Page 33 - Albina_1952_11
P. 33

A L B I N A                                                                                                                        S



                       BRIGADIERUL                                 G O S P O D Ă R I E I                         C O L E C T I V E


                   Dimineaţa  vestea  o  zi  luminoasă.  Când  te  apro-   de  porci,  ateliere  de  fierărie  şi  lemnărie  se  ridicau   —  Vom  prăşi  porumbul  dela  crăpatul  dc  ziuă  şi
                 piai  de  fereastra  vagonului  te  întâmpina  zarea  au­  mari  şi  frumoase.  De  câte  ori  întâmpinau  greutăţi   până  s’o  ridica  soarele  de o  suliţă  pe cer ;  iar  toată
                 rie  pe care  se  ivea  soarele.  Pe  foile  late  ale  lanuri­  în  muncă,  Gheorghe  cerceta  cu  atenţie carnetul  său   ziua,  până  la chindie,  dăm  cu  toţii  bătălia  la  treer:
                 lor  de  porumb  strălucea  rouă.  Trenul  străbătea  în   de însemnări.  Când  le-a  spus  oamenilor  prima  dată   la  cărat  snopii,  făcutul  clăilor.  Apoi  până  scara
                 goană  Bărăganul.  Gheorghe  Dumitru  se  apropie   că  pe  Bărăgan se poate scoate  până  la  2.500—3.000   târziu  iarăşi  vom  prăşi.  Gheorghe  ai  nostru  ne-a
                 de  fereastră  şi  privi  gânditor  lanurile, ogoarele  în­  kg.  grâu  la  hectar,  oamenii  şi-au  arătat  îndoiala,   arătat  când  a  venit  din  Uniunea  Sovietică  că  po­
                 guste,  despărţite  de  haturi.                spunând  că  pământul  e  sărăcăcios  şi  că  totul  de­  rumbul  trebue  prăşit  imediat  după  ploaie,  dar  pen-
                   —  lată,  se  aseamănă  câmpul  nostru  cu  stepa   pinde  de  ploaie.  Atunci  el  i-a  învăţat  să  facă  para-  trucă  nu  avem  ploaie,  e  bună  şi  rouă  dimineţii.  Să
                 rusească...  îşi  spuse  călătorul  în  gând.  Şi  totuşi                                     facem  o  sforţare  acum,  în  aceste  zile,  şi  vom  avea
                 câtă  deosebire!                                                                              grâul  treerat  la  vreme  şi  porumbul  n’o  să  iasă
                   Gheorghe  Dumitru  se  întorcea  dintr’o  ţară                                              prost.
                 care  îi  se  păruse că  ar  fi  din  basme.  Fusese  pe  me­                                   Toţi  colectiviştii  din  brigadă  au  fost  de  acord ;
                 leagurile  colhoznicilor  sovietici  şi  de  acolo  a  învă­                                  au  organizat în  aşa  fel  munca  încât  din  scăpăratul
                 ţat  să  privească  cu  alţi  ochi ogoarele  patriei  sale.                                   zorilor  şi  până  în  toiul  nopţii  forfoteau  pe  câmp.
                 Multe  a  văzut  acolo  şi  atunci  s'a  hotărît:  Şi  la  noi                                  Gheorghe  Dumitru  a  organizat  în  aşa  fel  munca
                 în  gospodărie  să  fie  la  fel.  Vom  scoate  şi  noi  peste                                încât  nu  s’a  pierdut  niciun  ceas  degeaba.  Aşa
                 câţiva  ani  2.500—3.000  kg.  grâu  la  hectar.  Dar                                         cum  îl  sfătuise  secretarul  organizaţiei  de  partid,
                 pentru  asta  voi  propune  în  adunarea  generală  a                                         el,  brigadierul  a  fost  tot  timpul  printre  oameni,  a
                 colectiviştilor  să  facem  semănatul  în  rânduri  în­                                       pus  mâna  unde  era  mai  greu.
