Page 30 - Albina_1952_11

2 A L B I N A

Un drum minunat Preşedintele colectivei

Aurelia Cbuf s’a născut într’unul din Nordul Moldovei, deven'se o mun­ In comuna Segarcea, alegătorii s‘au din grupurile de ţărani muncitori care
din satele Moldovei, ves'.ite odinioară citoare fruntaşă. strâns la căminul cultural şi discută au vizitat Uniunea Sovietică. Să-l
pentru sărăcia lor. Era încă o copil iţă ...12 Noembrie 1951. In fabrică ves­ despre candidatul F.D.P. pe care-1 vor auzi povestind, nu te mai saturi ascul-
când a plecat de-acasă, alungată de tea se răspândise cu iuţeala fulgerului. vota la 30 Noembrie, Bălăci Emil, pre- tându-1. Parcă vezi casele colhoznici­
sărăcie. A ajuns Uzina îşi înde­ şedinţele colec­ lor înţesate de
să-şi câştige pâi­ plinise planul tivei din Măceşul belşug. Parcă
nea tocmai prin anual. La sfârşi­ de Sus. Un agi­ vezi combainele
Ardeal. O vreme tul lucrului, în tator povesteşte: ce culeg cu zeci
a fost slujnică, cadrul unei adu­ — Dela 7-8 ani de braţe de f er
iar mai târziu, nări emoţionante, Bălăci Emil a sfecla de zahăr;
în anii regimului Aurelia primeşte fost cioban la cele de recoltat
de democraţie titlul de stahano- chiaburul F. Ză- porumb; cum ies
populară a intrat vistă. nescu şi la alţii drugile fără pă-
într’o fabrică din — Voi ajuta de teapa acestuia. nuşi, iar pădurii
Făgăraş. Aşa a cât mai mulţi to­ Pe apucate a fă­ şi cocenii, gata
prins-o anul 1949, varăşi să mă’ii- cut cursul primar. tocate pentru hra­
când în ţara noa­ treacă. Mai mult La 13 ani, pă­ na vitelor voi­
stră se schimba­ n’a putut spune. rinţii ce aveau 7 nice.
seră multe. Nu Chipul ei era copii, l-au trimis Cu dragoste au
era de mult în luminat de bucu­ să-şi câştige pâi­ aplicat colectiviş­
uzină şi i se pă­ ria care nu ţi-o nea pe unde o tii din Măceşul
rea că oamenii poate descrie nici putea. Când îl de Sus învăţă­
care mânuesc ma­ cel care o trăeşte. răzbea foamea la mintele aduse de
şinile cu atâta A doua zi în oraş, venea iar preşedintele lor
uşurinţă, sunt pu­ uzină se ştia de să asude’n ur­ din Uniunea So­
ternici ca nişte acum de brigada ma plugului la vietică şi răspla­
uriaşi din poveşti. a cărei temelii boerii Braer, Stă-
Nici nu-i trecea le puse Obuf şi nescu sau pe mo­ ta a fost bogată.
prin minte că şi care nu cu mult şiile regeşti. Şi In vreme ce gos­
ea, Aurelia Obuf, mai târziu avea au trecut ani... podăriile indivi­
fetişcana de 22 ani, în curând va de­ să devină brigada stahanovistă. Da­ In 1946 printre duale au scos nu­
veni o mânuitoare renumită a- unor torită metodei sovietice de calificare
astfel de maşini la locul de muncă, brigada a reuşit să primii din Măceşul de Sus care se mai 1.300 kg. grâu la hectar, colecti­
viştii au recoltat 2.300.
Comunistul Pnlhaghi Ludovic, me­ califice mulţi tineri. înscriu în Partidul Comunist Rocnân Acum colectiviştii, în frunte cu pre­
canic, s’a îngrijit îndeaproape de cali­ Cunoscând viaţa Aureliei Obuf, e Bălăci Emil. şedintele lor, se frământă să facă cum
ficarea ei. Totodată a povăţuit-o pă­ muncitorii dela fabrica de sticlă din In 1950 a fost ales preşedinte al or face să întindă cât mai repede sâr­
rinteşte că atât timp cât slovele cărţii Avrig au propus-o candidată în a’e- gospodăriei agricole colective ,,1907’* mele electrice, pe unde va veni în becu­
îi vor rămâne necunoscute, nu va pu­ gerile de deputaţi pentru Marea Adu­ din Măceşul de Sus. A muncit cu râvnă rile aurii, lumina electrică. Iar după
tea stăpâni bine maşina. Aurelia Obuf nare Naţională, în circumscripţia elec­ pentru propăşirea ei, a aplecat cu gri­ aceea vor avea altele şi altele de înfăp­
urma cu interes crescând sfaturile co­ torală Avrig. Dela ţăranca muncitoare jă şi cu dragoste urechea la nevoile co­ tuit.
munistului Ludovic şi ale altor tova­ din Dorneşti, neştiutoare de carte, la lectiviştilor. Gospodăria lor a devenit
răşi de muncă. stahanovista de azi şi viitoarea depu­ fruntaşă. Cine nu ştie câtă inimă a pus — E numai inimă preşedinte nos­
Greu au trecut primele trei luni. Dar tată de mâine, este un drum lung, Bălăci Emil, să aducă mai mulţi, tot tru, spun colectiviştii... Şi tot vorbe
după ce cartea îi deveni un prieten care-ţi pare de nestrăbătut şi pe care mai mulţi ţărani muncitori în gospodă­ bune spun despre el toţi cei ce-1 cu­ *
drag, Aurelia pricepu mai bine expli­ totuşi Aurelia Obuf l-a parcurs într'un ria colectivă. Apoi oamenii s’au schim­ nosc.
caţiile mecanicului. împreună cu ingi­ timp scurt în regimul nostru democrat- bat. In gospodărie, la început, 27 de Alegătorii circumscripţiei electorale
nerul Metane Cornelia a studiat meto­
da sovietică Kovaliov, care a ajutat-o popular. Drumul acesta stă larg des­ colectivişti nu ştiau carte. Acum au Segarcea ştiu ce om de nădejde vor
să-şi depăşească cu regularitate nor­ chis în faţa oricărui om al muncii din mai rămas doar 3 neştiutori de carte. trimite ca deputat în Marea Adunare
mele. Ţăranca sfioasă dintr’un sat uitat Republica Populară Română. Bălăci Emil a făcut parte dintr’unul Naţională a ţării.

