Page 25 - Albina_1952_11

n se va schimba harta regiunii Cuibâşev Succesele obţinute
ta cu terminarea construirii hidrocentralei de colhozul „Crosmi Putileveţ"

lirectivele celui de-al XlX-lea Unele canale de irigaţie vor atinge o
's al Partidului Comunist a<l lungime de 300 km. Cele mai mari Colhozul comasat „Crasnii Putile- rasă cu înaltă productivitate, al oilor şl
ii Sovietice cu privire la cel dintre ele vor deveni navigabile. ve{“, alcătuit din cinci colhozuri mici, porcilor. Baza de nutret se consolidea­
uncii ea plan cincinal de desvol- In stepele secetoase de aici se vor se află în regiunea Calinin din ză contViuu. Până la sfârşitul celui de
U.R.S.S. pe anii 1951-1955, se înălţa perdele întinse de păduri şi va R.S.F.S.R. Comasarea a creat mari po­ al cincilea plan cincinal se va realiza
că în domeniul electrificării vor oreşte un grâu minunat, care dă de pe sibilităţi pentru folosirea largă a teh­ o îmbunătăţire radicală a tuturor fâ-
în funcţiune marile uzine hidro- acum recolte de 2.500-3.000 kg. la hec­ nicii şi a realizărilor ştiinţei, a asigurat neteior. Se construesc multe grajduri
e, printre care şi cea dela Cui- tar. Pe ogoare întinse vor creşte cnT- o sporire rapidă a recoltei la hectar a pentru vite.
cu o capacitate de 2,1 milioane tofii, care dau de pe acum 22.500— tuturor culturilor. De pildă, anul aces­ Gospodăria obştească a colhozului se
ti- 25.000 kg. la hectar. ta, brigăzile de câmp fruntaşe au obţi­ desvoltă necontenit. Creşte foarte mult
ocentrala dela Cuibâşev se Pe râurile de dincolo de Volga se nut în condiţiile zonei lipsite de cer­ productia-marfă de in, legume, lapte,
reşte pe cursul mijlociu al Vol- vor construi aproape 2.000 de stăvi- noziom, în mijlociu până la 2500 kg. grăsimi şi alte produse. Aceasta asi­
1 regiunea marelui oraş indu- flare, care vor forma numeroase lacuri de cereale, câte 800 kg. fibre de in, gură creşterea neîncetată a veniturilor
Suibâşev. Această uzină va intra de acumulare, nişte adevărate mări până la 28.000 kg. cartofi Ia hectar. băneşti ale colhozului. Fată de anul
;jiune în anul 1955 şi va fi cea ale stepei. Colhozul a dobândit succese deose­ 1950 veniturile au crescut de 2,5 ori
,4ernică din lume. Belşugul de energie electrică ieftină bite in creşterea vitelor. In acest an, şi se vor ridica anul acesta la suma de
ica hidrocentrală dela Guibâ- va face cu putinţă să se mecanizeze pe în decurs de nouă luni, producţia de 2.500.000 ruble. Foridctj. indivizibil al
, avea o însemnătate deosebită scară largă munca în agricultură. Pe lapte a ajuns la 2.560 kg. de fiecare colhozului a depăşit 'ţa.. începutul anu­
agricultura din regiunile mijlo- ogoarele colhozurilor vor apare multe vacă — ceeace reprezintă cu mult mai lui acesta suma de 1.500.000 ruble, iar
: Volgăi. Aceste regiuni, înce- tractoare electrice, combine electrice şi mult decât producţia mijlocie din anul în decursul celui de al 5-lea cincinal
iela oraşul Cuibâşev şi în jos pe numeroase alte maşini şi mecanisme trecut. In ritm rapid creşte şi produc­ el va trebui aproape să se dubleze.
fluviului, erau bântuite de secetă electrice. Pe ogoarele irigate vor lucra ţia de carne. In cireada colhozului spo­ Toate acestea asigură creşterea bunei
dată la trei ani. In ultimii 66 de maşini electrice pentru udat, care ri­ reşte tot mai mult numărul vacilor de stări a ţăranilor colhoznici.
ceta a distrus de 22 de ori semă- dică foarte mult nivelul irigaţiei, spo­
le in aceste locuri, resc de 8-10 ori productivitatea muncii
ele scriitor rus L. N. Tolstoi a şi totodată uşurează foarte mult
Tartor al cumplitei nenorociri munca. Noi centrale electrice săteşti în R.S.S. Lituaniană
;’a abătut asupra ţărainiloT din Volga este cel mai mare fluviu din
1 Volgăi în anul 1873. Seceta Europa. Până nu de mult fluviul a- In colhozurile şi staţiunile de maşini pentru nevoile casnice, ci şi în produc­
ită din acel an a nimicit roadele cesta era o năvală nestăvilită de ape, şi tractoare din R.S.S. Lituaniană au ţia agricolă.
i plugarilor. cu revărsări uriaşe primăvara şi cu fost construite anul acesta 36 de termo­ In ultimii ani, sute de sate din R.S.S.
Tânţurile din regiunea de mijloc apă puţină vara, ceeace îngreuna mult centrale şi hidrocentrale. In momentul Lituaniană şi aproape toate staţiunile
jos a Volgăi sunt însă roditoare. navigaţia. de faţă se construesc încă 25 de cen­ de maşini şi tractoare şi sovhozurile au
Je nu puteau rodi din plin din Acum, prin construirea hidrocentra­
climei secetoase, a ploilor neâti- lelor dela Cuibâşev şi Stalingrad, trale electrice dintre care câteva hidro­ primit electricitate In cel de al 5-lea
ătoare şi a vânturilor uscate, Volga se transformă într’un torent de centrale intercolhoznice. plan cincinal, lucrările de electrificare
a agriculturii din R S S. Lituaniană vot
condiţiile orânduirii colhoznice, apă puternic şi adânc, care va putea Energia electrică pătrunde pe scară fi şi mai mult lărgite. Se prevede con­
dicat deosebit de mult nivelul fi folosit în tot cursul anului. Aceasta tot mai largă în viaţa satului din R.S.S.
ilturii. Ţărănimea sovietică nu va contribui la o şi mai mare desvol- struirea a zeci de noi centrale electrice
Lituaniană. Ea este folosită nu numai în atte multe colhozuri.
şte nenorocirile care se abateau tare a transporturilor pe Volga.
a jiunilor Volgăi în anii de Hidrocentrala dela Cuibâşev, de pe
iţe ue Revoluţie. Volga, este una din marile construcţii
ă pentru înfrângerea definitivă a paşnice aile poporului sovietic. Ea este Trenurile electrice din Leningrad
îi este nevoie de irigaţie. Con- chemată să aducă o nouă înflorire unui
ea hidrocentralei dela Cuibâşev ţinut întins, să desvolte forţele lui Dea-lunguJ ţărmului golfului Finie go­ tăţenl din Leningrad spre Lomonosov,
ide noi perspective în irigarea productive, să transforme natura şi neşte cu viteză un tren electric. Eli îna­ Petrodvoreţ, Gatcina şi spre centrul ra­
nturilor de peste Volga. Pe baza clima din jinut şi prin aceasta să pună intează pe noua arteră electrificată Le- ionului bataeo-chmateric Zelenogorsc.
rii unei părţi din puterea hid-ro- bogăţiile naturii în slujba oamenilor
ningrad-Sestroreţc-Beloostrov, a cărei
Trecerea trenurilor locale la tracţiune
alei, se vor iriga un milion de muncii din U.R.S.S. construcţie a fost încheiată ta vara ace­ electrică a redus considerabil timpul
re de pământ de peste Volga,
câţiva ani se vor construi aici E. ZAMARIN stui an. parcursului.
30.000 km. de canale centrale şi Membru activ al Academiei Noua linie constrtue una din verigile Electrificarea liniilor de cale ferată
e de distribuţie şi aproape 100.000 de Ştiinţe Agricole a U.R.S.S. nodului feroviar electrificat din Lenin­ locale care duc spre Leningrad, conti­
de'canale de irigaţie provizorii. „V. I. Lenin“ grad. Trenurile electrice transportă ce- nuă.
u
PRIN BIEL OR USIA SO VIE TIC A

