Page 19 - Albina_1952_11

A L B I N A 2 N

^ ssyşţafe^ ^ l JrH 5 SaSIt iîivnlS ■ R n ii

Pentru înflorirea oraşelor

patriei noastre

Toţi oamenii muncitori şi cinstiţi de pe întreg
cuprinsul patriei noastre au primit cu nemăsurata
bucurie vestea înoirii oraşelor noastre. Hotărîrile
partidului şi guvernului cu privire la reconstrucţia
socialistă a Capitalei, a celorlalte oraşe şi construi­
rea metroului (cale ferată electrică subterană) în
oraşul Bucureşti, dovedesc, fără putere de tăgadă,
politica de pace a statului nostru democrat-popular,
grija deosebită a partidului clasei muncitoare, care
îndrumă poporul nostru spre culmile unei vieţi tot
mai îmbelşugate, tot mai înfloritoare.
„Poporul român — arată tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej — are dreptul să privească cu în­
credere viitorul patriei... Trebue să ajungem şi vom
ajunge să cieăm poporului muncitor un înalt nivel
de trai şi de cultură, o viaţă îmbelşugată şi feri­
cită”.
Hotărîrile partidului şi guvernului au la bază
minunata experienţă a construcţiei şi reconstruc­
ţiei socialiste a oraşelor sovietice, înfăptuite după
Furnalul Nr 6 dela Combinatul Siderurgic indicaţiile marelui Stalin. Desvollarea multilaterală a gospodăriilor a-
„Gh. Gheorghiu-Dej", nou construit, este cel Citind aceste documente de partid şi de stat, gricole colective asigură colectiviştilor o viaţă
mai mare furnal al patriei noastre. El a fost creşte în tine mândria patriotică, întrezăreşti vii­
ridicat într'un timp de 10 ori mai scurt decât ve­ torul apropiat al patriei dragi, vezi minunatul chip tot mai îmbelşugată .
chile furnale. Din betonul întrebuinţat s’ar putea ai Capitalei, te vezi parcă în trenurile electrice ce In fotografie: Colectivistul Rădulescu Iosif,
înălţa un zid de sprijin înalt de 3 metri dela aleargă cu 100 km. pe oră prin tunelele subpămân-
Bucureşti până la Oraşul Stalin, iar fierul be­ tene, te vezi parcă printre palatele arhitectonice dela gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladi-
tonului ar putea înconjura, ca un brâu, de trei ale staţiilor metroului. Bordeele şi casele dărăpă­ mirescu" din comuna Hărman, regiunea Stalin,
ori hotarele patriei noastre. nate ale cartierelor mărginaşe — moştenire ale ble­ stând la masă împreună cu familia să.
stematei stăpâniri burghezo-moşiereşti — vor dis­
pare ca un vis urît, iar în locul lor se vor înălţa clă­
Lumină electrică diri atrăgătoare, moderne, luminate, înconjurate de Pe drumul belşugului
privelişti care bucură inima şi încântă ochiul.
în satul Bethausen Aceste documente grăitoare arată formele orga­ In raionul Sângeorgiul de Pădure, satul FI-
nizatorice şi măsurile ce trebue luate pentru des- litclnic din Regiunea Autonomă Maghiară, 51 fa­
De curând a început să ardă becul electric şi tn voltarea arhitecturii noastre, pentru pregătirea ca­ milii de ţărani muncitori români, maghiari şi saşi
satul Bethausen din regiunea Timişoara. Această drelor necesare, care, în procesul de înoire a ora­ s’au unit în gospodărie colectivă. La început,
acţiunea a fost dusă la bun sfârşit datorită muncii şelor noastre au un rol notărilor. prin Martie, 24 familii din acest sat au format o
însufleţite depusă de către organizaţia de bază, La oraşe se vor face şcoli minunate, institute de întovărăşire agricolă. Bucurându-se de primele lor
sfatul popular şi cu participarea oamenilor muncii îngrijire a sănătăţii, şi alte construcţii care folo­ roade şi văzând succesele înaintate ale colecti­
din sat. Pentru procurarea materialelor necesare sesc mult şi ţărănimii muncitoare, copiilor de ţă­ viştilor din Călimăneşti şi Chendul Mic, sdrobind
şi la lucrările de instalaţie, s’au folosit cu chib­ rani ce vin la învăţătură, tuturor oamenilor mun­ uneltirile duşmănoase ale chiaburilor Moraru Va-
