută.
Astfel, dacă la o recoltă de bumbac de Cultivatorii de bumbac din Uniunea
1.000 kg. la hectar, maşina poate eli Sovietică lucrează cu o însufleţire uria
bera 25—30 de culegători, la o recoltă, şă la îndeplinirea acestei sarcini.
Poporul rus eu l-ani cunoscut pen Ştiu că cea mai puternică ţară din lu
tru prima oară în 1916, când ani lup Apărând pacea lumii, me care apără pacea este Uniunea So
tat împotriva nemţilor alături de sol Uniunea Sovietică apără şi viitorul copilului meu vietică. Apărând pacea în lume, această
daţii ruşi. încă de pe atunci ei ne spu măreaţă Ţară a Socialismului, îmi apă
neau că luptăm înlr’un război care nu ţara noastră, ca şi acolo în Răsărit, să-şi pună în aplicare planurile lor ră şi gospodăria mea şi viitorul fecio
este al nostru, ci al bogătaşilor. criminale. rului meu. De multe ori stau la sfat cu
Nu mult mai târziu, in anul 1917, munca omului cinstit este respectată. Am suferit destul în războaiele care nevastă-mea, cu fiul şi cu oaspeţii care
poporul rus a răsturnat pe moşieri şi Eu îmi lucrez împreună cu soţia mea au trecut şi de puţină vreme am înce mai vin pe la noi prin casă, vorbim de
capitalişti şi a ieşit din război. Munci cele 3,47 hectare de pământ pe care le put să mă bucur de roadele păcii, lată uriaşele construcţii ale comunismului
s’a născut in lume o ţară care vrea am. Nu am altă dorinţă decât ca în lu de ce lupt cu toate forţele mele pen pe care le ridică oamenii sovietici, de
pace şi numai pace. Intr’o astfel de ţară me să nu se aprindă un nou pârjol. Eu tru a întări frontul partizanilor păcii. viaţa îmbelşugată pe care ei o trăesc.
In forţa Uniunii Sovietice, în înţeleaptă
îmi doream să trăcsc şi eu. nu cred că poate fi vreun om cinstit Muncesc cu mai multă râvnă pe ogor,
conducere a lui Stalin, oamenii muncii
Au trecut ani mulţi de atunci, nu mai care să dorească războiul. Ştiu că în mi-am terminat însămânţările şi mi-am din lumea întreagă văd o garanţie si
sunt un om tânăr, am 57 de ani, dar lume sunt bogătaşi mari, miliardari, făcut datoria de a preda cotele din pro gură că pacea va învinge.
mi-ani văzut visul împlinit. Trăesc în- mai ales acolo în America, care îşi fac dusele agricole de toamnă. In felul Gheorghe Diaconu
tr’o ţară care alături de Uniunea So socoteala că un nou război o să le adu acesta pun şi eu umărul la apărarea ţăran mijlocaş din Sălcuţa,
vietică apără şi ea pacea lumii. Şi în că noi bogăţii. Nu trebue să-i lăsăm păcii. raionul Răcari