                 crucişate ;  vom  face  polenizare  artificială  la  po­                                        La  23  August  1.951,  ziarele  au  adus o  veste  bună
                 rumb  şi  la  floarea  soarelui.  Ga  să  nu  uite  ce-a  vă­                                 colectiviştilor  din  Gâşteşti.  Brigadierul  lor,  Gheor­
                 zut în  Uniunea  Sovietică, el  şi-a  notat  toate într'un                                    ghe,  pentru  munca  plină  de  sârg  a  fost  decorat  cu
                 caet  gros,  de  care  n’are  să  se  despartă  niciodată.                                    Medalia  Muncii.                  *
                   Şi  fără  să  vrea  gândul  i-a  fugit  la  întreaga  sa                                      Despre  hărnicia  şi  priceperea  în  muncă  a  bri­
                 viaţă,  la  marile  schimbări  petrecute  în  satul  lui,                                     gadierului  din  Gâşteşti,  raionul  Mihăileşti,  a  mers
                 Gâşteşti...                                                                                   veste  în  toate  satele  megieşe,  în  întreg  raionul.
                   Era  copil  de  10  ani  când  a  plecat  în  lume  să-şi                                   Dacă  te  abaţi  din  drum  în  sat  la  Ciorogârla,  Dom­
                 câştige  o  bucată  de  mămăligă,  pe  care  acasă  nu  o                                     neşti  sau  altele  şi  stai  mai  pe  îndelete  de  vorbă  cu
                 găsea  aproape  niciodată.  Ca  mulţi  alţii  el  a  intrat                                   ţăranii  muncitori,  apoi  ei  încep  să-ţi  povestească
                 slugă  pe  moşiile  boierului  Grăjdănescu  din  Sterea.                                      cu  respect  de  Gheorghe  Dumitru.  Ţăranii muncitori
                  In  nopţile  lungi  de clacă el  asculta cu  luare  aminte                                   din  Domneşti  l-au  propus  candidat  al  F.D.P.  pen­
                 şi  i  se  încreţea  carnea  când  auzea  întâmplări  din                                     tru  circumscripţia  electorală  Mihăileşti,  în  alege­
                 viaţa  chinuită  a  ţăranilor,  care  atunci  în  1907,  pe                                   rile  pentru  Marea  Adunare  Naţională.  De  curând
                  aceste  locuri,  s’au  răsculat  cerând  pământ.                                             ei  au  avut  o  întâlnire  între  Gh.  Dumitru  şi  ale­
                   Apoi colectivistul  din  Gâşteşti, ce  se întorcea  din                                     gătorii  săi.  La  întâlnire  a  vorbit  şi  Virginia  Bra-
                 Uniunea  Sovietică,  şi-a  amintit de viaţa  lui  de după                                     tu,  preşedinta  sfatului  popular :
                 23  August,  de  zilele  când  uniţi  laolaltă  muncitorii                                      —  Pe  tovarăşul  Gheorghe  îl  ştim  bine.  EI  ne  va
                  şi  ţăranii  muncitori  au  sfărâmat  puterea  moşieri­                                      reprezenta  cu  cinste în  sfatul  cel  mai  mare  al  ţării-
                  lor,  când  oamenii  săraci  din  sat  au  primit  loturi   zăpezi  din  stuf,  din  coceni,  din  floarea  soarelui  şf   ★
                  din  pământul  ce  Fusese  smuls  din  mâna  moşieru­  să  folosească  gunoiul  de  grajd  pentru  îngrăşatul   Seară  de  toamnă.  Brigadierul  Gheorghe  Dumitru
                 lui.  „Da,  —  îşi  spuse  Gheorghe  în  gând  —  a  adus   ogoarelor.  Le-a  povestit oamenilor despre întrebarea   a  terminat  treburile  la  gospodăria  colectivă  şi  por­
                  partidul  clasei  muncitoare  multă  lumină  în  toate   pusă  de  brigadiera  Nina  Babenco  dintr'un  colhoz   neşte  spre casă.  După  cină,  la  lumina  lămpii,  înce­
                 satele...  Şi  apoi  în  tot  ce  am  înfăptuit  se  simte   din  Ucraina.                    pe  să  scrie:  „Noi  colectiviştii  din  Gâşteşti,  în
                 ajutorul  dat  de  muncitori...  Numai  aşa  am  putut   —  Folosiţi  gunoiul  de  grajd ?    cinstea  alegerilor  pentru  Marea  Adunare  Naţio­
                  păşi  către  viaţa  asta  nouă,  spre  gospodăria  co­  — Mi-a  fost  ruşine  să  spun  că  se  aruncă.  Dar  în   nală,  am  terminat însămânţările  şi arăturile  adânci
                  lectivă,  unde  am  scăpat  pentru  totdeauna  de  ex­  carnetul  meu  am  trecut:  vom  folosi  gunoiul  de   de  toamnă.  Am  predat  întreaga  cotă  de  porumb”.