zuinţă posibilităţile locale şi autoimpunerea. cii. sile şi Nilca Ioan, pe la mijlocul lui Octombrie au
Ţăranii muncitori din Bethausen sunt mândri de In clipele în care citeşti aceste minunate Hotă- transformat întovărăşirea agricolă în gospodărie
realizarea lor. Ei sunt hotărlţi ca prin puteri pro­ rîri, gândul îţi sboară în America lui Eisenhower, agricolă colectivă.
prii şi autoimpunere să ducă la îndeplinire şi alte acolo unde — după cifrele date de oficialitatea a-
mericană — miliardarii îşi lăfăesc trândăvia în
lucrări de folos obştesc. întâmpinând alegerile dela
30 Noembrie, fiecare om al muncii din sat este ho- sgârie nori, acolo unde 10 milioane de familii n’au O expoziţie
locuinţe, iar alte 5 milioane de familii se adă­
tărît să-şi dea votul pentru candidaţii F.D.P., pen- postesc în cocioabe şi bordeie dărăpănate.
truca astfel satul lor să devină din ce in ce mai intr'o gospodărie agricolă
Nu s’ar putea spune că negustorii de vieţi ome­
frumos, casele mai îmbelşugate şi oameni mai lu­ neşti, imperialiştii americani, nu „construesc”. Dar
minaţi. de stat
în vreme ce în Uniunea Sovietică, la noi în ţară
şi’n celelalte ţări surori de democraţie populară se
construeşte pentru pace, pentru fericirea oamenilor, Gospodăria agricolă de stat din comuna Câri-»
îşi fac cămin cultural în America iui Eisenhower şi’n celelate ţări în care deşti-Buzău a deschis de curând o expoziţie dej
produse agricole din recolta anului acesta.
imperialismul american şi-a înfipt ghiarele, se con­
prin autoimpunere strueşte pentru război, pentru huzurul miliardarilor La expoziţie se pot vedea standuri în caro
şi nefericirea oamenilor muncii. La noi se con­ sunt expuse soiuri de seminţe şi produse agricole
In satul Motiş, raionul Cehul Sitvaniei, se lu­ struesc oraşe. La ei se construesc baze aeriene de ca : grâu, orz, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea
crează cu însufleţire la ridicarea căminului cul­ atacare a popoarelor. soarelui varietatea Jdanov, etc., toate de calităţi
tural cu materiale cumpărate cu bani strânşi Pentru fericirea poporului nostru şi în ciuda superioare. In sectorul legumicol se pot vedea că-
prin autoimpunere. Cu toate piedicile puse de sângerosului imperialism americano-englez, po­ păţâni de varză care cântăresc până la 15 kg.,-
chiaburul lukas Mihai, care căuta să-i de­ porul nostru muncitor înalţă tot mai multe con­ morcovi între 1—3 kg. bucata, Ceapă de 300 gr.
mobilizeze pe cei ce veneau cu bucurie să strucţii ale păcii şi socialismului. Minunată e epoca căpăţâna şi altele. Din schemele, graficele şi foj
aducă ajutorul braţelor lor, ţăranii munci­ noastră. Ne bucurăm pentru tot ce-am făcut, nă- tografiile expuse, vizitatorii văd realizările obţi­
tori lucrează cu puteri sporite să termine con­ zuim cu încredere spre ziua de mâine. Cu noi e nute de gospodărie din anul 1950 până acum.
struirea căminului. Printre cei care sunt In frunte Uniunea Sovietică, cu noi sunt toţi oamenii cinstiţi La loc de cinste este aşezat panoul muncito­
se numără: Traian Covaci, I. Chiş, Druta Sidor şl şi muncitori de pe pământ. Cu noi e Stalin. rilor şi tehnicienilor fruntaşi în muncă, cum sunt:
alţii. Şi-acolo unde e Stalin e chezăşia păcii şi fericirii. Coman Ion, Duca Şerban, Olaru Gh. şi alţii.

In anii regimului de democraţie populară, au fost construite noi şcoli In Republica Populară Română, arta populară ia un avânt din ce în ce
mai mare. Echipele artistice ale căminelor culturale dau o deosebită
profesionale. Printre aceste şcoli se află şl Centrul Şcolar Profesional atenţie vechilor dansuri naţionale. In fotografie vedem echipa de dan­
Metalurgic din Oraşul Stalin, în care elevii, fii ai oamenilor muncii, au suri a căminului cultural din comuna lancu-Jianu, regiunea Craiova,
asigurate toate condiţiile necesare pentru învăţătură. executând vechiul joc „Crăiţele",