Page 35 - Albina_1952_11

A L B I N A 7
mmaa

Preşedintele de colhoz
Nichita Vasilievici Serenco

— Adevărat gospodar. Rar îl vezi un film, să poată asculta radio, să aibă
zăbovind la cancelaria colhozului- Mai şi ei o sală de lectură...
inult pe câmp îl poartă paşii. Cum se Şi aşa s’a şi făcut. Ba s’au mai sădit
luminează de ziuă, te poţi aştepta să şi livezi în jurul taberelor, ca să se
te pomeneşti cu el lângă tine pe locul simtă oamenii cât mai bine.
unde munceşti. Vine, vede cum merge Sub conducerea lui Nichita Vasi­
treaba, îţi dă sfaturi înţelepte şi la ne- lievici s’a construit- în colhoz un club
vfjie îţi şi arată cum să-ţi organizezi cu o mie de locuri, s’a construit o uzină
mai bine munca. electrică, s’a instalat un post de radio­
Aşa vorbesc colhoznicii despre Ni­ amplificare, s’au zidit numeroase graj­
chita' Vasilievici Serenco, preşedintele duri, hambare şi case de locuit.
colhozului siberian „Ţara Sovietelor”, Pentru succesele dobândite de col­
din raionul Uglovski, districtul Pospe- hozul pe care îl conduce, Nichita Va­
linski. silievici a fost distins de guvern cu
Înalt, uscăţiv de felul lui, Nichita înaltul titlu de Erou al Muncii Socia­
Vasilievici îşi petrece vremea mereu în liste.
mijlocul colhoznicilor, mereu acolo Colhozul are însămânţate 7.700 hec­
unde este nevoie mai mult de un sfat, tare de pământ- El are peste 5.000 de
de o povaţă, conducând cu pricepere vaci, oi şi porci şi la vre-o 3.000 de
treburile artelului şi fiind pildă tuturor. păsări. Industria sovietică a creat pentru prima oară in lume o turbină
Ţăran sărac pe vremuri, Nichita Va­ Venitul bănesc al colhozului s’a ri­ cu aburi, având o capacitate dc 150.000 kilowaţi, cu o presiune a abu­
silievici Serenco se află în fruntea col­ dicat la un milion şi jumătate de ruble. rului de 170 atmosfere şi o temperatură de 550 grade. Ea are o lun­
hozului „Ţara Sovietelor” din anul Nichita Vasilievici poposeşte acum gime de 22 metri, fără generator, şi cântăreşte aproape 500.000 kg.
1936. In anul 1941 a plecat pe front, mai des la brigada de construcţii; c o l­ Muncitorii dela uzina metalurgică „Stalin" din Leningrad, care tiu
ca să apere ţara de năvălitorii fascişti. hozul îşi construeşte un sat nou, după construit această turbină, au denumit-o „turbina păcii".
Grav rănit la Rjev, s’a întors în col­ proectele întocmite de arhitecţi. In clişeu: Turbina de 150.000 kilowaţi în timpul probei.
hozul lui în anul 1943. — Colhoznicii, — spune Nichita Va­
Nichita Vasilievici a cucerit drago­ silievici, — mi-au încredinţat o sarcină
stea şi respectul colhoznicilor prin mare. Şi pentru mine nu-i nimic mai
munca şi priceperea lui, prin grija lui scump decât să îndreptăţesc încrederea Ziua de mâine în Polesia
deosebită faţă de om. Când a fost, de lor.
pildă, să se construiască taberele pen­ Şi el îndreptăţeşte cu cinste această de VSEVOLOD KRAVCENCO
tru brigăzi, s’a arătat nemulţumit de încredere. Pentru însuşirile şi meritele Scriitor sovietic
proectul propus : lui, oamenii muncii de pe ogoarele col­
— Dacă e să construim, atunci să hoznice l-au ales deputat în Sovietul Există în Bielorusin o întinsă ţară In anii de după război poporul bielo­
construim ceva cu adevărat temeinic, Suprem al Republicii Socialiste Fede­ a pădurilor, singuratică, învăluită de rus, prin munca sa creatoare, nu numai
— a spus el. Să facem case cu câte 5-6 rative Sovietice Ruse, unde el îşi re­ legende. Acest ţinut al bălţilor şi mlaş­ că a ridicat în picioare tot ce era dis­
odăi, ca să poată vedea oamenii aici şi prezintă cu destoinicie alegătorii. tinilor nestrăbătute de veacuri este o trus, ci a întrecut realizările sale de
ţară a pădurilor uriaşe şi a râurilor dinainte de război aproape în toate
line. In Rusia ţaristă locuitorii regiu­ ramurile.
Noi maşini-unelte produse în fabricile şi uzinele nii de păduri se năşteau, trăiau şi mu­ In ultimii ani în regiunile aflate în .
reau într’o sărăcie şi o mizerie de ne- zona pădurilor au fost secate şi redate
Uniunii Sovietice deseris. •agriculturii aproape 100 mii de hectare
In anii Puterii Sovietice oamenii l-au mlaştini.
In cursul celui de al 2-lea semestru capacităţii lor, aceste transformatoare •transformat într’un minunat ţinut, fă* S’a făcut mult, dar cu toate acestea
al anului 1952, în întreprinderile din depăşesc de trei ori toate agregatele cându-'I de nerecunoscut. In regiunea de ■până acum încă nu au fost folosite în
Moscova s’a pus la punct producţia a de acest fel fabricate până în prezent. păduri există acum mai mult de o mie întregime uriaşele surse potenţiale ale