                  ploatare...”                                  grajd  ca  îngrăşământ.                        Apoi  împături  scrisoarea  şi  o  puse  într’un  plic  cu
                   Oamenii  muncitori  au  păşit  înainte,  mereu  mai   Convi-ngându-i  pe  colectivişti  să  lucreze  după   adresa  „Scânteia”  —  Bucureşti.
                  uniţi şi  mai  puternici, cu  toate că chiaburii  se  svâr-   metodele  sovietice,  s’a  reuşit ca  în ciuda  secetei  să   Câteva  ciocănituri  în  fereastră.
                  coleau  să-i  ţie  pe  loc,'să-i  împiedice  .  se  scoată  anul  acesta  o  recoită  de  2.500  kg.  grâu   —  Cine-i ?
                    In  primăvara  anului  1950,  4.6  familii  de  ţărani   la  hectar.                         înăuntru  intră  un  bătrân,  paznicul  dela  sfatul
                 muncitori,  s’au  înscris  şi  au  format  gospodăria  co­  A  venit  apoi  vremea  treerişului.  Munca  era  în­  popular.  După  ce  ură  seară  bună  celor  din  casă
                  lectivă.  Atunci  la  constituirea  gospodăriei,  comisia   cordată,  dar şi  avântul  colectiviştilor era  mare.  La­  spuse :
                  de candidare  a  propus  să  fie  ales  brigadier  al  gos­  nurile  de  porumb  erau  ameninţate  de  burueni.  Po­  —  Au  dat  telefon  colectiviştii  din  Grădinari  că
                  podăriei,  Gheorghe  Dumitru.  Colectiviştii  au  aplau­  rumbul  trebuia  prăşit.  Dar  nici  treeratul  nu  putea   vin  cu  căruţa  mâine  dimineaţă  până’n  zori  să  te
                  dat  furtunos...                              sta  pe  loc.  Atunci  Gheorghe  şi-a  strâns  brigada   ia  să  mergi  la  ei.  Vor  să  le  vorbeşti  despre  succe­
                                      ★                         şi  a  stat  de  vorbă  cu  oamenii.
                   Când  s’a  întors  acasă,  colectiviştii  şi  ţăranii   —  Porumbul  se  pierde,  grâul  trebue  treerat,  nu   sele  gospodăriei  noastre.  Şi  mai  vor  să  stea  de
                 muncitori  din  sat  nu-1  mai  lăsau cu  întrebările.  Co­  le  putem  face  pe  amândouă  deodată.  Ce  propuneţi?   vorbă  cu  dumneata,  acum  înaintea  alegerilor...  Aşa
                  lectiviştii  din  Gâşteşti  au  folosit  învăţămintele  pe   Căci  trebue  să  prăşim  şi  porumbul  şi  să  nu  întâr­  că  pregăteşte-te,  de-acum  Gheorghiţă,  o  să  ai  şi
                 care  le-a  adus  din  Uniunea  Sovietică  brigadierul   ziem  treeratul.                     mai  multă  răspundere  asupra  ta.  Da’  nu  ne  temem
                  lor.  La  un  an  din  ziua  venirii  lui  din  Uniunea  So­  Oamenii  se  priveau  în  tăcere.  Dragostea  pentru   noi  colectiviştii  din  Gâşteşti  de  asta.  Ştim  doar  că
                  vietică,   lucrurile  s’au  schimbat  cu  desăvârşire.   avutul  lor  îi  rodea.  Deodată  o  voce  se  auzi  trium­  eşti  om  vrednic,  crescut  de  partid.
