Page 16 - Albina_1952_11
P. 16
8 A L B I N A
TALC
— Şi aşa cum vă spuneam, mă pe feciorul meu Nicolae, care avea a- — Oare Marin Grigone şi-o fi mărit mine. că altfel nu mergea treaba.
chiamă la el Iorgu Paladl, ăla de a- tunci vreo zece ani, să se furişeze în prăvălia 7 Îşi întreabă Maria Safta băr — De „specialist” nu zic l)a, nu-1
vea moşie peste baltă şi cum mă vede grupul de bogătani liberali şl să le facă batul, când se întoarse dela târguell. altul mai mare ca tine în sat. Că doar
îmi zice: pe spinare cu creta semnul ţărănişti — Nu ştiu, dar ce. nu mai stă tot la de atâţia ani de când tot furi la tine
— Văd că eşti om în putere, ştii lor la unii şl semnul literalilor la alţii, tejgheaua aceea de lângă cooperativa în prăvălie, ai avut tot timpul să devii
să baţi ? căci ăsta era semnul pentru bătăuşi. „Munca” ? „specialist”.
— Ştiu cucoane, bat un coşar în Ce să spun, cum trece băiatul printre — Ce să vezi, bărbate, l-am văzut — Să lăsăm astea, că doar acum la
treg, numai să-mi plătiţi — zic eu. et cu creta, parcă trecea focul prin vânzând la magazinul cooperativei, dar cooperativă ştii prea bine că lucrez cin
— Nu despre porumb 11 vorba, măi paie. S’a încins o bătaie măi fraţilor, nu-mi pot închipui că a fost primit şi el stit.
Iordache, ol despre oameni, mă. că Judecătorul a ieşit pe fereastră, în cooperativă. — Dar de dugheana ta te-ai lăsat,
— Cum adică să bat oameni, cucoa unii s’au căţărat în copaci, iar urna — Ei, să ştii măi fenice că-s tare bade Grigore 7
ne ? Da’, ce mi-am pierdut minţile, am zăcea cu fundul în sus într’o groapă curios să mă duc şi eu pe Ia coopera — Nu ţi e bine, neică, când am avut
băut mătrăgună, vai de păcatele mele cu var din curtea şcoalei. eu dugheană? Tejgheaua aceea de peste
— zic eu. Soldaţii, ce erau să facă la câteva tiva „Munca”, să văd şi minunea asta : drum este a nevesti-mi ..
— Stal mă că nu ne înţelegem. Pe zeci de zurbagii care se băteau în un speculant mânuind marfa cooperati- Nemal vrând să lungească la nesfâr
liberali, pe hoţomanii ăştia vreau să-i lege 7 Iorgu Paladl şl Tache Corbu tivei. şit discuţia cu speculantul Marin Gri
baţi. Ce, tu n’ai auzit că vin alegerile care veniseră în Inspecţie pe la sec Zis şi făcut. Iată-1 pe Ion Safta In gore, Safta plecă din magazin. Pe n tril
de deputaţi şi noi ţărăniştii vrem să-l ţia de vot, au stat în pivniţa şcoalei trând în magazinul de alimente al coo a 6e dumiri asupra felului cum a fost
trântim dela putere şl să venim noi 7 cu legături ude la cap că Ieşiseră primit în cooperativă Marin Grigore.
Dar ce să mai lungim vorba. scărmănaţi rău din tulmăceală. perativei „Munca” din comuna Sălcuţa, în drum spre casă Safta se abătu pe la
Va să zică ştii să baţi, dar nu cu La câteva zile după alegeri m’am raionul Răoari. Marin Grigone, de după un membru al consiliului de conducere,
milă, ci aşa gospodăreşte, la trei coaste. dus la Iorgu Paladi. Zăcea legat la tejghea, îl Întrebă cu ce-l poate servi. al cooperativei. 11 întrebă cum de a
— Adică vorba ceia, sapa şt lopata. cap, cu sticla cu doftorii pe masă şl fost cooptat Marin Grigore în coopera
— Nu chiar aşa. să-i omori, da’ ştii se tot sgâia la bâta mea, că drept să — Bine mă Marine, ţi-ai mutat pră tivă.
să-i faci să le treacă pofta de alegeri. spun mă cam nelinişteam. vălia 7 Ştii că al o prăvălie frumoasă 7 I — Păi, să vezi, că e o poveste lungă.
