Page 14 - Albina_1952_11

6 A E B T M

PSanu! de producţie Din experienţa unei cooperative
şi bugetul gospodăriei agricole colective Drăghiceni fruntaşe
Hotărîrile Comitetului Central al dintre ei, ca Marin Fugaciu, P. Mă-
Partidului Muncitoresc Român din 1 ceşanu. Radu Bărbulescu au venit cu Cooperativa din comuna Segarcea - făşurat într'un mod organizat, spiritul
Martie şi din 18 Septembrie 1951 cu propuneri pentru îmbunătăţirea planu­ Craiova este una dintre cooperativele de răspundere s’a întărit, tar contrOldl
privire la munca în gospodăriile agri­ lui. Printre numeroasele propuneri a fruntaşe ale regiunii. Străduindu-se să în muncă s’a putut face mai uşor. Lu­
cole colective atrag atenţia în mod se­ fost şl aceea ca începând din anul aces­ dea viaţă învăţăturilor partidului, or­ crând în felul acesta , consiliul de con­
rios asupra necesităţii întocmirii planu­ ta pământul neproductiv să fie plantat ganizaţia de bază din Segarcea a în­ ducere îndrumă cooperativa pe calea
lui anual de producţie şi desfăşurarea cu livezi de pomi fructiferi. Con­
întregii activităţi organizatorico-econo- siliul de conducere a ţinut 6eama de drumat cooperativa pe drumul lărgirii desvoltării multilaterale şl creşterii ne­
micfe pe bază de plan. toate propunerile făcute de colectivişti, necontenite a schimbului de mărfuri contenite a bogăţiei obşteşti a coopera­
Planul de producţie pe anul 1952 al la definitivarea planului. dintre oraş şl sat, schimb care asigură tivei. Azi, cooperativa din Segarcea
gospodăriei agricole colective din Dră­ ■ Legat strâns de planul de producţie aprovizionarea clasei muncitoare cu pro­ are o crescătorie de porci de rasă, un
ghiceni, raionul Caracal, a fost făcut de este bugetul de venituri şl cheltueli. A- duse agricole şl a ţărănimii muncitoare restaurant şl o scoţie de brutărie. Prin-
consiliul de conducere, cu participarea cesta determină în aceeaş măsură cu cu mărfuri industriale Astfel, numai în tr’o gospodărire bine chibzuită coopera­
colectiviştilor fruntaşi, a conducerii planul de producţie toată munca econo- ultimile două trimestre şi în luna Oc­ tivei i-au rezultat până acum beneficii
S.M.T.-ului Caracal şi a tehnicienilor mică-financiară a gospodăriei. Bugetul tombrie cooperativa din Segarcea a în valoare de 13.000 lei.
dela secţia agricolă a sfatului popular pe 1952 al gospodăriei cuprinde venitu­ vândut ţăranilor muncitori mărfuri in­ După ce a recoltat cerealele şt apoi
raional. La întocmirea lui, s’a ţinut sea­ rile ce se vor realiza anul acesta, îm­ dustriale în valoare de aproape un mi­
ma de posibilităţile gospodăriei şl de părţite pe mai multe capitole. Astfel, lion şl jumătate lei, printre care peste produsele agricole de toamnă, ţăranul
condiţiile locale pentru desvoltarea a- muncitor Gigea Alexandru se gândea că
vutului obştesc, ca de pildă creştSrea veniturile din producţia vegetală se vor 400 metri 6tofe, 10.000 metri ţesături familia sa are nevoe de o seamă de
ridica la valoarea de 24.871 lei, din
oilor, a păsărilor şl a porcilor. La re­ de bumbac, 25.000 perechi încălţăminte, lucruri. Elena Curteanu, deputată în
partiţia terenului arabil pentru cultiva­ producţia animală 20.200 lei, ateliere 60.000 litri petrol, 860 piese şl unelte sfatul popular comunal, mergând cu
rea cerealelor 6’a ţinut seama de cali­ 1.000 lej şi altele. Bugetul prevede şi o agricole, 800 vase, peste 2.000 kg. ali­ echipa de agitatori prin comună, a
tatea pământului. Aşa, bunăoară, 90 a doua parte: cheltuielile. Cheltuielele mente şl multe altele. In acelaş timp, ajuns şi la Gigea Alexandru, pe care
hectare grâu au fost repartizate în două sunt de două feluri: de producţie şi ţăranii muncitori din Segarcea au valo­ l-a îndemnat să-şl vândă produsele la
sole şl pe un pământ foarte fertil. Pla­ diverse. Suma cheltuielilor planificate rificat prin cooperativă produse agri­ cooperativă. La câteva ziie, Gigea Ale­
nul prevede aprovizionarea cu seminţe în buget se ridică la 24.724 lei, ceeace cole do peste un milion lei, printre oare xandru şi-a vândut prin cooperativă
dela baza de recepţie Caracal. Dease- înseamnă că la sfârşitul anului gospo­ 36 vagoane porumb, 25 vagoane grâu, 2.247 kg. porumb. Aici s’a întâlnit OU
meni. planul arată că vor fi folosite 200
vagoane bălegar pentru ca pământul să dăria va avea un sold, adică venit în 72 bovine şl porcine, 185.000 ouă. etc. Boagiu Ştefan, care venise să-şi valori­
aibă o putere mai mare de rodnicie. Un bani.de aproape 15.000 lei şi aceasta Succesele dobândite de cooperativa fice o vită. Cu banii luaţi, ei şi-au cum­
capitol apar'e din plan îl formează ci­ înseamnă că gospodăria în 1952 a câş­ din Segarcea pe tărâmul valorificării părat încălţăminte, pânzeturi, piese pen­
frele despre creşterea avutului obştesc, tigat. Bugetul pe 1952 a fost întocmit produselor ţărăneşti au fost înlesnite de tru unelte agricole şl alte lucruri tre-
despre desvoltarea fermelor de păsări, mult mai bine decât anul trecut. Anul faptul că ţăranii muncitori au găsit la buincioase.
