Page 38 - Albina_1952_11
P. 38
10 A L B I N A ’
Co iis is m culieioi1 religioase din tara noastră
ie legătură cu alegerile
Marţi dimineaţă în sala de şedinţe a
„Deputatul" Institutului Teologic din Capitală a avut — a încheiat reprezentantul cultului ro-
Alături de întreg poporul muncitor
loc consfătuirea cultelor din ţara noas mano-catolic — vom alege la 30 Noem
— Editura Cartea Rusă— tră în legătură cu alegerile pentru brie pe candidaţii F.D.P., cel mai buni
Marea Adunare Naţională. fii ai patrie' noastre şi suntem convinşi
r Te unii oameni îi cunoşti după înfă deauna pe lituanieni, Reişialis devine Ia consfătuire au luat parte dir. Petru că ei vor lucra pentru un viitor frumos
ţişarea lor, fie că sunt dintr'un sat sau tractorist. Muncitorii dela S.M.T., şi ţă Groza, preşedintele Prezidiului Marii al poporului nostru, pentru apărarea
altul, fie că ţi-s prieteni ori numai cu ranii din Galabud şi Siscneai îl pre- Adunări Naţionale, V. Pogăceanu, mi păcii.
noştinţe. Cu unii insă te întâlneşti în ţuesc ca pe cel mai bun tovarăş de nistrul Cultelor, patriarhul Justinian,. In numele slujitorilor bisericii evan-
mod deosebit ,atunci pănd începi să ci muncă şi viaţă. Ca o dovadă vie, de în mitropoliţl, episcopi, conducători ai tu ghelice-luterane a luat cuvântul episco
turor cultelor din R.P.R., consilieri şi
teşti o carte. crederea pe care aceştia i-o arată, îl inspectori eparhiali, preoţi, rabini, pas pul Frledrlch Mii Hor. bisericii
Din partea slujitorilor
Aşa se întâmplă şi cu eroul cărţii aleg deputat în Sovietul Suprem al tori, predicatori şi alţi slujitori ai cul evanghelice sinodale presblteriene a
telor.
„Deputatul" a scriitorului sovietic P. R.S.S. Lituaniene. Consfătuirea a fost deschisă de pa vorbit superintendentul Argay Gheor-
Ţvirca. E vorba despre tractoristul Rei- In figura lui Reişialis e întruchipată triarhul Justinian, care a subliniat că ghe. In numele Uniunii Comunităţilor
modestia, dragostea de muncă şi co
şialis. Acesta nu-i un tractorist litua obiectul acestei consfătuiri este de a Baptiste din R.P.R., a vorbit secretarul
lectiv a omului sovietic, care răzbate găsi mijloacele cele mai potrivite pentru
nian obişnuit, ci unul deosebit, aşa prin orice greutate, care ştie să lupte participarea activă a clerului şi credin general Ion Rusu. Episcopul bisericii
cum ni-l arată clar autorul. pentru ca viaţa să fie şi mai bună. cioşilor la alegerile pentru Marea Adu armeano-gregoriene,' Vasken Balgian,
încă din 1919, când pe pământul Li Citind însă cartea, ne dăm seama că a subliniat marile realizări ale regimu
nare Naţională dela 30 Noembrie 1952.
tuaniei Armata Roşie lupta cu duş ea răspunde măreţelor evenimente pe Bisericile şi cultele, religioase din lui nostru de democraţie populară.
manii, Reişialis se dovedeşte a fi un care le trăeşte ţărănimea noastră mun R.P.R. — a spus vorbitorul — ţinând lacub Mehmet, muftiul cultului mu
sulman, a arătat că regimul nostru de
luptător neînfricat, pentru cauza celor citoare, împreună cu întreg poporul seama de sentimentele credincioşilor
mulţi, care trăiau sub exploatarea pa cu prilejul alegerilor pentru deputaţi lor, nu pot nutri alte gânduri şi alte democraţie populară a creat o nouă
viaţă credincioşilor turei şl tătari din
nilor. Pe atunci era secretar al comi in Marea Adunare Naţională. nădejdi, decât acelea pe care le nu R. P. R.
tetului ţăranilor săraci. Curând insă Care sunt oamenii pe care noi ii vom treşte poporul. Consfătuirea de azi, prin Vicarul Bisericii sârbe din Banat,
participarea unanimă a conducătorilor
satul e ocupat de albi, iar el-, ca şi cei vota-la 30 Noembrie, dacă nu pe acei Stepan Tomici, a spus între altele : ,,Cu
şi slujitorilor tuturor cultelor din ţara
lalţi din comitet, e prins şi supus unor care-s asemeni lui Reişialis; dacă nu bucurie luăm parte la această consfă
noastră, este o puternică demonstraţie
groaznice schingiuri. Toate astea îl fac pe acei care-şi arată dragostea lor faţă tuire a reprezentanţilor cultelor. Cu
a devotamentului şi dragostei lor faţă
să fie şi mai dârz. Anii trec. După ce de cauza păcii şi socialismului prin vântul nostru este însă străbătut
de patrie, faţă de regimul democrat-
de durerea pe care o încercăm gândin-
Armata Sovietică eliberează pentru Cbt- fapte şi nu prin vorbe. popular, faţă de guvernul ţării. du-ne la suferinţele pe care le îndură
Noi slujitorii cultelor — a continuat
„Întâmplări depe Călmă(ui" patriarhul Justinian — ne iubim credin fraţii noştri de aceeaş limbă şi credin
cioşii şi poporul nostru, ne iubim patria ţă de dincolo de graniţa de Sud-
— Colecţia „Albina" — Vest a ţării, sub regimul de dictatură
şi condamnăm cu toată hotărîrea pe în fascistă a lui Iuda Tito. Sugrumând
chinătorii viţelului de aur, bancherii
' 'Citind cartea „întâmplări depe Căi- care prin „bunăvoinţa“ preşedintelui cele mal elementare libertăţi democra.
