Page 36 - Albina_1952_11

8 A L B I N A

VEŞTI DIN SATELE PATRiEl NOASTRE

Şi-au ţinut angajamentul în cinstea alegerilor Un nou câmin cultural

Muncitorii şi tehnicienii dela gospo­ Astăzi, la gospodăria agricolă de înainte vreme ţăranii muncitori din de alţi ţărani muncitori ca : Puţ Mihal,
dăria agricolă de stat Hăneşti-Mano- stat Hăneşti-Manoleasca, au fost insta­ Surdeşti, raionul Lăpuş, n’aveau alt Crăciun Alexe, Costinaru Vasile, Făt
leasca, regiunea Suceava, şi-au reali­ late zeci de becuri electrice şi pretu­ loc de adunare decât cele două câr­ Cavril şi mulţi alţii.
zat angajamentul luat în cinstea ale­
gerilor de deputaţi în Marea Adunare tindeni în atelierele gospodăriei unde ciumi din comună, unde Ii se otrăvea Ei au ajutat la transportatul materia­
Naţională, de a electrifica gospodăria se foloseşte energia electrică, muncile sufletul cu rachiu şi li se storcea şi lului, la nivelarea terenului, scosul
prin folosirea resurselor locale. se fac mai uşor şi mai bine. ultima leţcae câştigată cu trudă. Dacă pietrei, ridicatul zidului şi a acoperi­
In urma unei munci temeinice dusă In întreaga ţară sunt în prezent 156 te duci azi la Surdeşti n’ai să mai şului. In timpul construcţiei căminu­
sub îndrumarea organizaţiei de partid, vezi cârciumi'e chiaburilor, ci ai să
lumina electrică s’a aprins în gospodă­ gospodării agricole de stat electrificate, lui, învăţătorii Balerini Titus şi Dră-
ria de stat cu zece zile mai devreme dintre care 20 şi-au introdus lumina găseşti o clădire nouă, de curând ter­ goi Aâaria s’au îngrijit ca odată cu
de termenul hotărît. electrică în cursul acestui an. minată, căminul cultural. zidurile localului să crească şi să se
Mobilizaţi de către organizaţia de desvolte şi o viaţă nouă culturală în
Construesc un dig prin autoimpunere partid, ţăranii muncitori au muncit cu sat. Astfel au fost alcătuite o echipă
râvnă pentru ridicarea acestui lăcaş de de jocuri populare, una de cor şi una
Ori de câte ori se anunţau alegeri, tului popular, au strâns prin autoim­
pe timpul stăpânirii burghezo-moşie- punere suma de 50.000 lei, cu care au cultură. In acest scop au fost făcute de teatru. Deasemeni, s’a format şi un
reşti, ţăranii muncitori din comuna pornit construirea digului. Până în 4.000 ore muncă voluntară cu braţele colectiv sportiv care are de pe acum
Jariştea .regiunea Bârlad, erau înşe­ prezent au cheltuit numai 5.300 lei, şi peste 800 ore cu căruţele, transpor- 50 jucători de şah. Deşi e de curând
laţi de către politicieni, că li se vor costul cimentului, iar prin muncă vo­
tându-se 120 căruţe de piatră, 4.000 inaugurat, căminul cultural din Sur­
construi un dig pentru a struni aipele luntară au cărat cu căruţele 280 me­
pârâului satului ce an de an surpau tri cubi pietriş şi nisip şi au lucrat la kg. var, 4.000 bucăţi ţiglă, 23 căruţe deşti are o spornică activitate educa­
malurile, ameninţând casele locuito­ turnarea betonului un număr însemnat material lemnos şi altele. Comuniştii, tivă şi artistică.
rilor. Aceste făgădueli durau numai de zile. în frunte cu Şchiop Costan, au muncit P. Costin
cât ţineau alegerile, apoi nu mai era Ţăranii muncitori din comuna Jariş­ neobosit, exemplul lor fiind urmat şi corespondent
nici pomeneală despre construirea di­ tea şi-au luat angajamentul ca până Tot mai mulţi ţărani muncitori
gului. în ziua de 30 Noembrie, când vor avea
Astăzi, când la cârma ţării e po­ loc alegerile de deputaţi pentru Marea valorifică produsele prin cooperativă
porul, altfel stau lucrurile. In toamna Adunare Naţională, să termine con­
aceasta, ţăranii muncitori din Jariştea, struirea digului. Succesele pe care clasa muncitoare prin cooperativă, în prima jumătate a
îndrumaţi de organizaţia de bază şî Vasile Manolescu le dobândeşte zi de zi duc necontenit lunii Octombrie, 12.257 kg. grâu şi
la îmbunătăţirea nivelului de trai al secară, 1.516 kg. nuci, 4.865 ouă şi un
sprijiniţi de comitetul executiv al sfa- corespondent
oamenilor muncii dela oraşe'şi celor număr însemnat de oi, porci, şi altele.
Comune fruntaşe la încasarea impozitelor dela sate. Ca rezultat al acestor efor­ însemnate cantităţi de produse agri­
turi tot mai multe produse industriale cole au fost valorificate de ţăranii
In raionul Turnu Severin, mulţi ţă­ Deasemenea, fruntaşă Ia încasarea iau drumul satelor, iar pe ogoarele ţă­ muncitori din comunele Gloduri şi Pio-
