Page 32 - Albina_1952_11

ta..
A L B I N A

ÎNTÂLNIRI INTRE CANDIDAŢI Şl ALEGATORI

In mijlocul alegătorilor Candidata Rada Manoiiu de vorbă cu alegătorii ei
Colectiviştii şi ţăran:i muncitori din dele bogate ale muncii în colectiv pe Intr’una din zilele trecute, ţăranii lor să-mi dau copiii la şcoli înalte? Nu.
fcomuna Suliţa s’au întâlnit zilele a- baza metodelor înaintate de lucru, fo­ muncitori din comuna Lieşti au avut Azi fiica mea este bursieră la şcoala
cestea cu tovarăşul Petre Carcea, can­ losind mijloace mecanizate. Misticis­ prilejul unei mari bucurii. In mijlocul sanitără din Galaţi. Ar fi putut Năsta-
didatul F.D.P. în alegerile de deputaţi mul, neştiinţa de carte se risipesc cu lor a venit tovarăşa Rada Manoliu, se Hotin să-şi ţină copilul la şcoli ?
pentru Marea Adunare Naţională pe fiecare zi ce trece. Avem astăzi trei candidată a Frontului Democraţiei Desigur că nu. Ar fi ajuns oare copiii
circumscripţia electorală Băluşeni. cămine culturale, un cinematograf, Populare pentru circumscripţia electo­ noş’.ri ofiţeri, cum sunt Costică
„Se alegeau şi în trecut deputaţi — trei şcoli noi în care învaţă peste 500 rală Pechea,. al lui Gurău, Lixandru Tincăi şi
■a spus colectivistul Haraîambie Guzu copii ai oamenilor muncii. Au fost In numele ţăranilor muncitori din alţii ? Nici vorbă. Şi părinţi şi oopii,
— care ne promiteau marea cu sare! create un spital, o casă de naşteri şi comună, tovarăşul Leica Dumitru, se tot slugi am fi rămas la moşierul
înainte de alegeri, pentru ca apoi să două grădiniţe sezoniere”. cretarul organizaţiei de bază, a urat Fănică Moise sau la chiaburoi ca
ne jefuiască mai mult, vârfuindu-şi Candidatul F.D.P. pe circumscripţia bun venit candidatei Rada Manoliu. alde Vasile Ganea, dacă partidul clasei
averile pe spinarea noastră. Acum can­ electorală Băluşeni, tovarăşul Petre Pionierii intrând, au salutat voioşi muncitoare n’ar fi luat puterea în mâi­
didatul nostru este dintre noi. El va Carcea, a arătat apoi că marile reali­ venirea candidatei, înmânându-i bu­ nile sale.
lupta mai departe pentru interesele zări ale regimului nostru sunt un chete de flori. Când a venit vorba despre alegerile
noastre ale tuturor”. rezultat a.l faptei oamenilor muncii sub — Nu-i nevoe să vă spun prea multe din trecut, a luat cuvântul şi ţăranul
Tovarăşul Gheorghe Scutaru a vor­ conducerea înţeleaptă a partidului, pen­ despre tovarăşa Rada Manoliu, a arătat muncitor Partene Constantin :
bit despre realizările obţinute în co­ tru un trai fericit şi îmbelşugat. tovarăşul Florea Ste'ian, din partea —îmi amintesc cum se făceau ale­
muna Suliţa- în anii regimului de de­ Adunarea s’a transformat într’o pu­ consiliului raional F.D.P. Viaţa ei este gerile pe vremuri, cânJ domneau ban­
mocraţie populară. „Privind cele două ternică manifestare de dragoste faţă simplă, călită în griji şi nevoi. încă cherii şi moşierii. Veneau şi făgăduiau
gospodării agricole colective tot mii din fragedă copilărie a muncit îm­ tot ce le trecea prin cap, numai să le
înfloritoare şi cele do-uă întovărăşiri de partid şi guvern, pentru victoria în preună cu părinţii ei pe moşiile bocri- dăm votul. Apoi după alegeri, făgă-
agricole — a spus el — ţăranii mun- alegeri a Frontului Democraţiei Popu­ lor şi chiaburilor. Soţul i s’a prăpădit duelile se înfăptuiau la sfântu’aşteaptă.
