Page 33 - Albina_1952_11

A L B I N A S

BRIGADIERUL G O S P O D Ă R I E I C O L E C T I V E

Dimineaţa vestea o zi luminoasă. Când te apro- de porci, ateliere de fierărie şi lemnărie se ridicau — Vom prăşi porumbul dela crăpatul dc ziuă şi
piai de fereastra vagonului te întâmpina zarea au­ mari şi frumoase. De câte ori întâmpinau greutăţi până s’o ridica soarele de o suliţă pe cer ; iar toată
rie pe care se ivea soarele. Pe foile late ale lanuri­ în muncă, Gheorghe cerceta cu atenţie carnetul său ziua, până la chindie, dăm cu toţii bătălia la treer:
lor de porumb strălucea rouă. Trenul străbătea în de însemnări. Când le-a spus oamenilor prima dată la cărat snopii, făcutul clăilor. Apoi până scara
goană Bărăganul. Gheorghe Dumitru se apropie că pe Bărăgan se poate scoate până la 2.500—3.000 târziu iarăşi vom prăşi. Gheorghe ai nostru ne-a
de fereastră şi privi gânditor lanurile, ogoarele în­ kg. grâu la hectar, oamenii şi-au arătat îndoiala, arătat când a venit din Uniunea Sovietică că po­
guste, despărţite de haturi. spunând că pământul e sărăcăcios şi că totul de­ rumbul trebue prăşit imediat după ploaie, dar pen-
— lată, se aseamănă câmpul nostru cu stepa pinde de ploaie. Atunci el i-a învăţat să facă para- trucă nu avem ploaie, e bună şi rouă dimineţii. Să
rusească... îşi spuse călătorul în gând. Şi totuşi facem o sforţare acum, în aceste zile, şi vom avea
câtă deosebire! grâul treerat la vreme şi porumbul n’o să iasă
Gheorghe Dumitru se întorcea dintr’o ţară prost.
care îi se păruse că ar fi din basme. Fusese pe me­ Toţi colectiviştii din brigadă au fost de acord ;
leagurile colhoznicilor sovietici şi de acolo a învă­ au organizat în aşa fel munca încât din scăpăratul
ţat să privească cu alţi ochi ogoarele patriei sale. zorilor şi până în toiul nopţii forfoteau pe câmp.
Multe a văzut acolo şi atunci s'a hotărît: Şi la noi Gheorghe Dumitru a organizat în aşa fel munca
în gospodărie să fie la fel. Vom scoate şi noi peste încât nu s’a pierdut niciun ceas degeaba. Aşa
câţiva ani 2.500—3.000 kg. grâu la hectar. Dar cum îl sfătuise secretarul organizaţiei de partid,
pentru asta voi propune în adunarea generală a el, brigadierul a fost tot timpul printre oameni, a
colectiviştilor să facem semănatul în rânduri în­ pus mâna unde era mai greu.
crucişate ; vom face polenizare artificială la po­ La 23 August 1.951, ziarele au adus o veste bună
rumb şi la floarea soarelui. Ga să nu uite ce-a vă­ colectiviştilor din Gâşteşti. Brigadierul lor, Gheor­
zut în Uniunea Sovietică, el şi-a notat toate într'un ghe, pentru munca plină de sârg a fost decorat cu
caet gros, de care n’are să se despartă niciodată. Medalia Muncii. *
Şi fără să vrea gândul i-a fugit la întreaga sa Despre hărnicia şi priceperea în muncă a bri­
viaţă, la marile schimbări petrecute în satul lui, gadierului din Gâşteşti, raionul Mihăileşti, a mers
Gâşteşti... veste în toate satele megieşe, în întreg raionul.
Era copil de 10 ani când a plecat în lume să-şi Dacă te abaţi din drum în sat la Ciorogârla, Dom­
câştige o bucată de mămăligă, pe care acasă nu o neşti sau altele şi stai mai pe îndelete de vorbă cu
găsea aproape niciodată. Ca mulţi alţii el a intrat ţăranii muncitori, apoi ei încep să-ţi povestească
slugă pe moşiile boierului Grăjdănescu din Sterea. cu respect de Gheorghe Dumitru. Ţăranii muncitori
In nopţile lungi de clacă el asculta cu luare aminte din Domneşti l-au propus candidat al F.D.P. pen­
şi i se încreţea carnea când auzea întâmplări din tru circumscripţia electorală Mihăileşti, în alege­
viaţa chinuită a ţăranilor, care atunci în 1907, pe rile pentru Marea Adunare Naţională. De curând
aceste locuri, s’au răsculat cerând pământ. ei au avut o întâlnire între Gh. Dumitru şi ale­
