Page 18 - Albina_1952_11
P. 18
2 A L B I N A
Candidaţi ai păcii şi socialismului
Candidatul de vorbă cu alegătorii Un luptător pentru mecanizarea agriculturii
Membrii gospodăriei agricole craţie populară, realizări care au îmbu
„lacuschin" şi muncitorii Staţiunii ex nătăţit simţitor nivelul de trai al celor In mijlocul Bărăganului, şes fără parate la vreme. Centrul mecanic Ciul
perimentale I.C.A.R. din comuna Lo- ce muncesc. margini, se ridică halele Centrului Me niţa nu s’a făcut de ruşine. S.M.T.-u-
vrin, au venit cu multă bucurie la clu Numeroşi muncitori şi colectivişti, canic Ciulniţa. Vara anului 1948 la rile şi-au putut îndeplini contractele
bul gospodăriei pentru a se întâlni cu printre care Toma Dermeştov, Her- secţia strungărie. Unul lângă altul, încheiate cu ţăranii muncitori, cu înto
tov. Filip Gheltz, candidatul circums man Prebis, Aurel Timoftei şi alţii, strungurile — voinici de oţel — sunt vărăşirile agricole, cu gospodăriile a-
rânduite frumos. agricole colective. Mulţi tineri strun
cripţiei lor electorale, în alegerile de au arătat cu acest prilej că în timpul
deputaţi în Marea Adunare Naţională. regimului burghezo-moşieresc, ţăranii Iată două strunguri sovietice. Strun gari fruntaşi în muncă, cum sunt Teo-
Tov. Ion Carp, din partea biroului muncitori din această comună erau esc fără încetare. Kilometri de şpan 1 dorescu Constantin, Nicolae Gheorghe
F.D.P., a vorbit despre viaţa şi activi crunt exploataţi de către moşieri şi Mii de turaţii. Aici totul sboară. Secun şi alţii, astăzi se mândresc că au fost.
tatea tov. Filip Gheltz, secretar al C.C. chiaburi. Vorbitorii au arătat că numai dele. minutele, timpul, trec ca’n po crescuţi de tovarăşul Nicolae Vasile, că
al Comitetului Antifascist German. în câţiva ani de când la putere se află veste. Creşte tot mai mult stiva de au învăţat meseria dela el.
Luând cuvântul tov. Filip Gheltz, can clasa muncitoare în alianţă cu ţărăni piese. Iţi iau ochii piesele noi, strălu Adesea Nicolae Vasile stă şi poves
didat al F.D.P. în circumscripţia Lo- mea muncitoare, în comună s’au înfăp citoare, măestrit şlefuite. In dreptul ce teşte tinerilor ce păşesc pentru prima
vrin, a spus printre altele: „Azi în Re tuit lucruri la care altădată nici n’ar fi lor două strunguri poţi citi pe o lo dată în ateliere, despre viaţa grea ce a
publica Populară Română oamenii mun visat.-S’a electrificat comuna, s’a con zincă: „învăţăm din experienţa staha- avut-o înainte de 23 August 1944, pe
cii aparţinând minorităţilor naţionale struit un cămin cultural, au luat fiinţă noviştilor sovieticii Aplicăm metoda de când era ucenic şi slugă la fraţii Pri-
au drepturi egale cu oamenii muncii o staţie de radioamplificare, cinemato tăere rapidă a metalelor Bâkov-Bort- ni, bogătaşi din Călăraşi.
aparţinând poporului român. Ei iau graf, spital şi multe altele. kievici". Doi voinici ascultă de strun — Cei mai mulţi dintre voi sunteţi
parte la alegeri şi pot propune candi Cu mândrie patriotică, cu gândul la garul Nicolae Vasile. Niciodată n’a feciori de ţărani muncitori, de colecti
daţi din rândurile lor. La noi în ţară ziua de 30 Noembrie, când vor da cu plecat dela el steagul roşu de strun vişti. Veţi învăţa o meserie minunată
drepturile ce au fost acordate oameni dragoste votul lor candidaţilor F.D.P., gar fruntaş. încă din 1949, tovarăşul şi o să vă bucuraţi de tot sprijinul. Eu
lor muncii indiferent de naţionalitate cei prezenţi au transformat întâlnirea Nicolae Vasile a fost decorat cu Me eram copil de om sărac. Părinţii mei
sunt garantate prin noua lege, Consti cu candidatul lor într’o entuziastă ma dalia Muncii. aveau 8 copii şi se temeau de viitorul
tuţia construirii socialismului şi a bu- Iarna lui 1951-1952. Tot centrul me lor. Azi viitorul e minunat, pentru orice
neislări a poporului muncitor". nifestare pentru apărarea şi consolida canic Ciulniţa era în fierbere mare. Un tânăr, pentru orice om al muncii cin
Tov. Filip Gheltz a vorbit apoi despre rea cuceririlor poporului muncitor, pen câmp întreg de tractoare trebuiau repa stit din patria noastră. Noi cei care
realizările regimului nostru de demo tru pace. rate şi încă repede de tot. Muncile şi luptăm pentru mecanizarea agriculturii
arăturile de primăvară nu pot întârzia. avem sarcini măreţe, pentru care tre-
Mecanizarea agriculturii asigură spo bue să ne pregătim încât poporul să
Unul din candidaţii vieţii noi rirea bogăţiei recoltei. Muncitorii, di fie mulţumit de noi.
