Page 27 - Albina_1952_11
P. 27
A L B I N A 11
Din munca de agitaţie
a unui comitet de luptă pentru pace
Se înserează şi primii fulgi de zăpadă — Mai treci pe Ia mine, Niculae, să
Pentru rezolvarea pe cale paşnică a problemei coreene se cern uşor. Pe uliţele satului se răs mai stăm şi altădată la sfat, zise ely
pândesc membrii comitetului de luptă petrecându-l cu privirea pe agitatorul
In centrul lucrărilor desfăşurate în convenţiile care privesc soarta prizo pentru pace ai comunei Stâlpeni, regiu care-i părăsea casa.
săptămâna trecută la O.N.U. a stat nierilor de război, şeful delegaţiei so nea Piteşti. In drum, în fata I.P.E.I.L.-uIui, Ni-
tot problema coreeană. Deosebită în vietice a dovedit că toţi prizonierii de Agitatori neobosiţi, ei merg din casă colae Sandu o întâlni pe văduva Teodo-*
semnătate a avut în această privinţă război, fără nicio excepţie, urmează ca în casă şi popularizează dela om la ra Pătru. Aceasta îi dădu bineţe şi i se
cuvântarea rostită la 10 Noembrie de la sfârşitul războiului să se reîntoarcă om Rezoluţiile şi Hotărîrile Consiliului alătură de drum. Şuvitele-i de păr în
A.I. Vîşinski şi propunerea făcută de în patrie. Nicio legiuire nu îngădue ni Mondial al Păcii. împart cărţi, broşuri cărunţite înainte de vreme străluceau
el în numele delegaţiei sovietice. mănui sub nicio formă să împiedice şi reviste ţăranilor muncitori, organi
Şeful delegaţiei sovietice a arătat pe prizonieri să se reîntoarcă în pa zează conferinţe şi seri culturale în ca în bătaia puternică a becurilor. Pe fa
prin nenumărate fapte şi dovezi, tria lor. Iată dece Uniunea Sovietică, drul căminului cultural, legate de lup tă i se putea citi viata chinuită pe care
cât de făţarnică este pozi(ia delegaţii respectând întocmai obligaţiile inter ta pentru pace. a dus-o în trecut, dar totodată şi o bu
lor ţărilor capitaliste, cât de şubrede naţionale, sprijină cu tărie poziţia păr curie lăuntrică ce-i stăpânea toată fiin
sunt susţinerile ticluite de agresori ţii coreene şi chineze care la tratati Unul din membrii comitetului de
pentru a-şi ascunde crimele. Imperia vele de armistiţiu a refuzat să admită luptă pentru pace este şi invalidul de ţa şi care era parcă gata, gata, să ră
liştii nu doresc nicidecum o reglemen cererea părţii americane de oprire a război Nicolae Sandu. Iată-1 păşind în bufnească.
tare pe cale paşnică a războiului din unui număr de prizonieri de război. casa ţăranului muncitor Ion Olaru. Bă — Te văd veselă, Tudoro, îi zise Ni-1
Coreea. Prin nenumărate căi ameri Potrivit politicii sale neclintite de colae Sandu.
canii caută să împiedice încheierea cu apărătoare a păcii, delegaţia sovietică trânul sfătos îl pofteşte binevoitor. Du — Cum să nu fiu, Nicolae? Am şi
succes a tratativelor de armistiţiu. a venit cu noi precizări la unele pro pă ce vorbesc o bucată de vreme des
Fără niciun temei partea americană a puneri ale proiectului de rezoluţie pre pre timp şi semănături, despre alege eu un rost acum în viată. Uite, chiar
întrerupt la 8 Octombrie discuţiile pri zentat încă la 29 Octombrie 1952. rile dela 30 Noembrie care se apropie, azi am primit o carte dela fii-mea a
vitoare la încetarea focului. In vreme Astfel se prevede ca pentru reglemen Nicolae Sandu grăeşte: mare, care învaţă la facultate la Bucu
ce la O.N.U: delegaţiile ţărilor imperia tarea paşnică a problemei coreene să se reşti. Înaltă şcoală trebue să mai fie
liste îndrugă vorbe mieroase despre alcătuiască o comisie din care să facă — Se apropie zile însemnate în viaţa
„pace" şi „omenie", avioanele ameri parte următoarele state: Statele Unite noastră, nene Ioane: Congresul Natio şi aia 1 Băieţii învaţă şi ei aici în sat*
cane pustiesc sate şi oraşe şi ucid ale Americii, Anglia, Franţa, Uniunea nal pentru Apărarea Păcii, ce se va E mai uşoară parcă văduvia...