                  Gospodăria crescuse;  construcţii  noi,  ferme  de  vite,  fătoare.  Era  vocea  Nataliei  Vlădescu.  C.  CONSTANT1NESCU  şi  A.  DUNAREANU









                                  , SijNPKJtV






                                                                                                          de  GEORGE CIUDAN
                                                  Pe  la  noi  de-o  vreme’ncoace,     Cum  oare  n’o  fi  votată i     Multe  visuri  îndrăzneţe
                                                  Cât  tni-e’n  lung  şi’n  lat  de (ară,   Căci  la  sporul  colectivei   Plănuite-s  spre’nflorire:
                                                  Inima,  in  pragul  iernii,          Şi-a  pus  inima  ei  toată.     Mult  n’o  curge  Dunărea
                                                  Spune  că  e  primăvară.             E  votat  şi  Sadoveanu          Şi  ţi  se  va  da  de  ştire
                                                  Azi,  când  mergem  la  votare       Căci  a  scris  pentru  popor.   Că din  Rucureşli  spre  mare
                                                   Pentru  sfatul  mare-al  (arii,     Azi  în  mii  şi  mii  de  sate-i   Or porni  multe  vapoare
                                                   Dunărea  de-ar  fi  să’ngheţe       Cartea  lu i:  „Milrea  Cocor”.  Şi’ntr’o  dragă  dimineaţă
                                                  Sitnfitn  t-oiul  primăverii.        Iată:  patru  candidaţi          (Poftă de ţi-o fi atunci)
                                                  Colo’n  Capitala  (ării              Fii de frunte-ai (ării sânt       Pân’  la  Moscova  măreaţă
                                                  Mult  aş  da  azi  ca  să fiu        De  votezi asemeni  oameni
                                                  Intre  cei  care-l  votează          Faci  cu  viaţa  legământ.       Cu  vaporul  mi  te  duci.
                                                   Pe  tovarăşul  Gheorghiu;           Astăzi  când  te  duci  la  vot   N’o să curgă Dunărea
                                                   Griviţa,  cetatea  luptei,          Ţara  să  o  ai  în  faţă,       Multă  vreme pe  aici
                                                  Are  cinstea  şi  votează            Votu-ţi fie  temelie             Şi-ai  să  vezi  în  mii  de  sate
                                                   Primul  candidat  al  nostru,       Pentru pace,  pentru  viaţă.     Lampa  marelui  Ilici.
                                                  Pe  acel  care  veghează             Pentru  tot  ce-am  cucerit,      LJite,  măi,  să  tot  trăeşti!
                                                  Ca pe-aici  la  noi  în (ară         Pentru  slobodul  tău  grai,     Zece  vieţi  ai  vrea  să  a i!
                                                  Să tot fie primăvară.                Pentru  fabrici  ce-au  crescut  —   Astăzi  când  te  duci  la  vot,
                                                  Hai  pe  Valea  Jiului               Votul astăzi să (i-l dai.        Vieţii  votul  să  i-l dai!
                                                  La minerul cel  vestit               E-un  ogor  la  tine’n  sat      Şi-apoi  sune  vântu’n  dungă,
                                                   Geza  Kopetin,  ortacul,            Mândru,  mare,  câtu-l vezi,     Fie  frunza’n  codru  rară,
                                                   Tare  mi-i  la  minerit.            Astăzi  când  te  duci  la  urnă   Inima  năvalnic  simte
                                                  Zidarii  Maria,  azi,                Pentru  dânsul  să  votezi.      Iureşul  de  primăvară t
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38