Page 29 - Albina_1952_11
P. 29
7 ,j ^ r ţ j p
ui \ ' V. V
n
T r ă i a s c ă v i c t o r i a î n a l e g e r i
a F r o n t u l u i D e m o c r a ţ i e i P o p u l a r e !
I
Votaţi cu toţii pe candidaţii Frontului De
mocraţiei Populare, candidaţii celor ce mun
cesc ! Ei sunt muncitori, ţărani muncitori,
intelectuali legaţi de popor, femei munci
toare, tineri, militari din rândurile oamenilor
muncii, credincioşi până la capăt cauzei po
jQ etfo â tcc tâ ă /ifâ jn â M z fic i porului muncitor.
a , D o d -esxL m u U eâ ^' cu £ tu * ct£ (> (Din Manifestul Consiliului Central al Frontului
Democraţiei Populare)
Anul 55 Seria tî-a Nr. 257 12 pagini — 15 bani Miercuri 26 Noembrie 1952
............ ... ...... . lOBBMHHMMBaBMi
Cu toţii Ia vot, pentru pace,
pentru bunăstare
Ţara întreagă îmbracă haină de săr sate. Să ne oprim o clipă asupra vieţii
bătoare. Poporul aşteaptă cu nemăsu unui singur om din satele noastre : Ion
rată bucurie să voteze pe candidaţii Berceanu din comuna Poiana Mare, re
Frontului Democraţiei Populare, can giunea Craiova. Când frânele ţării erau
didaţii vieţii noi din patria noastră, în mâinile moşierilor şi capitaliştilor,
candidaţii păcii. In cinstea marii săr Ion Berceanu, asemeni tuturor ţăranilor
bători dela 30 Noembrie, oamenii mun muncitori din ţara noastră, abia putea
cii dela sate, urmând pilda fraţilor lor să-şi peticească nevoile şi sărăcia. Azi
dela oraşe — muncitorii — au dobân Ion Berceanu e colectivist. In casa lui
dit grăitoare succese în muncă. Pen a început să păşească deabinelea bună.
tru ca, asemeni muncitorilor, să cin starea. Anul trecut, împreună cu fami
stească alegerile dela 30 Noembrie, în lia sa, pentru zilele-muncă făcute in
toamna aceasta majoritatea ţăranilor gospodărie, a primit 2.581 kg. grâu,
muncitori şi-au însămânţat mai devre 4.590 kg. porumb, 378 kg. orz, 371 kg.
me şi mai bine ogoarele ca’n toamna cartofi, 143 kg. floarea soarelui, peste
trecută ; voind să-şi înoiască viaţa, să 400 kg. alte produse, 18 kg. fire bum
păşească pe calea belşugului. In cinstea bac, 102 metri pânzeturi, 13,5 kg. za
sărbătorii dela 30 Noembrie, multe hăr, 13,5 kg. sodă caustică.
familii de ţărani muncitori şi-au unit Pentru înfăptuirile regimului nostru
pământul şi puterea de muncă in gos de democraţie populară, pentru viaţa sa
podării agricole colective sau au alcă nouă şi luminată, mâine, în ziua alege,
tuit întovărăşiri pentru lucrare iu co rilor, Ion Berceanu, asemeni întregului
mun a pământului. popor muncitor, va vota din toată inima
Aşteptând cu dragoste şi nerăbdare candidaţii Frontului Democraţiei Popu
ziua de 30 Noembrie, ţărănimea mun lare.
citoare priveşte cu mândrie şi interes Votul nostru dat candidaţilor F.D.P.
crescând faţa nouă a patriei, faţa nouă e o chezăşie a înfăptuirii perspectivelor
a satelor noastre. Visul de veacuri al minunate ce se deschid în faţa po
ţărănimii muncitoare, pământ şi liber porului. Aşa cum arată Manifestul Con
tate, a căpătat viaţă în câtu-i ţara de siliului Central al Frontului Democra
mare. Eliberaţi de nebiruitele oşti sta- ţiei Populare — nu vor trece mulţi ani
liniste, conduşi de înţelepciunea parti şi în patria noastră vor intra în
dului clasei muncitoare, oamenii cin funcţiune măreţe construcţii ale socia
stiţi şi muncitori din ţara noastră au lismului, uzine şi fabrici, hidrocentrale
zorit şi zoresc să înoiască patria dela şi termocentrale electrice. 120.000 hec.
oraş şi până’n ultimul cătun. tare vor fi irigate cu apele Canalului
Pe întinsul ţării se înalţă oraşe noi, Dunăre-Marea Neagră, iar alte 170.000
se construeşte Canalul Dunăre-Marea hectare vor fi redate agriculturii prin
Neagră, se zăgăzuesc apele pentru a îndiguiri. In anii cincinalului, ţărăni
schimba puterea lor în lumină electrică. mea muncitoare va primi mii şi mii de
Se construesc furnale uriaşe, fabrici, tractoare, maşini agricole, combine, etc.
