Page 15 - Albina_1952_11
P. 15
A L B I N A _ 7
Moscova In sărbătoare! Satele din R. P. Albania
şi-au schimbat înfăţişarea
Deşi acum prima zăpadă a pudrat ver Hodja, Kim Ir Sen, Dolores Ibar-
îşor teii, ţi se pare că pe străzile Mos- ruri, Harry Pollitt şi alţii.
ovei domneşte o zi de primăvară, a- Cetăţenii Moscovei poartă deasupra In anii de după eliberarea Albaniei drepte care duc la şoseaua naţională.
âtea culori sunt în jur, atât de primă- coloanelor lor rapoarte cu privire la de sub jugul moşierilor şi capitalişti Intr'un timp destul de scurt, în a-
mratice sunt feţele vesele ale oa- succesele în muncă obţinute de ei în lor, înfăţişarea satelor albaneze s’a cest sat au fost construite şcoli, coo
nenilor, atât de melodioase sunt cân- realizarea celui de al cincilea cincinal schimbat cu totul. Situaţia economică perative de consum, centre pentru fa
ecele şi atât de fericite sunt zâmbe- stalinist. Oamenii muncii din Moscova,
ele. însufleţiţi de hotărîrile istoricului Con şt culturală a ţăranilor s’a îmbunătă bricarea marmeladei, infirmerie şi ma
35! gres al XlX-lea al Partidului Comunist ţit. In locul cocioabelor din nuiele şl ternitate. Tineretul satului şi-a alcă
Această cifră se vede peste tot. Ea al Uniunii Sovietice, sunt ca şi întot paie au fost construite locuinţe încăpă tuit o echipă de cor şi teatru.
străluceşte ca o flacără roşie pe pa- deauna, la posturile lor de muncă. Ei toare, şcoli, maternităţi, infirmerii, ma In anii de după eliberare au fost în
louri, ea apare în semne aurii pe dra- construesc clădiri, toarnă metal, mon gazine, etc. făptuite mari transformări în toate sa
tează automobile, fabrică cele mai mi
igle, ea arde pe faţadele clădirilor şi
oamenii o privesc cu mândrie. Ţara nunate maşini şi aparate, utilaj pentru Pildă grăitoare poate fi in această tele albaneze. Pentru copiii ţăranilor
sovietelor a împlinit astăzi 35 de ani 1 marile construcţii ale comunismului, privinţă satul Ciarciova din districtul au fost deschise sute de şcoli elemen
produc milioane de metri de ţesături,
Din toate colţurile marelui oraş vin Permet. După eliberare, locuitorii a- tare de 4 şi 7 ani, unde învaţă aproa
sute de mii de oameni spre locul is creiază cele mai minunate cărţi şi opere cestui sat, sprijiniţi de guvern, au în pe 130.000 elevi. Sute de fii şi fiice de
toric — Piaţa Roşie. Acolo se înalţă de artă, învaţă ei înşişi şi învaţă pe ceput construirea noului sat, de data ţărani muncitori au acum burse de stat
nausoleul de granit, pe care stă scris alţii.
suvântul „Lenin“. Dincolo de zidurile Trece coloana raionului „1 Mai" al aceasta nu printre stânci, ci în câm şi frecventează şcoli medii şi Instituţii
Kremlinului, peste cupola clădirii So Moscovei. In fruntea ei sunt metalur- pie. Casele satului au fost aşezate în de învăţământ superior. Totodată au
vietul Suprem al U.R.S.S., fâlfâe, în giştii uzinei „Secera şi Ciocanul’’. A- rânduri drepte şi în cea mai mare par fost înfiinţate peste 330 centre sani
Dătaia vântului proaspăt de toamnă, ceastă uzină estre mândria nu numai a te pe cheltuiala statului. tare, aproape 200 case populare de
mătasea roşie a drapelului naţional al Capitalei, ci şi a întregii ţări. Pe în
Uniunii Sovietice. Acolo trăeşte şi tinsul Uniunii Sovietice este răspândit Noul sat se deosebeşte foarte mult lectură şi peste 700 magazine şi coo
munceşte marele stegar al păcii, zidi cunoscutul oţel cu marca atât de po de cel vechi, căruia fasciştii i-au dat perative de consum, care aprovizio
torul comunismului — Stalin. pulară „Secera şi Ciocanul”, oţel-care foc. In noua Ciarciova se văd numai nează pe ţărani cu toate articolele de
prin tăria sa, aşa cum s’a exprimat
Cu ghirlande de flori, cu panouri, cu case noi, înconjurate de grădini, străzi care aceştia au nevoe.
drapele în mâini, trece în coloanele de Maxim Gorchi, stă la baza statului şi a
monstranţilor întreaga Moscovă mun vieţii poporului. Metalurgiştii poartă
macheta cuptorului Martin şi a furna
citoare, oamenii din gigantice uzine,
lului. Pe ele stă scris: „In cel de al
din teatre pline de faimă, din şcoli su cincilea cincinal stalinist producţia de împotrivirea poporului german
perioare, ministere, instituţii.