— Mă ce-o fi vrând să facă umfla — Cu asta ai dat mă 7 — Nu. tovarăşe Safta, magazinul ace Intr’o şedinţă de aproape două ore, a
tul ăsta din mine, ciomăgaş, hingher — Cu asta cucoane, — să ştii c’o sta este al cooperativei; iar eu sunt consiliului de conducere al cooperativei
de oameni ? îmi ziceam eu, dar eram cunoaşte, îmi ztc eu, dar am dat cu gestionarul magazinului. Nu-ţl vine a s’a discutat îndelung despre primirea
învoitor pe moşie la el şl dacă mă as- milă, că altfel se alegeau toţi. de noi membri. Preşedintele a spus-n
vârlea afară, nu mai puteam să mă — Deputaţi mă? crede ? Dar ce crezi că poate oricine să dintr’un început că el nu este de pă
hrănesc. Aşa că m'am învoit să stâl- — Nu, se alegeau cu capetele fie gestionarul unui asemenea magazin? rere să fie primiţi în cooperativă decât
cesc câţiva liberali pe care i-or însemna sparte. Trebuia neică un specialist de alde „tehnicieni , dela care să înveţe şi
oamenii lui cu cruce de cretă Pe spi alţii.
nare. Adică la ce tehnicieni, că doar n’o
Numai că ştiam eu bine cum stau fi o mare tehnică să vinzi stambă şl
treburile cu boerii şi cu bogătanii de CANDIDATUL NOSTRU bocanci. Dar tot vorbindu-se de teii •
prin sate. nicieni, 6’a ajuns la Marin Grigore, spu-
Se mâncau mal rău decât câinii la nându-se că el ar fi omul nimerit pentru
alegeri şl pe urmă cum ajungeau la postul de gestionar al cooperativei. Şi
ciolan se puf>au înbot şi ne prădau şi unii membri ai consiliului de conducere
cenuşa din vatră.*"Ba în târg am văzut s’au lăsat convinşi de preşedinte că în
pe Iorgu Pfl.lacU' ţărănistul, braţ lâ cazul lui Marin Grigore s’a potrivit de
braţ cu Tachk. .€on>u, prefectul liberal minune postul de gestionar... Cum s’ar
şi cum mergeam în urma lor aud : spune omul şi locul.
— După alegeri, dragă Tache, dacă Pentru îndemânarea cu care lucrează
Ies deputat, te numesc îiîtr’un post şi Marin Grigore cu mâna stângă, — cil
mal mare la Bucureşti, ştii tu o mână care obişnueşte să cântărească marfşi
spală pe alta şi amândouă obrazul. vândută — locul de gestionar era ce] mad
Când o auzii şi pe asta, am ştiut nimerit. Are omul o iuţeală la servi
mai bine că corb la corb nu-şi scoate tul clienţilor, încât nici nu mai are timp
ochii şi ml-am pus în minte să le în să aştepte până să se cumpănească ta
curc puţin socotelile, vorba ceia dacă lerele cântarului I
nu pot să-i tund, barem să le smulg Marin Grigore fură, dar preşedintele
mustăţile şi le-am făcut-o şi la unii cooperativei este mulţumit că nu lipse
şt la alţii de-or să ţină minte multă şte nimic, căci de, omul fiind „tehni
vreme cian", Ie aduce bine din condei. Marin
— Şi cum vă spusei, vin alegerile. Grigore are grijă să-i fure pe clienţi
Eu ce-am zis atunci: Vrea Iorgu
Palâdi bătaie, atunci să-i fac eu rost cum poate, la cântar sau la socoteli,
de bătaie. Că la drept vorbind eu şi iar în ce priveşte avutul cooperativei,
toţi cei săraci ca mine n’aveam nici un II cam „încurcă” cu al său. De câteva
foios dacă ieşeau ţărăniştii sau rămâ luni nevastă-sa are mai multă marfă In
neau liberalii, tot un drac era. dugheană, căci cooperativa o mai ,.a-
Bogătanii din sat se schimbau în-
trei ei la primărie, dar gloaba şi greul Jută", ca’n familie...
to' noi îl duceam. Oamenii cinstiţi din Sălcuţa se în
insă tl făgăduisem lui Iorgu Paladl treabă câtă vreme va mai trece până
c’o să-i hait pe liberali şi m’am ţinut când preşedintele cooperativei va alunga
de cuvânt. Numai că nu i-am bătut eu,
ci l-am făcut să se bată între ei ca de sub aripa sa... ocrotitoare pe Marin
chiorit CHIABURUL: Poftim, coşgogeamite candidat la deputăţie şi munceşte cot la. Grigore, acest „tehnician” în ale spe
— Da’ cum al făcut măi Iordache cot cu ceilalţi ţărani i Păi unde-i „cinstea” lui de ceputat ? culei şi pungăşiei 7
de 1-at încurcat 7 ŢARANUL MUNCITOR: Hei, chiaburuie, tocmai de aceea i-am făcut cinstea
— Tare lesne. L-am dăscălit bine de a-1 propune candidat în alegerile pentru Marea Adunare Naţională. AUREL RALEA
întâmplările de mat Jos s’au petrecut când, pe locul „discuţiei” se ridicau în
acum vreo două săptămâni, în toiul curajările răguşite ale cârciumarului re
campaniei pentru alegerea preşedintelui tras strategie în uşa căreiumil şl în
Statelor Unite ale Americii. jurăturile înfuriate ale şerifului ce era
In micul orăşel din Arkansas eveni cocoţat pe maşina pompierilor...