rani muncitori şi-au îndeplinit cu impozitelor este şi comuna Podeni, ranilor întovărăşiţi şi ale colectiviştilor pana. Numai în comuna Gloduri au
cinste datoria ce o au către stat de unde este agent încasator Barba Con­ fost valorificate prin cooperativă
a-şi plăti impozitele. Fruntaşă pe ra­ lucrează tot mai multe maşini şi trac­
ion este comuna Cireşu, unde majori­ stantin. Şi aci, numeroşi ţărani mun­ toare din cele mai perfecţionate. 8.268 kg. grâu, 3.170 kg. nuci, 3.245
tatea ţăranilor muncitori şi-au achitat citori cum sunt Darpeş C. D. Constan­ Ţăranii muncitori răspund cu însu­ ouă, etc., iar ţăranii muncitori din Plo-
impozitele pe întregul an. Primii au tin, Popesou V. Grigore, Popescu V. fleţire sprijinului ce-1 primesc din par­ pana au valorificat în cursul lunii Oc­
fost I. Petolea, C. Cărbunnru, D. Bur- Iulian, Ianculescu I. Antonie şi alţii tea oamenilor muncii dela oraşe. tombrie, peste 20.000 kg. grâu.
cu, Gh. Untaru şi alţii. Până în pre­ şi-au achitat impozitele pe tot amil. După ce şi-au achitat cotele datorate In felul acesta cooperativele amin­
zent s’a încasat peste 90 la sută din Grasu Ion statului, ţăranii muncitori din comuna tite şi-au depăşit cu 120—250 la sută
planul de impozite pe oomună. corespondent Filipeni, în primele zile din luna Oc­ planul de achiziţii, devenind fruntaşe
Lăcaşuri de cultură în satele Lugojului tombrie, au valorificat prin cooperati­ pe regiunea Bacău.
vă 14.914 kg. grâu, 2.833 kg. nuci, 325 Cu prilejul desbaterii Manifestului
Regimul nostru de democraţie popu­ S’a dus şi se duce în tot raionul o kg. sămânţă de lucernă, 2.300 ouă şi F.D.P., ţăranii muncitori din comunele
lară se îngrijeşte necontenit de ridica­ luptă necontenită pentru stârpirea ne- multe alte produse. arătate şi-au luat angajamentul ca în
rea nivelului cultural al maselor ţă­ ştiinţei de carte. In multe sate ca Fică­ Datorită muncii politice desfăşurată cinstea alegerilor să valorifice cât mai
rănimii muncitoare. Şi în raionul Lugoj tar, Iosifalău, etc.t neştiinţa de carte a de către organizaţia de bază şi de con­ multe produse prin cooperativă.
s’a simţit aceasta din plin. fost lichidată. ducerea cooperativei, ţăranii muncitori I. Ardeleana
S’au construit aici noi localuri de Copiii din satul Cireşul Nou, sat lo­ din comuna Secuieni au valorificat corespondent
şcoală în satele Zorile, Ficătar, Cireşul cuit în întregime de populaţie de na­ Comune fruntaşe la colectări
Nou şi Spata. Numărul şcolilor s’a mă- ţionalitate ucrainiană trebuiau, înainte
r t Ia 28, numai în cursul acestui an vreme, să bată kilometri ca să ajungă îndrumate în permanenţă de către Cu 20 Ia sută mai multă lână peste
luând fiinţă şcoli de 7 a.ni în comunele la şcoala din Criciova. Acum au şi organizaţia de bază şi comitetul exe­ plan au dat ţăranii muncitori din co­
Secaş, Topolovăţul Mare şi altele. In ciclul I şi II atât ei cât şi cei din Pă- cutiv al sfatului popular comunal, lot munele Valea Bistreî şl Teregova.
1950 erau 2 internate, la Buziaş şi Ba- duraşi şi Cireşul Mic. Şi Cireşul Nou mai multe comune din raionul Caran­ Nici cei din comunele Sacul şi Dor-
l:nţ. Astăzi sunt 16. Deoseme.nl, sunt are azi şi cămin cultural ou bibliotecă, sebeş se grăbesc să-şi achite cu cinste leanţul Mare nu s’au lăsat mai prejos,
acum 26 grădiniţe de copii, dintre care radio... In curând satul se va bucura îndatoririle faţă de stat. depăşindu-şi, deasemeni, planul de pre­
cele din Capăt'Chizătău, Târgovişle, de un aparat de cinematograf. Aşa, de pildă, ţăranii muncitori din dare a cotelor de lână.
Sîiagiu au luat fiinţă în cursul anului S. Nicoară comuna Crâşma şi-au predat cotele de Leon Bohatir
acesta. corespondent lână .întrecând planul cu 30 la sută. corespondent

Zilnic creşte numărul tractoarelor pa care le fabrică muncitorii dela Prin grija partidului şl guvernului In satele noastre se conslrueso,
uzinele „Sovromtractor" din oraşul Stalin. Aceste tractoare coniribue nenumărate dispensare şi case de naşteri.
din plin la înflorirea agriculturii noastre.
In fotografie : Un tractor din noua producţie românească K.D. 35 In fotografie : Dispensarul şl casa de naşteri cu staţionarul de
pe şenile, taie brazdă adâncă pe pământul întovărăşiţilor. copii din comuna Ctigea raionul Bistriţa.