oţel se va mări cu 62 la sută, iar cea
Trecând în revistă aceste coloane ne- de fontă cu 76 la sută”. Aceste cifre în faţa renaşterii fascismului în 6ermania occidentală
'îrşite de oameni, aceste valuri de strălucesc ca farurile zilei de mâine.
drapele, panouri, lozinci şi machete, Dinspre „Crasnaia Presnia”, oco
observi că în mijlocul acestei inepuiza- lind o minunată clădire de 32 etaje în Comitetul muncitorilor germani îm vor să ridice imunitatea parlamentară
deputaţilor comunişti din Bundestag
: variaţii de culori şi forme se repe curs de construcţie, se apropie o mare potriva remilitarizării Germaniei a a- şi din landtaguri şi intentând procese )
ta foarte des o singură cifră, un singur roşie de steaguri. In fruntea coloanei dresat oamenilor muncii şi tineretului împotriva lor, să înlăture şi să reducă
portret şi un singur cuvânt: cifra 35, merg muncitorii uneia dintre cele mai din Germania occidentală un apel che- la tăcere pe adevăraţii reprezentanţi
portretul lui Stalin, şi cuvântul Pace. vechi şi mai mari întreprinderi textile mându-i să lupte pentru apărarea drep. ai poporului care luptă pentru cauza
Stalin, înseamnă pace şi 35 de ani de din ţară — a Combinatului „Triohgor- turilor democratice ale poporului, să păcii. Din aceleaşi motive ei vor să in
naia Manufactura”. Textiliştii acestui intensifice lupta împotriva „tratatului
existenţă a Statului Sovietic, înseamnă terzică Partidul Comunist din Ger
35 de ani de luptă dârză, neobosită şi combinat, urmând minunata lor tra general", să lupte pentru cauza păcii. mania, care apără consecvent intere
plină de roade a poporului sovietic diţie, au marcat sărbătoarea celei de a In apel se spune : sele poporului german".
pentru pace în lumea întreagă. 35-a aniversări a Marii Revoluţii din „Rezistenţa crescândă a poporului Clasa muncitoare şi toţi oamenii iu
De nenumărate ori deasupra capete Octombrie cu însemnate victorii în german împotriva ratificării „tratatului bitori de pace din Germania occiden
lor coloanelor se repetă şi embleme şi muncă. Ei au dat poporului mai mult general" şi a politicii militariste dusă tală nu se vor lăsa intimidaţi de mă
panouri pe care stă scris: „In 1917 — de 700 mii metri de ţesături peste plan de Adenauer, intensitatea luptei clasei surile teroriste.
decretul păcii, în 1951 legea păcii", şi au îndeplinit înainte de termen pla muncitoare împotriva consecinţelor e- In încheierea apelului se spune : „O**
„U.R.S.S. bastionul păcii". nul de producţie pe 10 luni. Muncitoa conomice ale acestei politici au trezit meni ai muncii I Comitetul muncitori
Trece un panou uriaş pe care stau rele acestei întreprinderi textile se spaima aţâţătorilor la război. Cu aju lor germani împotriva remilitarizării
scrise cuvintele din istorica cuvântare mândresc cu stahanoviştii lor cei mai torul teroarei, dictaturii şi chiar a asa Germaniei vă cheamă 1 Apăraţi strâns
a tovarăşului Stalin rostită la Congre buni şi poartă portretele lor în coloană. sinatelor ei vor să împiedice mişcarea uniţi drepturile democratice ale po
sul al XlX-lea al Partidului Comunist: Interminabila mare de oameni umple pentru pace a poporului german". porului 1 Cereţi interzicerea tututror
„Trăiască pacea între popoare! Jos toate intrările spre Piaţa Roşie în care Cu sprijinul americanilor şi al gu uniunilor şi organizaţiilor fascisto-mi-
aţâţătorii la război!" se revarsă dintr’odată 12 fluvii de oa vernului dela Bonn, se subliniază în litariste! Cereţi deplină libertate de ac
'e faţadele clădirilor, printre ghir meni. Deasupra vechilor ziduri ale continuare în apel, în Germania occi ţiune pentru toate organizaţiile demo
lande de brad sunt reproduse cuvintele Kremlinului răsună aclamaţii şi urale dentală uneltesc organizaţii teroriste cratice iubitoare d» pace! Intensificaţi
lui Stalin : „Pacea va fi menţinută şi entuziaste. Aceasta este Moscova, care fasciste, iar organizaţiile şi persoanele lupta împotriva „tratatului general"
consolidată, dacă popoarele vor lua în apropiindu-se de mausoleul lui Lenin, progresiste care luptă pentru pace militarist şi împiedicaţi ratificarea lui!