«itori se conving tot mai mult de roa- lare. în război. A rămas văduvă cu patru Cu totul altele sunt alegerile noastre.
copilaşi. Ziua de 23 August i-a deschis Azi trimitem la cârma ţării oameni
zorii unei vieţi noi. Azi Rada Manoliu muncitori, care au crescut împreună cu
De vorbă cu candidata e membră în întovărăşirea „Scân­ noi şi cunosc bine toate năzuinţele
teia" din comuna Tudor Vladimirescu. noastre.
Ţăranii muncitori din comuna Ba- bune condiţiuni. Sunt sigură că tova­ Ea îşi iubeşte cu o dragoste înflăcă­ Au mai luat apoi cuvântul Petrescu
luiţ, raionul Lugoj, au venit cu bucurie răşa Stana Grozăvescu, care este din­ rată poporul în mijlocul căruia trăeşte Nicoiae, Paulina Neacşu, Moraru Ma-
la căminul cultural ca să stea de şi urăşte de moarte duşmanii lui... noie şi alţi mulţi ţărani muncitori.
tre noi, va lupţa mai departe pentru Toţi şi-au exprimat încrederea în can­
vorbă cu tovarăşa Stana Grozăvescu, interesele noastre ale tuturor. Ţăranii muncitori din comuna Lieşti didaţii F.D.P. şi şi-au arătat hotărârea
văd cum şi în satul lor s’au schimbat
candidata lor în alegerile de deputaţi Tovarăşa Livia Cârnu a vorbit şi multe. Au făcut cămin cultural, şcoală de a lupta cu toate puterile pentru în­
în Marea Adunare Naţională. Ea a fost nouă care cuprinde şi ciclul II, coo­ tărirea patriei noastre dragi, Republica
întâmpinată cu flori de către pionierii despre alte realizări obţinute în co­ perativă, dispensar medical, casă de Populară Română.
muna Balinţ în anii regimului de de­
şi alegătorii din comună. naşteri, grădiniţă sezonieră, dispensar Cuvântul Radei Manoliu a fost în­
mocraţie populară. veterinar; întovărăşire de lucrare a pă­
Alegătorii au aflat multe cu acest tâmpinat cu vii aplauze. N’a vorbit
prilej despre această harnică învăţă­ — Avem azi şcoală elementară cu 7 mântului în cocnun şi atâtea altele. mult, dar fiecare cuvânt al ei a mers
Gândul lor nu se opreşte numai până
toare care munceşte neobosit, pentru clase, internat, dispensar, cămin cul­ aci; gândul lor se îndreaptă spre vii­ drept la inima ascultătorilor:
educarea fiilor oamenilor muncitori, tural cu cinematograf, a spus ea. Mis­ tor. Realizările de până acum sunt — Vă mulţumesc, tovarăşi, pentru
care luptă din răsputeri ca să contri- ticismul, neştiinţa de carte se risipesc doar începutul. încrederea ce mi-aţi dat-o, propunându­
bue Ia ştergerea cât mai grabnică a cu fiecare zi ce trece. — Tovarăşi, nu pot să stau deopar­ mă candidată, a spus Rada Manoliu
neştiinţei de carte, ruşinoasa moşte­ — Mereu se schimbă viaţa noastră te şi să nu-mi arăt bucuria ce-o am la sfârşitul consfătuirii. Fac legământ
nire a regimurilor burghezo-moşicreşti. în spre mai bine, spune ţăranca mun­ — a spus tovarăşul Costică T. Matei. în faţa voastră că voi răspunde cu
Luând cuvântul candidata a vorbit citoare Cerna Ana. Fiica mea e învă­ Aş fj putut eu oare pe vremea boeri- cinste pentru încrederea voastră.