rectorul, secretarul organizaţiei de par Muncitorii dela centrul mecanic Ciul
din satele noastre tid rămâneau cu toţii până târziu în niţa îl cunosc bine pe tovarăşul Nico
atelier. Pe tovarăşul Nicolae Vasile, a- lae Vasile, munca lui şi deaceea, fie
Au trecut mai bine de doi ani, de chiaburii Ştefan Gheorghe şi Szdcs Pe cum şeful producţiei, îl întâlneai pretu care s’a gândit că el este cel mai ni
când s’a înfiinţat gospodăria agricolă tre şi alungaţi din gospodărie. tindeni. Când era în secţia de montaj, merit spre a fi propus drept candidat
colectivă „23 August" din Feldfdâra. Iată de ce îl admiră şi îl îndrăgesc când în secţia strungărie. A trăit zile pentru alegerile de deputaţi dela 30
La înfiinţare nu erau decât vreo 30 fa ţăranii muncitori din Feldioara pe pre şi nopţi de încordare. A lucrat fără in Noembrie, pentru circumscripţia electo
milii în.cadrul gospodăriei. Rjarjîn cei şedintele colectivei. Dar ca orice om citare, cu dragoste, fără să precupe rală I. C. Frimu, din regiunea Bucu
doî ani care au trecut, numărul mem care luptă pentru o viaţă mai bună, ţească timpul. Şi tractoarele au fost re reşti.
brilor gospodăriei a crescut, întreaga tovarăşul Ciuou nu are numai prieteni,
gospodărie, s’a întărit. . ..^jj ci şi duşmani. Duşmanii de moarte ai
De-1 vei întreba pe preşedintele gos ţăranilor muncitori, chiaburii, sunt şi Fruntaşul satului
podăriei cui i se datoresc toate acestea, duşmanii lui Ion Ciucu;
îţi va răspunde că în special tuturor co Ciucu Ion, unul din cei patru copii Era imediat după reforma agrară, ţărănimea colhoznică din U.R.S.S. f
lectiviştilor, muncii lor însufleţite. Inşă ai Elenei Ciucu, a cunoscut de mic co când Ioan Borţan s’a întors de pe front a început să-şi lămurească tovarăşii
orice colectivist din Feldioara va spune pil batjocura exploatării chiabureşti,
In Agârbiciu tocmai se smulsese pă
despre foloasele muncii în comun. Gla
că succesele colectivei se datoresc în bătaia, umilinţele şi mai cu seamă foa mântul din mâinile moşierilor şi fusese sul lui a fost ascultat; în Agârbiciu,
mare parte şi preşedintelui. mea. Prin anul 1939 batjocura chiabu dat ţăranilor. In comisia de reformă a- s’a închegat întovărăşirea agricolă
Intr’adevăr, nenumărate sunt succe rilor îl face să plece în căutare de lucru grară însă, se strecuraseră cozile de „Tudor Vladimirescu". Semănăturile,
sele gospodăriei şi nu este vreuna care în altă parte. topor chiabureşti care se străduiau făcute cu maşinile şi tractoarele dela
să nu fie k-gată de preşedintele ei, to Abia după 23 August 1944 cunoaşte să-şi oprească pentru ei pământurile S.M.T., sunt semnul unei recolte îm
varăşul Ciucu Ion. Să le luăm pe rând: şi Ciucu Ion o viaţă de om. cele mai bune, dând ţăranilor fără pă belşugate. Pentru ţăranii muncitori
ferma zootehnică, stupii de albine, gră Viaţa lui Ciucu Ion, talentul său de mânt sau cu pământ puţin doar râpile. din Agârbiciu a început o viaţă nouă
dina de zarzavat, creşterea numărului bun organizator, dragostea faţă de oa Ioan Borţan, fiu de ţăran sărac, care Departe sunt vremurile acelea, când
de vite; la fiecare realizare a participat meni şi cunoaşterea adâncă a nevoilor a dus un trai greu, chinuit, s’a ridicat ei trudeau din greu, din zori şi până’n
din plin şi tovarăşul Ciucu. Atunci când lor, iată ce i-au făcut pe muncitorii, teh puternic împotriva acestor duşmani ai noapte la curţile moşierilor şi chiabu
chiaburii au reuşit să se strecoare în nicienii, inginerii şi funcţionarii fabri înfăptuirilor democratice la sate şi a rilor. Partidul le-a arătat calea spre o
colectivă, încercând să-i înfigă cuţitul cii de zahăr Bod să-l propună candidat
pe la spate, tot tovarăşul Ciucu a fost al F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru obţinut scoaterea lor din comisie. viaţă îmbelşugată şi ei au urmat-o.