oameni nevinovaţi. Nesocotind le Sovietică, R.P. Chineză, India, Birma- tine între 5 şi 7 Decembrie la Bucu — Au venit timpuri noi, Tudoro Noi
gile şi convenţiile internaţionale, im nia, Elveţia, Cehoslovacia, R.P. D. Co reşti şi apoi, între 12 şi 14 Decembrie, ăştia care am fost năpăstuiţi ani dea-
perialiştii americani se sbat să do reeană şi Coreea de Sud. Această co Congresul pentru pace al popoarelor, rândul, am început să ieşim la lumi-1
vedească printr’o puzderie de vorbe misie urmează să ia fără întârziere
goale că chipurile unii din prizonierii măsuri pentru reglementarea proble care se va tine la Vina. Aici se vor nă. Sub conducerea înţeleaptă a parti
de război chinezi şi coreeni ar dori, de mei coreene în spiritul unificării Co întâlni delegaţi din toate colturile lumii, dului se schimbă multe în ţărişoara as
„dragul" cotropitorilor americani care reei, înfăptuită de coreeni însăşi sub oameni luminaţi, cărturari care vor a- ta. Uite, numai în comuna noastră,-
i-au schingiuit în chip sălbatic, să nu observaţia comisiei susamintite, inclu răta voinţa de pace a tuturor popoare cele două făbrici, şcoala elementară de
se mai întoarcă în patria lor. siv sprijinirea prin toate mijloacele a
Asemenea născociri şi întreaga pălă repatrierii tuturor prizonierilor de răz lor. Şi pacea va birui, pentru că oa şapte ani, dispensarul, casa de naşteri,
vrăgeală a politicienilor aflaţi în sluj boi de către cele două părţi. menii nu vor să mâi vadă grozăviile toate suh;f dovezi ale înoirii satului.
ba imperialiştilor s’au destrămat în Întreaga omenire muncitoare spri războiului şi-l vor opri la vreme ; ei Şi câte lucruri frumoase nu ne mai aş
vânt în fata documentatei cuvântări a jină propunerea făcută de delegaţia sunt mulţi, câtu-i frunza şi iarba, pe teaptă I Toate acestea se pot face însă
lui A. I. Vîşinski. Aducând citate din sovietică şi este hotărîtă să lupte pen când ceilalţi, care-1 doresc, sunt doar numai dacă-este pace. Corbii din Apus
lucrările unor reprezentanţi ai dreptu tru a se pune capăt războiului pornit pândesc ca Tiarele în codru şi aşteaptă
lui internaţional burghez, cât şi din de imperialiştii americani în Coreea. un pumn de nemernici. '
— Că bine ziseşi taică, răspunse un- doâr clipa prielnică. Par nu vor reuşi.
cheaşul gânditor. Nu s’au săturat încă Popoarele, în fruntea cărora se află
bogătaşii cei mari din America. Vor Uniunea Sovietică, sunt unite şi puterJ
iarăşi măcel. Mi-ai spus tu în primă nice.
vară că întărirea tării e piedică în ca Vorba Iui Nicolae Sandu au ascul
lea războiului. Deaceea şi eu muncesc tat-o în seara aceea şi Maria Ragason,
ogorul bine, îmi îndeplinesc obligaţiile Elisabeta Filip, Dumitru N. Pătru şi
fată de stat. Aşa ajut şi eu la păzirea alţi oameni cinstiţi din sat, pe care i-a
păcii. vizitat. Şi ca el în comuna Stâlpeni mai
Nicolae Sandu s’a ridicat să plece. sunt încă mulţi neobosiţi agitatori.
Bătrânul i-a strâns mâna voiniceşte. V. DEŞLIU
PROGRAM DE RADIO
(emisiuni penfru sate)
Duminică, 23 Noembrie, orele 15,15, posturile România, Bucureşti IT şl
Craiova, «misiunea : Ora S-atului.
Luni, 24 Noembrie, orele 20, posturile România şi Craiova, emisiune pentru
gospodăriile agricole colective.
Miercuri, 26 Noembrie, orele 18, postul de radio România, emisiunea : Ce-a
dat regimul de democraţie populară ţărănimii noastre muncitoare.
începând cu data de 25 Noembrie, emisiunile care se adresează oamenilor
muncii dela sate vor fi transmise după următorul program :
In China Populară au fost construite, intr'o perioadă scurtă de timp, In fiecare Luni, la orele 18, pe postul de radio România, emisiune pentru
uriaşe lucrări de indiguiri şi amenajări de râuri. Prin asemenea mari con- căminele culturale.
, strucţii se înlătură revărsările care dăinuiau de veacuri şi care pricinuiau In fiecare Miercuri, la orele 18, pe postul de radio România, emisiune pentru
mari pagube poporului chinez. oamenii muncii dela sate.