„Trebue găsit un mijloc să le repa­ aduc mult belşug pe ogoarele ţării.
răm, trebue ! se frământa Gădiuţă Ma- Un luptător pentru propăşirea agriculturii - - Şi mie mi-a povestit tata despre
vrodin, mecanic şef la S.M.T. Greci. tavarăşul Mavrodin, a intrat în vorbă
Şi l vom găsi... Dar cum?“ că al lui Diaconu într’un a din
Mulţi îl cunosc pe Mavrodin de când li. da îndrumări clasele şcolii ele­ un alt elev. Ii om cinstit Şi destoinic ;
muncea din greu împreună cu părinţii şi-i explica ce mentare din Lun- deaceea o să-l aleagă.
Iui pe pământul chiaburului Barbu mare însemnătate caviţa, tânăra în­ Toţi îl cunosc pe Gădiuţă Mavro­
Ion. II cunosc de aci din S.M.T., unde are ihecanizarea văţătoare Paula din : şi copii şi vârstnici şi bătrâni.
prin munca sa neobosită a devenit agriculturii. As­ Stamatin poves­ Toţi îl iubesc deopotrivă. Numai chia­
fruntaş. II ştiu că-i om de ispravă şi cultând de sfatul teşte elevilor să i:
nu dă înapoi în faţa greului. Deaceea, tovarăşului Ma­ —Tovarăşul Gă- burii îl duşmănesc, căci ei ştiu că
la propunerea lui, au pornit să con­ vrodin, brigada diuţă Mavrodin tractoarele ce lei îngrijeşte dânsul aduc
struiască un dispozitiv la bormaşină, din care făcea este fiu de ţărani belşug în casele ţăranilor muncitori,
pentru a folosi această uneltă mult parte şi Diaconu săraci. Ii om har­ trag brazde adânci peste haturi şi spo­
mai bine la repararea tractoarelor. Şi a pornit să apli­ nic şi cu dragoste resc pâinea poporului.
iată că după vreo săptămână, când ni­ ce metoda staha- de ţară. Pentru
novistului sovietic meritele sale a Toamna aceasta grânele de pe întin­
meni nu se aştepta, cele 12 tractoare I v a n Buneev. fost propus can­ sul ogoarelor colectiviştilor şi înto-
au pornit duduind vesel spre ogoarele Tractoristul G. didat al F.D.P, vărăşiţilor au crescut dese ca peria.
gospodăriilor colective şi întovărăşiri­ Diaconu după câ- în circumscripţia Sunt semănate cu maşinile dela
lor agricole de lucrare a pământului în tăva vreme a electorală Măcin, S.M.T. Greci. Roadele muncii nxlcani-
comun. devenit fruntaş pentru a fi ales
în muncă. Zilnic deputat în Ma­ zaîe se văd. Deaceea, tot mai multe
Mecanicul Mavrodin explică tracto­
depăşea norma cu rea Adunare Na­ sunt cererile de intrare în gospodăria
riştilor că trebud să facă arături de 130—135 la sută. ţională. colectivă. Aproape toţi ţăranii munci­
calitate bună şi-i învaţă să aplice me­ Simţea în tova­ — II cunosc şf tori din comuna Cerna au devenit co­
todele stahanoviştilor sovietici. Astfel, răşul Mavrodin un eu pe tovarăşul lectivişti. Şi, în toate aceste înfăptuiri
Gădiuţă
Mavro'
de pildă, când a aflat că tractoristul prieten bun care din, a spus Mi- se află o parte din munca tovarăşului
Diaconu nu lucra bine, a stat înde­ ştie să ajute. Ade­
sea ,pe amândoi îi apucau zorile la club, truţ. A venit pe Ia noi, la gospodăria Gădiuţă Mavrodin.
lung de vorbă cu el. Gădiuţă Mavro­ citind cărţi sau discutând schiţa vreunui colectivă. El a îndrumat pe colectivişti
din se ducea des la looul de mun­ motor. să aplice regulile agrotehnice, care

ION GHEORGHE IOSIF HARCIOGA ANA KESERU NICHIFOR GHEORGHE FRANCISC KUJ1
Locotenent colonel. Candi­ învăţător —. directorul şco­ Secretara comitetului raio­ Preşedintele gospodăriei agri­ Preşedintele gospodăriei a-
dat al F.D.P. In circumscripţia lii elementare din comuna Al- nal U.RD.R. Făgăraş. Candi­ cole colective din satul Vizu- gricole colective „Construirea
reml. Candidat al F.D.P. în
Socialismului”. Candidat al
deşti. Candidat al F. D. P. în
dată a F.D.P. în circumscripţia
electorală Alexandria —r regiu­ circumscripţia, electorală Gu- electorală Brateiu — regiunea circumscripţia electorală Cri- F.D.P. în circumscripţia elec­
nea Bucureşti. rahonţ — Arad. Stal in. veşti — regiunea Bârlad torală Secueni'— Oradea'.