numeroase noi modele de maşini şi Constructorii uzinei „Dinamo" au pro­ de şcoli medii, sute de cluburi şi case regiunii de păduri. Iată de ce poporul
maşini-unelte. La uzina „Krasnîi Pro­ iectat un nou utilaj pentru trenurile e- ale culturii socialiste, săli de lectură, bielorus a întâmpinat cu o mare bucu­
letarii" a fost construit un ştrung cu lectrice. Greutatea motorului de trac­ câteva-zeei de spitale, dispensare şi rie şi cu o adâncă mulţumire istoricele
şase axe — semi-automat, la care ţiune' este considerabil redusă, în timp case de naşteri. In regiune există zeci Directive în legătură eu cel de al cin­
funcţionează în acelaş timip 30 de cuţite, ce capacitatea lui a fost sporită cu de staţiuni electrice, zeci de staţiuni cilea plan cincinal, luate de col de al
burghiuri şi alte instrumente de tăiat. 12%. Noul utilaj asigură folosirea unui de maşini şi tractoare, zeci de între­ XlX-lea Congres al Partidului Comu­
Strungul funcţionează în mod automat. sistem mai comod de încălzire-şi aeri­ prinderi industriale mari, sute de col­ nist al Uniunii’Sovietice, unde, alături
Cu mâna se instalează numai semifa­ sire a vagoanelor. Viteza trenurilor e- hozuri. de alte probleme importante de stat,
bricatele şi se scot piesele terminate. In lectrice va spori cu 15%. Creând toate Ziarul, cartea, electricitatea, radio-ul este prevăzută şi munca de secare a
atelierele uzinei se montează în prezent aceste tipuri noi de maşini şi maşini- au pătruns adânc în viaţa regiunii de mlaştinilor din regiunea de păduri.
alte şase noi modele de strunguri. unelte, constructorii de maşini din Mos­ păduri. Există în regiune raioane, cum In Directivele Congresului al XlX-lea
Uzina de transformatoare produce cova îşi aduc contribuţia la desvoltarea ar fi de pildă Hoinicschi, unde în fie­
transformatori de o construcţie nouă, industriei sovietice de maşini, a cărei care sat a fost construit câte un cine­ este prevăzută construirea unor puter­
destinaţi cuptoarele electrice care sunt producţie urmează să sporească de matograf, cu o staţiune cinematogra­ nice staţiuni hidroelectrice în regiunea
de păduri, în scopul îmbunătăţirii şi
prevăzute cu reglarea tensiunii î-n tim­ două ori în cursul celui de al 5-lea fică proprie. In centrul regional Mozâr reglării regimului de apă al râurilor,
pul încărcării. Din punct de vedere al cincinal. se află un institut pedagogic şi câteva reconstruirea Canalului Nipru-Bug,
şcoli medii tehnice.
In epoca sovietică au început lucră­ construirea unei uriaşe reţele de hidro-
rile de îmbunătăţiri în regiunea de pă­ staţiuni pe lângă bazine. Ca rezultat al
duri. Ele au luat o extindere deosebit tuturor acestor măsuri, regiunea pădu­
de mare după colectivizare, în anii rilor se va transforma într’un ţinut în­
cincinalelor staliniste- Din iniţiativa floritor, cu o industrie şi cu o agricul­
tovarăşului Stalin, guvernul U.R.S.S. a tură foarte desvoltată.
luat o hotărîre cu privire la planul de Suprafaţa pământurilor de cultură se
secare a patru milioane de hectare din va ridica aici la mai mult de un milion
bălţile Bielorusiei şi transformarea de hectare. Producţia de grâu va creşte
lor în pământuri colhoznice roditoare.- în comparaţie cu anul 1940 cu mai
Liniştea de veacuri a mlaştinilor din mult de 100 milioane puciuri, a carto­
păduri a fost turburată de sgomotul- fului cu 120 milioane puduri, a sfeclei
escavatoarelor.
Colhoznicii au secat până la înce-- de zahăr cu 45 milioane puduri. Recol­
perea războiului mai mult de 270 mii tele mari ale culturilor de fâneţe vor
hectare de mlaştini şi- de pământuri permite intesa desvoltare a creşterii
vitelor şi va fi mărit de 2-3 ori numă­
mlăştinoase. Pe locul fostelor turbării
au crescut minunate recolte, ajungân- rul vitelor cornute, va fi mărită de 5-8
du-se într’o serie de colhozuri la o re­ ori producţia de lapte şi unt. Valoarea
coltă de 15 tone de orz la hectar, Ia producţiei agricole va creşte de 6-8
125 şi mai multe tone de cartofi, la ori- 1
Pe lângă bazine vor fi 'construite zed
500 tone de legume.
de staţiuni electrice intercolhoznjce
Năvălirea nelegiuită a cotropitorilor
fascişti nemţi din 1941 a întrerupt care vor funcţiona cu turbă. Reglarea
In clişeu : Sala de lectură a bibliotecii colhozului „Budionii" din munca paşnică a poporului bielorus, a cursurilor râurilor şi a albiilor tor voi
regiunea Odesa. adus pagube mari agriculturii. îmbunătăţi condiţiile irigaţiei. 1