Marea Adunare Naţională. Această pro Noua comisie pentru reforma agra Astăzi muncesc cu drag şi piini de spe
acela care a arătat colectiviştilor că în punere este sprijinită cu tărie de toţi ră, în fruntea căreia se afla comunistul ranţe în viitor, pe pământurile fără
gospodărie s’au strecurat elemente ch'ia- oamenii muncii din circumscripţia elec Ioan Borţan, a făcut dreptate pentru ţă haturi ale întovărăşirii lor.
bureşti. Şi astfel au putut fi demascaţi torală Bod. ranii săraci din Agârbiciu. El şi-a In satul Agârbiciu pătrunde tot mai
câştigat în zilele acelea încrederea ţă mult lumina. Din îndemnul comunistu
Cetăţeni! verificaţi daca aţi fost înscrişi ranilor muncitori din sat. Fiind prin lui Ioan Eorţan s’a clădit un cămin cul
tre primii comunişti din sat, el a fost tural şi s’a deschis o şcoală elementară
în listele de alegatori! mereu un exemplu în muncă. Primul la cu 7 clase. Prin stăruinţa lui, în sat
arat, primul la însămânţat, el îi în se ţin astăzi cursuri agrotehnice şi
demna şi pe ceilalţi săteni să-i urmeze conferinţe, cursuri de alfabetizare, de
Comitetele executive ale sfaturilor populare din întreaga ţară au pilda, spunându-Ie să nu-şi plece ure luminare a ţărănimii muncitoare.
afişat listele de alegători, pentru ca toţi cetăţenii cu drept de vot să
poată verifica dacă sunt înscrişi în aceste liste : în oraşe, la fiecare chea la uneltirile chiaburilor. Munca neobosită dusă de Ioan Borţan
centru de înscriere; în comune şi sate, la sediul sfatului popular, la Munca Iui Ioan Borţan pentru bună pentru ridicarea satului său, dragostea
căminul cultural al satului, Ia şcoală sau la alt local public. starea ţăranilor săraci din Agârbiciu lui faţă de patrie, a fost preţuită şi
Cetăţeni ! nu s’a oprit însă aci. Ştia el că există răsplătită de ţăranii muncitori din A-
Verificaţi dacă aţi fost înscrişi în listele de alegători. Dacă din şi o altă viaţă decât aceea pe care au gârbaciu, raionul Mediaş. Astfel Ioan
greşală aţi fost omis din listele de alegători, faceţi deîndată întâmpi dus-o umiliţi, ţăranii muncitori din Borţan este candidat al F.D.P. pe cir
nare Ia comitetul executiv al sfatului popular respectiv, cerând să fiţi Agârbiciu. Cunoscuse pe ostaşii sovie cumscripţia electorală Micăsasa, în ale
înscrişi. tici şi aflase dela ei despre viaţa îm gerile de deputaţi în Marea Adunare
belşugată şi fericită pe care o duce Naţională.
ANA FLEANCU CRĂCIUN N. PETRE OLIMPIA OLARU CRISTEA VELICU CARARE ILINCA
ţărancă muncitoare din comu şedul secţiei artă şi cultură a colectivistă, candidată a ţăran muncitor din comuna colectivistă din comuna Lunca
sfatului popular al raionului
na Leleşti, raionul Tg. Jiu. F.D.P. în circumscripţia elec Crovu. Candidat F.D.P. în cir Banului-Huşi. Candidată a
Feteşti, candidat F.D.P. în
Candidată a F.D.P. în cir circumscripţia electorală Ţăn- torală Todireşti din regiunea cumscripţia electorală Crovu, F.D.P. în circumscripţia elec
cumscripţia electorală Filiaşi. dărei. Suceava. regiunea Bucureşti. torală Deleni.