pe larg despre marile realizări ale re­ ţătoare; şi-a putut realiza astfel cea
gimului nostru de democraţie populară, mai scumpă dorinţă a vieţii sate. Pen­
oglindite în însăşi comuna Balinţ, des­ tru toate înfăptuirile regimului nostru S’au întâlnit cu candidatul lor
pre măreţele cuceriri revoluţionare ale democrat popular, pentru viitorul co­ In localul căminului cultural din Călmăţui. „In ultimul timp — a spus
poporului nostru muncitor, în frunte piilor mei voi vota la 30 Noem­ comuna Iusurăţei, raionul Călmăţui, el — au fost înfiinţate încă două sta­
cu clasa muncitoare, sub conducerea brie pe candidata F.D.P. şi voi duce peste 700 de alegători, cei mai mulţi ţiuni de maşini şi tractoare, satele
Partidului Muncitoresc Român. muncă susţinută de lămurire, ca toate •dintre ei membri ai celor două gospo­ însurăţei, Viziru şi Cioara Doioeşti nu
dării agricole colective din comună, fost electrificate, numeroase cămine
— Alegerile constitue o mare bucu­ femeile din comuna noastră să se pre­ au venit să se întâlnească cu tovarăşul culturale, case de naşteri şi creşe sunt
rie pentru noi, a spus ţăranca munci­ zinte la votare. Gheorghe Codru, candidat a! F.D.P. puse la dispoziţia ţăranilor muncitori".
toare Elisabeta Horvath. De când întâlnirea dintre tovarăşa Stana pe circumscripţia electorală Călmăţui. A vorbit apoi colectivistul Gheorghe
trăim în regimul nostru de democra­ Grozăvescu şi alegători a înfăţişat în­ Luând cuvântul tovarăşul Gheorghe Voieu dela gospodăria agricolă colec­
ţie populară, multe s’au mai schimbat crederea pe care o au oamenii muncii Codru a arătat realizările regimului tivă „Griviţa Roşie" care a arătat că
în ţară şi multe şi în comuna noastră. din ţara noastră în candidaţii Frontu­ de democraţie populară, subliniind per­ datorită sprijinului partidului şi gu­
spectivele luminoase care se deschid şi vernului toţi copiii lui învaţă la şcoală.
De pildă, înainte femeile din comună lui Democraţiei Populare, a ataşamen­ de acum înainte în faţa poporului Numeroşi ţărani muncitori care au
şi d:n împrejurimi n’aveau îngrijire tului ]or faţă de. regimul de democraţie nostru muncitor. mai luat cuvântul, printre care Stoi-an
medicală când năşteau. Ba de multe populară. Vorbind despre grija partidului şi Friptu, Alexandru Coteţ, Marin Baltă
ori năşteau pe ogor. Ca urmare mulţi guvernului pentru creşterea bunei şi alţii, şi-au exprimat hotărârea de a
stări a oamenilor muncii, tovarăşul
copii mureau... Acum avem o casă de Straton Nicanor Gh. Codru a arătat că această grijă se vota la 30 Noembrie pe candidatul
naşteri care funcţionează în cele mai corespondent oglindeşte şi în realizările din raionul Frontului Democraţiei Populare.

Ziarele dela începutul acestei săp­ trec în această privinţă în ţările în­
tămâni au publicat o holărîre a Consi­ O înaltă preţuire robite de capitalişti.
liului de Miniştri al Republicii Popu­ In Statele Unite ale Americii, Anglia,
lare Române prin care s’a decernat inginer, Constanlin Rotaru inginer, organizare a muncii în gospodărie şi Franţa şi în alle ţări, ştiinţa, arta, Ip
Premiul de Stat al R.P.R. şi s’a atri­ Aurel Doicescu arhitect, care au făcut pentru aplicarea întocmai a regulilor teratura sunt folosite în scopul înşelării
buit titlul de Laureat al Premiului de şi distrugerii omului. Oameni ai muncii,
Stat al R.P.R. pentru lucrările de o de­ proiectul termocentralei „Gheorghe agrominimului, guvernul ţării pre­ scriitori, artişti, oameni de ştiinţă cin­
Gheorghiu-Dej” dela Doiceşti, intrată ţuind munca lor le-a decernat Premiul
osebită valoare efectuate în anii 1950 acum câteva luni în funcţiune. Alături de Stat al R.P.R. şi le-a atribuit titlul stiţi, ca savantul Joliot Curie, scriitorul
şi 1951. Howard Fast, etc. sunt împiedicaţi de
de ingineri şi tehnicieni întâlnim pe de Laureat al Premiului de Stat
Aceasta este dovada înaltei preţuiri muncitori, care împreună s’au străduit R.P.R. al a-şi putea duce la bun sfârşit lucrările
pe care o dă statul nostru democrat- să dea la iveală noi produse industriale. Alături de cercetători şi oameni ai lor şi chiar prigoniţi.