Apoi colectivistul din Gâşteşti, ce se întorcea din gătorii săi. La întâlnire a vorbit şi Virginia Bra-
Uniunea Sovietică, şi-a amintit de viaţa lui de după tu, preşedinta sfatului popular :
23 August, de zilele când uniţi laolaltă muncitorii — Pe tovarăşul Gheorghe îl ştim bine. EI ne va
şi ţăranii muncitori au sfărâmat puterea moşieri­ reprezenta cu cinste în sfatul cel mai mare al ţării-
lor, când oamenii săraci din sat au primit loturi zăpezi din stuf, din coceni, din floarea soarelui şf ★
din pământul ce Fusese smuls din mâna moşieru­ să folosească gunoiul de grajd pentru îngrăşatul Seară de toamnă. Brigadierul Gheorghe Dumitru
lui. „Da, — îşi spuse Gheorghe în gând — a adus ogoarelor. Le-a povestit oamenilor despre întrebarea a terminat treburile la gospodăria colectivă şi por­
partidul clasei muncitoare multă lumină în toate pusă de brigadiera Nina Babenco dintr'un colhoz neşte spre casă. După cină, la lumina lămpii, înce­
satele... Şi apoi în tot ce am înfăptuit se simte din Ucraina. pe să scrie: „Noi colectiviştii din Gâşteşti, în
ajutorul dat de muncitori... Numai aşa am putut — Folosiţi gunoiul de grajd ? cinstea alegerilor pentru Marea Adunare Naţio­
păşi către viaţa asta nouă, spre gospodăria co­ — Mi-a fost ruşine să spun că se aruncă. Dar în nală, am terminat însămânţările şi arăturile adânci
lectivă, unde am scăpat pentru totdeauna de ex­ carnetul meu am trecut: vom folosi gunoiul de de toamnă. Am predat întreaga cotă de porumb”.
ploatare...” grajd ca îngrăşământ. Apoi împături scrisoarea şi o puse într’un plic cu
Oamenii muncitori au păşit înainte, mereu mai Convi-ngându-i pe colectivişti să lucreze după adresa „Scânteia” — Bucureşti.
uniţi şi mai puternici, cu toate că chiaburii se svâr- metodele sovietice, s’a reuşit ca în ciuda secetei să Câteva ciocănituri în fereastră.
coleau să-i ţie pe loc,'să-i împiedice . se scoată anul acesta o recoită de 2.500 kg. grâu — Cine-i ?
In primăvara anului 1950, 4.6 familii de ţărani la hectar. înăuntru intră un bătrân, paznicul dela sfatul
muncitori, s’au înscris şi au format gospodăria co­ A venit apoi vremea treerişului. Munca era în­ popular. După ce ură seară bună celor din casă
lectivă. Atunci la constituirea gospodăriei, comisia cordată, dar şi avântul colectiviştilor era mare. La­ spuse :
de candidare a propus să fie ales brigadier al gos­ nurile de porumb erau ameninţate de burueni. Po­ — Au dat telefon colectiviştii din Grădinari că
podăriei, Gheorghe Dumitru. Colectiviştii au aplau­ rumbul trebuia prăşit. Dar nici treeratul nu putea vin cu căruţa mâine dimineaţă până’n zori să te
dat furtunos... sta pe loc. Atunci Gheorghe şi-a strâns brigada ia să mergi la ei. Vor să le vorbeşti despre succe­
★ şi a stat de vorbă cu oamenii.
Când s’a întors acasă, colectiviştii şi ţăranii — Porumbul se pierde, grâul trebue treerat, nu sele gospodăriei noastre. Şi mai vor să stea de
muncitori din sat nu-1 mai lăsau cu întrebările. Co­ le putem face pe amândouă deodată. Ce propuneţi? vorbă cu dumneata, acum înaintea alegerilor... Aşa
lectiviştii din Gâşteşti au folosit învăţămintele pe Căci trebue să prăşim şi porumbul şi să nu întâr­ că pregăteşte-te, de-acum Gheorghiţă, o să ai şi
care le-a adus din Uniunea Sovietică brigadierul ziem treeratul. mai multă răspundere asupra ta. Da’ nu ne temem
lor. La un an din ziua venirii lui din Uniunea So­ Oamenii se priveau în tăcere. Dragostea pentru noi colectiviştii din Gâşteşti de asta. Ştim doar că
vietică, lucrurile s’au schimbat cu desăvârşire. avutul lor îi rodea. Deodată o voce se auzi trium­ eşti om vrednic, crescut de partid.
Gospodăria crescuse; construcţii noi, ferme de vite, fătoare. Era vocea Nataliei Vlădescu. C. CONSTANT1NESCU şi A. DUNAREANU