Fotografia înfăţişează un sector al porţilor stăvilarului, construit pe răul In fiecare Duminică, la orele 15,15, pe posturile de radio România şi Bu
Iangţe, la punctul Talpingu. cureşti II, emisiune pentru oamenii muncii dela sate.
Adesea, ziarele din Germania apu Mizeria fn care se sbate ţărănimea sute de mii de vagabonzi ramaşi fără
seană, Italia, Austria, Franţa şi din adăpost. In provinciile din Sudul Ita
alte ţări capitaliste publică ştiri şi din ţările capitaliste liei, zeci de mii de ţărani săraci trăesc
fotografii înfăţişând fetele supte şi în peşteri săpate în stânci. La ţăranii
chinuite ale ţăranilor din ţările din o plată de nimic pe moşiile prinţilor, mă” pentru moşieri. Şi mai greu o japonezi vânzarea propriilor fiice a
a-pus, ce au fost svârliţi pe drumuri, cenţilor şi baronilor, lucrând în con duce ţărănimea muncitoare din Iugo devenit un 1-uoru foarte răspândit. Nu
cărora li s’au confiscat pământurile şi diţiile dijmei pe jumătate. Neînchipuit slavia, unde Iu-da-Tito a intronat un mărul copiilor vânduţi în câteva luni
casele. de greu o duc ţăranii japonezi. După sălbatic regim de asuprire şi jefuire. ale anului trecut s’a ridicat la 5.000.-
Pe locurile unde .altădată se întin datele mult micşorate şi necomplecte Chiaburii care reprezintă 6,25 la sută Preţul fiecărui copil este egal cu va-*
deau culturi de cereale, livezi de pomi publicate de unul din ziarele japoneze, din populaţia sătească, stăpânesc a- loarea unui sac de orez. Coresponden
şi vii, la porunca imperialiştilor ameri peste 350.000 familii ţărăneşti sunt cu proape jumătate din suprafaţa pămân- tul unui ziar american scriind despre
cani, se ridică în grabă barăci, ca totul lipsite de pământ şi vite, peste tului arabil. vizita făcută în satele Bosniei din Iu
zărmi, depozite de arme şi muniţii, 40 la sută din numărul total al gos Este înspăimântătoare mizeria în goslavia, arăta: „Locuitorii acestor
aerodromuri. Numai în Germania podăriilor ţărăneşti stăpânesc bucă care se sbat zecile dc milioane de fa sate se află în pragul morţii".
apuseană trupele de ocupaţie ameri ţele de pământ sărăcăcioase de o ju milii ţărăneşti din ţările capitaliste. Pregătirile de război făcute de gu
cane au confiscat peste 600.000 hec mătate de ţiobu şi chiar mai puţin (un Iată ce scrie ziaristul american Robert vernele aflate sub călcâi american
tar de ogoare. ţiobu este egal cu aproape un hectar). Frornm, despre cele văzute de el în adâncesc şi mai mult mizeria. Alături
Ce pot face ţăranii izgoniţi de pe Cu ajutorul forjelor dc ocupaţie ameri Spania. „Pe drumurile Andaluziei şi de clasa muncitoare şi sub conducerea
locurile lor de baştină, rămaşi fără cane, guvernul japonez rechiziţionează ale provinciilor răsăritene am văzut partidelor comuniste, ţăranii se ridică
casă, fără pământ, -fără inventar pe un preţ de nimic recolta şi vitele şiruri nesfârşite de femei şi bărbaţi hotărîţi la luptă împotriva ocu-panţilor
agricol şi fără vite? Neîndoios că ei ţăranului. flămânzi ducându-şi lucrurile în spate americani. In Franţa, Italia, Japonia,
trebue să intre în rândurile milioane In Spania încăpută pe mâinile şi copiii în braţe. Ei se târau obosiţi Iugoslavia, Germania apuseană, ţăra
lor de şomeri iar familiile lor să fie călăului Franco, starea ţărănimii este prin trecătorile munţilor în căutare de nii muncitori duc luptă hotărîtă pen
condamnate la foamete, mizerie şi lucru, pentru care vor fi plătiţi cu tru smulgerea pământului dela marii
ruină. deadreptul dezastruoasă. Majoritatea 30—40 cenţi pe zi, iar peste o săptă moşieri, luptă împotriva folosirii pă
82 la sută din populaţia sătească a oamenilor muncii din agricultură ori mână vor fi aruncaţi pe drumuri până mânturilor de către militariştii ameri
Italiei este nevoită să robească penfru nu au pământ, ori lucrează „în dij -la sezonul următor". Spania numără cani în scopuri războinice.
•( r •
l-itt j.oA-Viui.o-i {. . i; J-i(■'-■ ! jiu. . loLv.’i/i ison. -.-iq o, noii i Hţ .'j <“»!■ ' 1 ‘ 'el j