sondele se înalţă pe dealuri; mii de Iu alte 2.000 sate va lumina puternic
tractoare fabricate in ţară se îndreap becul electric, ca semn al vieţii noi ce
tă către ogoare. prinde rădăcini în satele noastre. Ora
Ascultând îndemnul partidului şi ur şele patriei noastre dragi, în frunte cu
mând pilda colhoznicilor sovietici, pes capitala se vor înoi. Ţăranii muncitori
te 120.000 familii de ţărani muncitori Cât de minunate sunt zilele epocii
s’au unit de bunăvoe în gospodării a- noastre 1 Când privim la marile înfăp îşi arată hoiărîrea de a vota pe candidaţii
gricole colective. tuiri din patria noastră, ne dăm azi frontului Democraţiei Populare
Datorită grijii partidului, datorită seama cu toţii şi mai bine că fap
muncii plină de elan a clasei munci tele poporului nostru au fost atât de
toare, datorită ajutorului neprecupeţit roditoare într’un timp scurt, datorită Mi-aduc aminte, era tot In Noem doar cu trei luni înainte. Acum, că se
înţelept — partidul brie, dar in 1944. Fecioru-meu era apropie alegerile, avem şi noi unde
al Uniunii Sovietice, fosta Românie cârmaciului său
clasei muncitoare — datorită frăţescu bolnav. M’am dus la administratorul da serbări. Copiii vor vedea aici atâtea
burghezo-moşicrească, cu o economie lui ajutor al Uniunii Sovietice, datorită moşiilor regeşti, Popescu — unde ne lucruri frumoase de care noi nam avut
înapoiată, se transformă într’o ţară
înaintată, industrial-agrară. Azi indus grijii părinteşti pe care ne-o poartă şi speteam muncind cu toţi ai mei — parte la vârsta tor. Eu să zic+
să-mi împrumute câţiva lei. M’a gonit, barem ştiu să buchisesc, dar ne-
tria patriei noastre este de două ori nouă tovarăşul Stalin.
Gândurile oamenilor muncii care m’a înjurat, gata să mă şi bată. Asta vastă-mea abia de două ierni î n-
mai puternică decât sub regimul bur-
ghezo-moşieresc. In 1955, industria merg mâine la vot se îndreaptă cu dra şi multe altele mi-au adunat în inimă coa învaţă tâlcul slovelor. Mi-e drag
ţării noastre va fi de 5 ori mai puter goste către Partidul Muncitoresc Ro ura împotriva boerilor. când o văd câte odată seara că por
nică decât în 1948, iar valoarea pro mân, către conducătorii partidului şi gu Acum fecioru-meu, de care boerii nu neşte a citi pe ziar.
ducţiei va spori în anul 1955 de vernului, în frunte cu tovarăşul Gh. se sinchiseau nici de-ar fi murit, Zilele astea, la vot, plecăm patru
aproape 2 ori faţă de 1950. Gheorghiu-Dej, primul candidat al po a terminat armata şl a dus-o cum nu inşi din casă. Ştiu că or fi mulţimi de
porului. se poate mai bine acolo. Dumitru, alt voturi pentru candidaţii F.D.P., dar
Sub îndrumarea părintească a parti Mâine, când vom păşi în faţa urne fecior, care e într’a cincea elementară, sunt bucuros că prin votul ce-l voi
dului, ţărănimii muncitoare i s'au des lor, fiecare dintre noi să albe convin vrea să se facă ofiţer, şi ştiu da apăr şi eu cuceririle regimului
chis căile de luminare şi progres. As gerea că votează pentru fericirea po nostru democrat-popular, care se în
că acum dacă va fi om de nă
tăzi în sate sunt peste 12.000 lăcaşuri porului, pentru independenţa naţională dejde şi va învăţa, va izbuti. Fata, grijeşte cu atâta dragoste de copiii
de cultură — cămine culturale şi case a patriei noastre, pentru trainica prie tot pe la căminul cultural se lu mei. In multe adunări ţăranii munci
de citit. S’au înfiinţat sule de şcoli, de tenie cu Uniunea Sovietică, împotriva minează şi se veseleşte, e drept, când tori din satul meu şi-au arătat holă-
toate gradele şi mii de biblioteci. In călăilor omenirii, imperialiştii ameri- are vreme — că familia noastră are rîrea de a vota pe candidaţii Frontu
anii puterii populare, în casele ţărani cano-englezi. grije să-şi muncească bine pământul. lui Democraţiei Populare. Eu ştiu bina
lor muncitori din peste 400 sate s’a Oameni ai munci dela sate ! Cu toţii La recoltat, cote, insâimănţări, nu ne că toţi oamenii cinstiţi din ţară vor
aprins lampa Iui llici, lumina electrică. la vot ! Alegători ! Nimeni dintre noi lăsăm deloc să ne-o ia alţii înainte. vota pe candidaţii F.D.P., că vor da
Acestea sunt numai câteva exemple să nu lipsească dela vot, dela marea Pc ogorul meu grâul e acum de-o votul lor pentru pace şi fericire în
din şirul cel mare al înfăptuirilor regi sărbătoare a poporului nostru. Votaţi palmă. Şi cum n’aş munci cu drag, toate oraşele şi satele noastre.
mului de democraţie populară în folosul cu încredere pe candidaţii Frontului când ştiu că pentru copiii mei fac Florea F. Dumitru
ţărănimii muncitoare. Democraţiei Populare, candidaţii celor asta. Şi ţaţa satului se schimbă. De ţăran muncilor
Odată cu aceste înoiri s’a schimbat ci muncesc! Votaţi pentru pace, pen pildă la 7 Noembrie anul ăsta a fost comuna Segarcea,' regiuno»
din temelii viaţa oamenilor muncii dela tru bunăstare ! inaugurat cămimd cultural început Craiova