Viaţa fericită şi îmbelşugată a colhoznicilor din Bielorusia face să Pentru secarea mlaştinilor se crează în U.R.S.S. noi maşini. O
înflorească talentele poporului. In ultima vreme a sporit mult numărul astfel de maşină este puternicul plug tras de tractor, pentru solurile
colectivelor de artişti amatori din colhozuri. De un succes deosebit se mlăştinoase, construit de colaboratorii ştiinţifici ai Institutului de me­
bucură corurile populare bieloruse. canizare a agriculiuru de pe lângă Academia de Ştiinţe a R.S.S. Bielo­
Fotografia înfăţişează pe câţiva membri ai ansamblului colhoznic ruse.
de cântece şi dansuri din satul Lani, raionul Nesvijsc, în faţa Casei de In fotografie vedem cum se face aratul de toamnă, pe un teren
Cultură. secat de noul plug.
)Q0<'000<50<JO00O0<5&<?00000C'0OC’O 3 O C 0 0 O C 0 C 0 0 0 0 '? C 0 0 C » C '0 0 0 O 0 0 C 0 0 0 0 0 0 0 C 0 O 0 « 2 0 0 O & 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O 0 0 C 0 C 0 0 0 0 ?0 O G 0 0 0 0 0 0 0 © 0 0 0 © 0 0 0 0 C 0 0 0