de vite, a prisăcilor şl planificarea ra­ acesta bugetul a foet făcut pe bacra pla­ cooperativă mărfuri multe de care aveau Aşa au lămurit agitatorii Dumitru
ţionalizată a activităţii atelierelor. Or­ nului de producţie şl discutat în aceeaş trebuinţă. De cea mai mare importan­
ganizarea muncii în cele cinci echipe adunare generală. ţă în dobândirea acestor succese s'a Ciadoveanu, Radu Stănescu, Gheorghe
ale brigăzii, programarea consumului de Lucrând după planul anual de pro­ dovedit a fi munca politică dusă în Vană, Maria Berghe, etc. şl pe alţi
17.155 zile-muncă, repartizarea venitu­ ducţie şi întărind disciplina financiară rândurile ţăranilor muncitori de către ţărani muncitori care acum îşi valori­
rilor în produse şl bani şi însfârşit tri­ pe baza bugetului de venituri şi cheltu­ fică în mod regulat prisosul de produse
miterea a 5 cadre din conducerea gos­ eli, gospodăria agricolă colectivă din comuniştii din comună, de membrii con­ prin cooperativă. Ciucă Alexandru a
siliului de conducere, salariaţii coopera­
podăriei la şcoli pentru calificare, aces­ Drăghiceni a dobândit însemnate succe­ vândut printre altele, 3.107 kg. po­
tea toate fac parte dintr'un capitol se­ se In întărirea organizatorică şl econo­ tivei şl deputaţii sfatului popular. Ei au rumb, Petrică şi Ioniţă Ciungu cu alţi
parat al planului de producţie. îndepli­ mică. Astăzi avutul obştesc ai gospodă­ arătat că aşa cum muncitorii trimit măr­ doi colectivişti au adus 6.000 kg. grâu.
nirea planului de producţie dă putinţa să riei a crescut la 32 boi, 190 oi, 93 porci, furi la sate din ce în ce mai multe şl la Aurel Banu a valorificat un porc dc
se realizeze principiul socialist de repar­ 500 păsări. In anul acesta, conform pla­ preţuri convenabile, tot aşa şl ţăranii 105 kg. şl 7 purcei, iar Gheorghe Mi­
tiţie: „dela fiecare după capacitatea sa, nului, 6’au construit: un grajd pentru muncitori au datoria de a-şl valorifica
fiecăruia după munca sa". Pentru do­ 50 vite, cooine pentru 50 porci, saivan surplusul de produse prin cooperativă. luţă 23 kg. untură.
bândirea de succese, gospodăria colec­ pentru ol şl magazie. Astfel, toate cifre­ Aceste produse sunt vândute dea drep­ Acum. consiliul de conducere al coo­
tivă din Drăghiceni şi-a pus în plan fo­ le din plan au prins viaţă în munca de perativei lucrează la alcătuirea planu­
losirea numeroaselor metode agrotehni­ zi cu zi. tul oamenilor muncii dela oraşe, fără să lui de activitate pentru anul viitor.
ce ale colhoznicilor sovietici şi aplicarea treacă prin mâna speculantului, care în­ Printre altele, în comună vor lua fiin­
cu stricteţe a agrominimulul. Aşa bună­ Experienţa gospodăriei agricole co­ şeală pe ţăran şl scumpeşte preţul pro­ ţă în cursul anului viitor un magazin
oară. ei au folosit însămânţatu] cu ma­ lective din Drăghiceni în ceeace pri­ duselor agricole. universal sătesc, o secţie de cismărie
şinile in rânduri încrucişate şi dese, po­ veşte întocmirea planului de producţie Pentru a asigura îndeplinirea planu­ şl una de croitorie, iar localul restau­
lenizarea artificială la porumb şi floarea şl a bugetului trebue să servească drept
pildă gospodăriilor colective din ţjira lui în toate sectoarele de activitate ale rantului va fi mărit.