propriile lor mâini cauza menţinerii salută pe conducătorul şi învăţătorul sunt supuse unor persecuţii crunte. „Ei Apăraţi pacea
păcii şi o vor apăra până la capăt". său iubit, stegarul păcii, tovarăşul
Sus, deasupra coloanelor, se înalţă Stalin. De numele lui Stalin leagă oa
portretele marelui Stalin, ale glorioşi menii sovietici toate succesele lor, toate
lor săi tovarăşi de luptă şi colabora gândurile şi năzuinţele lor spre un şi Greva a 70.000 muncitori agricoli italieni
tori, precum şi portretele marilor prie mai luminos viitor. Deaceea salută ei
teni ai poporului sovietic: Mao Ţze- atât de sincer, atât de fierbinte şi de Ziarul „Unita" anunţă că la 6 Noem- lucrările de refacere a teritoriilor pus
dun, Boleslaw Bierut, Clement Got- emoţionant pe tovarăşul Stalin, care brie au declarat grevă 70.000 de mun tiite de inundaţia din anul trecut. Aces
twald, Wilhelm Pieck, Matyas Rakosi, stă la tribuna mausoleului lui Lenin. citori agricoli din valea Padului în tor mişcări de protest ale muncitorilor
Maurice Thorez, Palmiro Togliatti. LEV SLAVI N semn de protest împotriva eschivării agricoli li s‘au alăturat numeroşi co
Gheorghiu-Dej, Vâlco Cervencov, En- scriitor sovietic marilor latifundiari şi autorităţilor dela mercianţi şi mici proprietari de pământ.
La conferinţa regională a comitetu neobosită atunci când trebue desbă-
lui de luptă pentru pace care a avut 0 delegată ce va merge tute problemele apărării păcii; cu mul
loc în 2 Noembrie Ia Galaţi, printre tă tărie demască ea crimele imperailiş-
cei mai vrednici luptători pentru pace la Congresul Naţional pentru Apărarea Păcii
a fost aleasă ca delegată la Congresul tilor americani aţâţători la război, ne
Naţional pentru Apărarea Păcii, ce se — De câte ori deschid şi citesc zia lor şl a copiilor lor. Şi cuvintele ei au legiuirile săvârşite de aceştia în Co
va ţine la Bucureşti între 5—7 Decem rele, revistele, nu pot să nu-mi amin dat roade. reea şi în alte părţi ale lumii.
brie şi ufederista Agafton Elena. tesc de tovarăşa Agafton, — spune me . Antrenând în muncă membrele orga Pe Apelul pentru încheierea unui
Vestea aceasta a umplut de bucurie reu Moraru Ştefana. Cu aceeaş căldură nizaţilor U.F.D.R., 60 de copii din Pact al Păcii, tovarăşa Agafton Elena
inimile tuturor luptătorilor pentru pace vorbesc de ea Frusina Neoulai şi mulţi grădiniţele sezoniere ale comunelor a strâns anul trecut 300 semnături. Ou
din satele raionului Brăila, fiindcă a- alţii care altădată erau analfabeţi. Gropeni şi Pitulaţi s‘au înoit cu costu- fiecare dintre cei ce au semnat Apelul
proape nu se află colţişor de pe aici maşe confecţionate prin mijloace lo ea a stat mereu de vorbă. I-a îndem
Cu multă dragoste şi mândrie pri
unde ea să nu fi pus umărul la o ne vesc acum ţăranii muncitori din co cale. nat să-şi întărească semnăturile, smul
voie, la o realizare. — Tot ceeace facem, e pentru copiii gând pământului roade mereu mai bo
muna Cotu Lung la noul lăcaş de cul
La Gropeni, de pildă, erau mulţi a- noştri, spune tovarăşa Agafton, când gate.
tură — căminul cultural — înzestrat
nalfabeţi. Inimoasa femee a orânduit vorbeşte despre viaţa şi viitorul co Chipul cinstit şi neobosit în care to
cu o bogată bibliotecă şi instalaţie ci
echipe de ţărănci muncitoare care au piilor. varăşa Agafton Elena îşi duce munca,
nematografică, ce a fost înălţat prin
mers din casă în caşă, îndemnând pe — Cum să nu muncim, să nu luptăm îi mobilizează pe toţi cei din jurul ei
neştiutorii de carte să urmeze cursu autoimpunere şi muncă voluntară. To noi cu tot sufletul pentru pace, când în lupta pentru apărarea şi menţinerea
rile de alfabetizare. Aştăzi în Gropeni varăşa Agafton a ştiut să arate ţărani am cunoscut atât de aproape războiul? păcii.
nu mai există nici un neştiutor de lor muncitori din comună, de cât aju le spune ea ţăranilor muncitori. ION CENUŞE
carte. tor le va fi căminul, pentru luminarea Tovarăşa Agafton e o agitatoare corespondent