mentele s’au deslănţuit asemeni unei t ★
ploi gălăgioase de vară. ralul cu mutră de călăreţ depe afişele oricâţi dolari i-ar da lui bancherii, şl Doi cetăţeni priveau de pe o străduţă
presărate lângă gă inele moarte. Cuvân. doar Stevensom e cel hărăzit să ducă mal ce dădea în piaţă. Cel care era mai nou
Al cui e meritul de a fi schimbat pri
mul viaţa orăşelului într’o frământare tarea a fost încheiată printr’o nouă departe gloria Americii şi să asigure venit în oraş apuse speriat :
— Bine că nu s’au întâlnit, spuse
salvă de pistoale, câteva cartuşe nime fericirea cetăţenilor ei.
asemănătoare celei a apei dintr’un ibric Ultimele sale cuvinte îl făcură pe unul. Te pomeneşti că se omorau. Nu
ţinut prea mult la foc? Greu de spus. rind, cu bună ştiinţă, în două butoiaşe cârciumarul Sawerell să sară ca fript. cred să fie mai mari duşmani decât câr
cu o băutură tare de-ţt arde cerul gurii.
O bună parte a locuitorilor zic că întâi O altă parte a locuitorilor orăşelului — Oooo I păcătoasă vorbă ţi-a glă- ciumarul şi şeriful.
s au pornit Freddy cu băieţii lui, cunos susţineau dimpotrivă, cu tărie, întâieta suit gura ta netrebnică, tunăcârcimarul — Te înşeli prietene, li răspunse ce.
cuţi dea fl neîntrecuţi în asemeni fapte. tea băieţilor lui Kelly-chiorul. Cam la ridicând bardaca de rachiu. lălăit. Asta-i până trec alegerile. Câr
Freddy îi strânse la marginea orăşe aceeaş oră, la cealaltă part© a orăşe — Mai înoet bă hoţuie, îl avertizează ciumarul şl şeriful sunt nu numai prie
lului şl de acolo, slobozind chiote şl lului, s’a adunat şl ceata lui Kelly por şeriful. teni, dar şi tovarăşi de afaceri. Ei stă
trăgând din pistoale, năvăliseră în ga^ nind de acolo cu maşina şerifului (şeful — Ba pungaş şl hoţ eşti tu, cu toţi pânesc împreună cârciuma, depozitul
lopul cailor, spre piaţă. Drumul lor poliţiei locale) şi cu cea a pompierilor, măgarii tăi, răcni cârciumarul sugrumat. de petrol al oraşului, abatorul şi altele.
„glorios” a fost presărat de câteva gă drumul lor fiind presărat tot de afişe. De aici cele două părţi renunţară la Se împacă foarte bine.
ini care şl-au dat eroic obştescul sfâr Dar pe aceste afişe era chipul unui bă vorbe. Astfel şeriful, într’un surprinză — Cum asta ? Nu-i vezi cum 6© în
şit sub copitele cailor şl de un şir de trânel cu pălărie, ce ţinea un măgăruş tor avânt sări depe maşină şi urmat de jură unul pe altul ?
afişe ce-l reprezentau pe generalul ike în braţe. Ceata lui KeHy-chiorul s’a o- Kelly-chiorul şl băieţii săi, 6e repezi — Aşa s’au înţeles el dela început.
Eisonhower, în uniformă de călăreţ. prit peste drum de cârciuma „I-a butoiul spre cârciumar. Cârciumarul se ascunse Alegerile sunt o afacere grasă, deaceea
Băieţii 6’au oprit în faţa cârciumii „La Marshall”, în faţa casei şerifului, care, în spatele spătosului Jim, care primi în au trecut tot asupra lor. Bogătaşii din
butoiul Marshall” — numită aşa poate vărsând lacrimi — spunea el de bucurie falcă pumnul sdravăn al şerifului. Dând New-York plătesc pentru asta, căci doar
oin cauza numărului mare de datornici — a îmbrăţişat pe fiecare din cei sosiţi; semnalul băieţilor săi, cârciumarul slo ei hotărăsc cine va fi ales...
pe care-i avea cârciumarul. Aici cârciu- — Vă anunţ eu, bătrânul vostru şe bozi un răcnet suprem : „Pentru Ike — Bine, bine, dar pentru ce-i bătaia
marul Sawerell le-a ţinut o mişcătoare rif — a declarat şeriful Stimson, urcat al nostru, înainte !“. Şi în piaţa orăşe asta şl împuşcăturile ?
cuvântare. Cârciumarul şi-a arătat cre solemn pe capota maşinii pompierilor lului se deslănţui furtuna. Prin aer — A I Asta-i ca să nu zică oamenii
dinţa că civilizaţia yankee nu poate fi — că tot măgarul nostru va ieşi în a- prinseră să sboare scaune, doage de că n’au fost alegeri... democratice.
răspândită mai departe decât de gene legeri, Ike Elsenhower e un coate goale butoaie, sticle şl pietre. Din când în L. SILVESTRU
REDACŢIA; Bucureşti, strada Dobrogpanu Gherea 2, telefon ; 5. B9.4M. ABONAMENTE : 7.50 lei anual. Taxa poştală plătită tn numerar cont. aprobârlt
Dlr Generalp P T T Nr 17.933 /942. TIPARUL : Combinatul Poligrafic ..Casa Scânteii” — Piaţa Scânteii. C. 4317
