Page 34 - Albina_1952_11

1 A L B I N A

*

W M fl NOBS
c r. i,. ■ . « ; » 4

Un nou cămin cultural Lumina culturii în sate
Ţăranii muncitori din comuna Che- Datorită grijii partidului şi guveirnu-,___
eea, raionul Timişoara, încă din anul lui, peste 350 cămine culturale din re­
trecut au început să-şi construiască un giunea Piteşti sunt astăzi dotate cu
cămin cultural. In urma angajamente­ aparate de radio.
lor luate în cinstea zilei de 7 Noem-
brie şi â alegerilor de deputaţi în De unde în trecut, sub regimurile
Marea Adunare Naţională, lucrările au burghezo-moşiereşli nu exista nici un
fost sporite, reuşindu-se ca în ziua fie aparat de proecţie la sate, acum în co­
9 Noembrie să se facă inaugurarea munele şi satele regiunii Piteşti sunt
căminului cultural. 45 aparate de cinematograf pe lângă
căminele culturale, iar satele şi cătu­
La ridicarea acestui cămin, con­ nele îndepărtate, care nu dispun încă
struit prin autoimpunere, au mun­ de aparate dc cinematograf, sunt tot
cit cu râvnă ţărani muncitori români, mai des vizitate de cele două caravane
sârbi, croaţi, maghiari şi romi. cinematografice ale regiunii, care în
Acest cămin cultural a fost construit cursul acestui an au dat peste 600 spec­
(’in îndemnul organizaţiei de partid tacole.
şi cu contribuţia materială a oa­ Pentru mulţi ţărani muncitori cartea
menilor din comună care cu mult drag a devenit un bun prieten, un bun sfă­
au achitat suinele fixate prin autoim- tuitor. Cu 40 la sută se citeşte mai
p unere.
mult acum decât, de pildă, anul trecut.
Noul cămin are o sală pentru repeti­ In întreaga regiune funcţionează în
ţii, bibliotecă şi o sală de spectacole prezent un număr de 930 biblioteci în­
cu o capacitate de 1.200 locuri. Datorită mecanizării muncii, ajutorului pe care îl dă statul ţărănimii zestrate cu 456.827 cărţi şi broşuri.
Activiştii căminului cultural au por­ muncitoare, precum şi aplicării pe scară tot mai largă a regulilor agroteh­ Numai în cursul acestui an s’au cum­
nit la o spornică activitate, bazată pe părat peste 40.000 cărţi şi broşuri. In
un plan de muncă concret, populari­ nice, agricultura patriei noastre se desvottă neîncetat. cătunele îndepărtate, care până acum
zând puternic apropiata sărbătoare a Astfel în anul 1951 producţia la grâu a fost cu 58,7% mai mare decât nu au biblioteci, sunt organizate 150
alegerilor dela 30 Noembrie. în 1950; la porumb cu 29,7%; iar la bumbac cu 147,3%. biblioteci volante.

Dulorită ajutorului frăţesc primit din partea Uniunii Sovietice, agricul­
tura noastră se desvottă din zi în zi. Printre aceste ajutoare se numără Azi ţăranii muncitori din comuna Săcel, regiunea Cluj, au în satul Lor
şl combainele „Stalineţ” pentru recoltarea jloarei soarelui. un dispensar modern şi casă de naşteri.

ORAŞE NOI PE HARTA ŢĂRII NOASTRE

Se apropie tot mai mult ziua când Canalul Dunăre-Marea Neagră îşi va Cernavodă, Medgidia, Poarta Albă, Năvodari, sunt tot atâtea oraşe noi
purta apele dela Cernavodă la mare. Străbătând pământul uscat de secetă care se înalţă pe traseul viitorului Canal. In aceste oraşe au şi apărut car­
al Dobrogei, apele Dunării vor transforma stepa dobrogeană în câmpii ro­ tiere moderne de locuinţe, unităţi industriale .aşezăminte de cultură şi sănă­
ditoare cum nici n’au putut visa vreodată locuitorii acestei regiuni. De pe tate. In clişeu : Macheta palatului administrativ ce se va construi la Năvo­
acum au început' să se contureze oraşele de pe traseul viitorului Canal. dari. Şi în multe oraşe ale ţării se ridică astfel de clădiri monumentale.