soarelui, lucrări de întreţinere la ce­
reale şl altele. noastră care în luna aceasta îşi vor în­ cooperativei, consiliul de conducere a Ca urmare a activităţii ei, cooperati­
Planul propus în adunarea generală tocmi planul de producţie şl bugetul pe dat în răspundere fiecărui membru câte va are aproape 2.000 membri. Numărul
Ia 1 Ianuarie 1952 a fost discutat cu 1953. un 6ector de activitate, pe bază de pro­ ţăranilor muncitori care 6e înscriu creşte
mult interes de către colectivişti. Mulţi A. DUNAREANU ces verbal. In fiecare lună, preşedin­ necontenit; în luna Octombrie s’au mai
tele face dări de scamă în faţa adunării În6cri6 150 noi membri, tncasându-se
obşteşti a cooperatorilor, despre felul în acelaş timp părţi sociale care ajung
Un raion fruntaş la însămânţări cum au fost îndeplinite sarcinile prevă­ la 90.000 lei.
zute în plan. Deaceea, munca s'a des- C. CONSTANTINESCU
La secţia agricolă a sfatului popular muncitori din cele 4 întovărăşiri din
raional Almaj-Mehadia mai trebuia să raion au lucrat pământul cu ajutorul
sosească situaţiile la însământări încă S.M.T. Zăgujeni şi au fost primii din Sfatul ag ro nom ului
din câteva comune. raion care au terminat însămânţările.
Sfatul popular din comuna Prigor Semănatul în rânduri încrucişate a fost îngropatul viilor
tocmai comunicase că în comună s’au folosit pe scară largă mai cu seamă de
terminat însământările şi că planul a întovărăşiţii din Lăpuşnicul Mare. Priintre lucrările care se execută în îngropatul se execută după căderea
fost depăşit cu 10 hectare. Şi ţăranii muncitori din comunele vii pentru a le feri de gerurile puter­ frunzelor şi nu mai târziu de 1 Decem­
Svinţa, Bozovici, Prigor, prin munca brie. Se face un muşuroi în jurul că­
După ce a primit toate situaţiile din nice din timpul iernii este şi îngropa­
raion, statisticianul secţiei agricole a lor plină de sârg în campania de însă­ tul. Îngropând via, o apărăm de pătând butucului şi un pat de pământ
comunicat sfatului popular al regiunii mântări, se pot număra printre frun­ îngheţ şi dăm un sprijin puternic spo­ cam de aceeaşi înălţime pe care se
Timişoara : taşi, căci au câştigat întrecerea patrio­ ririi producţiei de struguri. Viaţa unei culcă coardele, Înlăturându-se în felul
tică între comunele din raion. vii trece de 60—70 ani; în decursul acesta frângerea scaunului. După a-
— In raionul nostru s’au terminat Munca bine organizată şl vigilenţa ceasta se acoperă căpăţâna şi coardele
însământările. Planul este depăşit cu deosebită fată de uneltirile chiabureşti, acestei vieţi, este deajuns ca într’o sin­
gură iarnă s’o atingă îngheţul pentru- butucului cu un strat de pământ gros
40 hectare. au făcut ca raionul Almaj-Mehadia să ca ea să fie distrusă. Deaceea, oricâtă de 5—8 cm. Un strat de pământ mai
In raionul Almaj-Mehadia însămân­ fie fruntaş pe regiunea Timişoara la muncă sau cheltuială ar cere, îngropa­ subţire de 5 cm. nu a.pără coardele do
tările din toamna aceasta s’au făcut însământările din toamna aceasta. tul trebue făcut în fiecare an. Numai îngheţ, iar altul mai gros de 8 om.
Ia timp şi în conditiuni bune, aplicăm Nicolae Golopenţa în regiunile unde frigul din timpul ier­ poate favoriza clocirea ochilor în re­
du-se regulile agrotehnice. Ţăranii corespondent nii nu este de temut, ca în Banat şi giunile călduroase.