, SijNPKJtV

de GEORGE CIUDAN
Pe la noi de-o vreme’ncoace, Cum oare n’o fi votată i Multe visuri îndrăzneţe
Cât tni-e’n lung şi’n lat de (ară, Căci la sporul colectivei Plănuite-s spre’nflorire:
Inima, in pragul iernii, Şi-a pus inima ei toată. Mult n’o curge Dunărea
Spune că e primăvară. E votat şi Sadoveanu Şi ţi se va da de ştire
Azi, când mergem la votare Căci a scris pentru popor. Că din Rucureşli spre mare
Pentru sfatul mare-al (arii, Azi în mii şi mii de sate-i Or porni multe vapoare
Dunărea de-ar fi să’ngheţe Cartea lu i: „Milrea Cocor”. Şi’ntr’o dragă dimineaţă
Sitnfitn t-oiul primăverii. Iată: patru candidaţi (Poftă de ţi-o fi atunci)
Colo’n Capitala (ării Fii de frunte-ai (ării sânt Pân’ la Moscova măreaţă
Mult aş da azi ca să fiu De votezi asemeni oameni
Intre cei care-l votează Faci cu viaţa legământ. Cu vaporul mi te duci.
Pe tovarăşul Gheorghiu; Astăzi când te duci la vot N’o să curgă Dunărea
Griviţa, cetatea luptei, Ţara să o ai în faţă, Multă vreme pe aici
Are cinstea şi votează Votu-ţi fie temelie Şi-ai să vezi în mii de sate
Primul candidat al nostru, Pentru pace, pentru viaţă. Lampa marelui Ilici.
Pe acel care veghează Pentru tot ce-am cucerit, LJite, măi, să tot trăeşti!
Ca pe-aici la noi în (ară Pentru slobodul tău grai, Zece vieţi ai vrea să a i!
Să tot fie primăvară. Pentru fabrici ce-au crescut — Astăzi când te duci la vot,
Hai pe Valea Jiului Votul astăzi să (i-l dai. Vieţii votul să i-l dai!
La minerul cel vestit E-un ogor la tine’n sat Şi-apoi sune vântu’n dungă,
Geza Kopetin, ortacul, Mândru, mare, câtu-l vezi, Fie frunza’n codru rară,
Tare mi-i la minerit. Astăzi când te duci la urnă Inima năvalnic simte
Zidarii Maria, azi, Pentru dânsul să votezi. Iureşul de primăvară t