popular oamenilor muncii care-şi în­ Vestea care ne-au adus-o ziarele des­
chină toate puterile lor de muncă pen­ In colectivul oamenilor muncii dela muncii din domeniul ştiinţelor şi pro­ pre acordarea Premiului de Stat al
tru binele obştesc, păcii şi vieţii. Par­ uzinele „Sovrommctai” Reşiţa care au ducţiei au primit înalta preţuire poeţi, R.P.R. a umplut de bucurie inima fie­
tidul clasei muncitoare, guvernul ţării construit noi utilaje petrolifere, au lu­ scriitori, artişti, pictori, compozitori, cărui om cinstit de pe întinsul patriei
poartă o deosebită grijă tuturor acelor crat împreună cu inginerii Viorel Cris- muzicieni, etc., care au dat la iveală noastre dragi. Fiecare s’a simţit mân­
cercetători, oameni de ştiinţă, litere, tea şi I. Brădăţeann, maistrul Teodor opere de o deosebită valoare. Printre dru că are fericirea de a trăi înlr’un
artă. oameni ai muncii din fabrici şi de Sigărtăn, muncitorul losif Olexa, mun­ ei se numără poeţi ca Dan Deşliu, Mi- stat liber, unde omul şi munca sa sunt
hai Beniuc, Eugen Frunză, prozatori
pe ogoare care neîncetat luptă pentru citorul Francisc Kronaveter. ocrotite şi preţuite de către stat.
mersul nostru înainte. Tuturor neobosi­ In domeniul ştiinţelor agricole se ca scriitorii Petru Dumitriu, Alexan­ Ne aflăm în pragul alegerilor, când
dru Jar, Eusebiu Camilar, Horvath Ist-
ţilor luptători din toate domeniile vie­ află colective de oameni ai muncii care van. suntem chemaţi să ne dăm voiul nos­
ţii de stat li se pun la îndemână toate prin cercetări neobosite au reuşit să tru candidaţilor Frontului Democraţiei
cele de trebuinţă pentru a-şi putea duce realizeze noi soiuri de cereale, biologul Să ne ducem cu gândul cu ani în ur­ Populare. Marile înfăptuiri ale regimu­
la bun sfârşit lucrărilor lor. Rudoif Paiocsay care a realizat un mă, pe vremea blestematelor regimuri lui noslru de democraţie populară sunt
Cercetând lista oamenilor, a lucrări­ hibrid vegetativ între ardei şi to­ burghezo-moşiereşti şi să vedem dacă grăitoare şi vorbesc despre viaţa feri­
lor deosebite executate de ei, ne dăm mate şi a creat noi soiuri de piersici, au fost oare vreodată cu putinţă ase­ cită ce se făureşte azi în ţara noastră.
seama de caracterul muncii lor pusă ce pot să crească şi în locuri mai frigu­ menea lucruri ? Nu, n'au fost cu pu­ Pentru continua înflorire a ştiinţei,
numai şi numai în slujba omului. Ast­ roase. Pilduitoare este munca pe care tinţă. Moşierii şi capitaliştii se îngri­ artei, literaturii şi a tuturor domeniilor
fel în domeniul ştiinţelor tehnice, prin­ de activitate din ţara noastră, la 30
tre cci care au primit înalta distincţie o duce colectivul gospodăriei agricole jeau cum să poată jefui şi jecmăni pen­ Noembrie să votăm cu toţii pe candi­
se numără colectivul format din : Mar­ colective „30 Decembrie” din comuna tru a-şi mări averile şi aşa d-stul de daţii Frontului Democraţiei Popu­
tin Bercovici inginer, Ştefan Gheorghiu Conţeşti, raionul Zimnicea. Pentru buna mari. Dar să privim la cele ce se pe­ lare.