unele părţi din Ardeal, viile pot fi nu­ La îngropat vom avea grijă să nu
rămână şanţuri în jurul grămezii de
mai muşuroite; în restul tării ele tre­
Pedeapsă aspră bue neapărat îngropate. In practică pământ pe care o adunăm deasupra
pentru sabotorii colectărilor se obişnueşte în multe podgorii ca coardelor, căci în ele se adună apa,
muşuroiul se îmbibă cu apă şi în timpul
înainte de îngropat să se facă. aşa zisa
In camuna Măklăeni din raionul decât pe chiaburul Nicolae St. Mitroi. tăere dc uşurare. S’a constatat că acest îngheţului strânge atât de tare mugurii
Roşiorii de Vede s’au înfăptuit multe Luând cuvântul numeroşi ţărani procedeu prezintă multe neajunsuri şi depe coarde, încât îi distruge în în­
în anii regimului de democraţie popu­ muncitori au arătat plini de mânie toa­ trebue luptat cu hotărîre pentru a fi tregime. Dacă nu se învelesc bine coar­
lară. Printre aceste înfăptuiri se pot te mârşăviile săvârşite de acest chiabur. înlăturat. In Uniunea Sovietică acest dele şi mai ales la punctul de îndoi­
număra construirea celor două cămine — Să fie pedepsit aspru acest ban­ procedeu nu se mai foloseşte de multă turi, este cm şi cum nu le-am fi în­
culturale, înfiinţarea şcolii elementare dit, a cerut ţăranul muncitor Velea vreme. gropat, fiindcă îngheţul distruge coar­
cu ciclul doi, s’au construit dispensar Cună. îmi aduc aminte : 5ml plângeau Cu ocazia vizitei pe care a făcut-o dele acolo unde ele rămân desgolite.
medical şl casă de naşteri. copiii în casă de foame ; atunci, am îm­ în cadrul Lunii Prieteniei Româno-So- Vom avea grijă ca înainte de îngro­
Toate aceste înfăptuiri nu sunt pe prumutat bani dela banca lui. Mal bine vietice, tovarăşul A D. Kaciurovski, bri­ pat, să fie înlăturate toate frunzele de
placul chiaburilor ca aide Nicolae St. mă lipseam, căci apoi dobânzile au gadier în colhozul „Frunze", erou al pe coardă. Se vor îndepărta deasemoni
Mitroi, Gheorghe I. Mitroi, Gh. St. Mi- crescut atât de mari, încât, ca să mă muncii socialiste, în discuţiile pe care toate frunzele şi buruienile din jurul
troi, I. Costache, M. Stoica, duşmani scap de datorii, a trebuit să-mi vând le-a avut cu membrii gospodăriilor co­ butucului, ca şi de pe porţiunea de
înrăiţi ai poporului muncitor. Ei caută vitele din bătătură, mi-a luat bucăţica lective „Filimon Sârbu" din comuna teren de unde se va aduna pământul
pe toate căile să lovească în viaţa de pământ pe care o mai aveam, ba pentru îngropat. Pentru a nu se rupe
nouă, în regimul de democraţie popu­ m’a forţat să-mi vând şi tabla de pe Călineşti şi „N. Bâlcescu" din Văleni coardele la îngropat este bine ca ele
lară. Iată, chiaburul Nicolae St. Mitroi, casă. Nu aveam cui mă plânge de ne­ Podgoria, pe lângă multe alte sfaturi,
proprietar a peste 20 hectare pământ, dreptate. Judecătoriile erau toate de a arătat şi neajunsurile tăerii de uşu­ să fie aplecate cu mare atenţie şi mai
batoză, boi, inventar agricol, fost pro­ partea lor, a exploatatorilor. Insă ace. rare la vii. Tăiatul coardelor să se facă ales în direcţia pe care au avut-o.
prietar de bancă pe vremuri, nu şl-a le vremuri pline de obidă s’au dus. primăvara. Butucul să fie lăsat cu Spre a se împiedica clooirea ochilor,
predat mai nimic din cotele obligatorii. Azi, noi, poporul, Judecăm pe toţi duş­ toate coardele pe care Ie are, deoarece experienţa sovietică a dovedit că după
El urmărea 6ă înşele statul cu aproa­ manii şl trebue să le dăm pedeapsă prin îngropat şi desgropat se vatămă ierni uşoare desgropatul trebue făcut
pe 5.000 kg. grâu, 3.000 kg. orz, asprăl... o parte din coarde, iar în unele ierni mai devreme ca deobicei.
3.200 kg. porumb şl 300 kg. floarea La cererea celor care au asistat la neprielnice, muRi muguri pot fi stricaţi Executat în felul acesta, îngropatul
soarelui. proces şl pe baza faptelor, justiţia a de geruri prea mari, apără viţa contra îngheţului şi împreu­
Pentru aceasta, tribunalul popular condamnat pe Nicolae St. Mitroi la 10 Pentruca îngropatul să-şi atingă nă cu celelalte lucrări ce se cor viei,
ani închisoare şi 6000 lei amendă, o-
din Roşiorii de Vede, în faţa unul bligându-1 totodată să achite cotele că­ scopul, el trebue făcut în cele mai buna asigură bogate recolte de struguri.
mare număr de ţărani muncitori, a ju- tre stat. conditiuni tehnice. Inginer DINU ŞTEFAN