’măţui", scrisă de Eusebiu Camilar, ai sfatului popular Radu T. Dumitru, au hrăpăreţi americani şi englezi, fabrican tice — a continuat Vicarul Bisericii sâr
să cunoşti oameni inimoşi ca briga ajuns mijlocaşi, sunt mulţi. Pretutin ţi de arme, răspânditori de ciumă şi ho be — clica lui Tito-Rankovici aruncă
diera Viţa Budur dela gospodăria co leră, distrugători de oraşe şi sate, de în închisori pe cei mai buni fii ai po
lectivă „Griviţa Roşie". care luptă pen deni ei caută o portiţă de scăpare şi aşezăminte de cultură, de biserici, de porului iugoslav. Aceeaş soartă o au
tru demascarea şi înlăturarea chiabu încearcă cu orice chip să facă numai spitale, ucigaşi de copii, bătrâni şi fe numeroşi preoţi şl credincioşi pentru
rilor ce s’au strecurat în gospodărie. rău. Cititorul nu poate uita despre în mei. Ei voesc să incendieze din nou atitudinea lor patriotică".
Cartea tovarăşului Camilar oglin tâmplarea cu cei doi boi dela fântâna lumea prin deslănţui.rea unui nou război Dr. Moşea Itosen, şeful cultului mo
deşte un aspect al luptei ce o duce ţă părăsită din Coturi, care au fost scoşi mondial, săvârşind astfel o nouă crimă zaic, Episcopul Bisericii Unitariene, Kiss
împotriva umanităţii şi un păcat de ne
rănimea muncitoare, în alianţă şi sub doar hălci. Nu-l uită nici pe chiaburul Alexa, Mitropolitul Cultului Creştin de
iertat faţă de Dumnezeu. Dar sutele de
conducerea clasei muncitoare, pentru o Bădără care a ţinut caii în grajd fere milioane de oameni care apără pacea în rit vechi Tihon Cacialchin, preşedintele
viaţă mai bună. Tăria comuniştilor şi-a caţi în lanţuri şi in lacate. lumea întreagă vor zădărnici aceste pla. Cultului Adventist Dumitru Florea, pre.
tuturor colectiviştilor se vădeşte şi prin Citind aceste cărţi, întâlneşti oameni nuri diavoleşti. Apărător al păcii este şi şedinţele Cultului Penticostal Gh. Bra- .
aceea că ei demască uneltirile duşmă muncitori pe care-i iubeşti şi cărora ai poporul nostru. Noi, conducătorii şi slu din. delegatul Cultului Creştin după
Evanghelie Gh. Oprea, au* arătat că
noase ale chiaburilor şi-i scot din rân vrea să le semeni. Dar întâlneşti şi jitorii tuturor cultelor din R.P.R., stăm
slujitorii şi credincioşii acestor culte
durile lor aşa cum ai scoate o măsea chipurile hâde ale duşmanilor ţărăni alături de popor, năzuinţele poporului cărora regimul de democraţie populară
stricată. Chiaburi ca Ştefan Oprişan, mii muncitoare, chiaburii, împotriva muncitor sunt şi ale noastre. De aceea le-a asigurat libertatea conştiinţei reli
Vasile Bădără şi Elisabeta Axinte, care cărora partidul ne arată cum trebue s'ă vom sprijini cu toate puterile noastre gioase, sunt hotărîţi să sprijine cu dra- -.
au supt vlaga ţăranilor muncitori, dar ducem lupta. strădaniile lui cinstite pentru o viaţă goste pe candidaţii Frontului Democra
socială dreaptă şi fericită, pentru pace. ţiei Populare.
După ce a vorbit despre realizările Mitropolitul Nicolae Bălan a propus
Sfat pentru apicultori măreţe ale poporului nostru .muncitor, apoi ca adunarea să trimită un mesagiu
patriarhul Justinian a spus :• preşedintelui Consiliului Central al
Pregătirea familiilor de albine pentru iernat Hotărîrea Guvernului prin care se . F.D.P.,*Gh. Gheorghiu-Dej,
asigură slujitorilor cultelor cel mai de Cu aplauze prelungite, adunarea a
Succesele obţinute de stuparii so se aşează în mijlocul cuibului pregă plin drept de a alege şi de a fi aleşi, aprobat textul acestui mesagiu.
vietici au arătat că printr’o pregătire tit pentru iernare, iar pe laturi în este încă o dovadă a încrederii pe care Mitropolitul Sebastian Rusan a pro
bună a familiilor de albine se pot în mod descrescând cele cu miere mai cârmuirea ţării o are în noi şl în pa pus apoi ca adunarea să adopte o che
puţină. triotismul nostru. La această încredere
lătura pierderile pe timpul iernii şi se mare către credincioşii şl slujitorii tutu
In ţara noastră se recomandă ca se cuvine să răspundem cu toată tăria
pot obţine primăvara familii sănătoa ror, cultelor din Republica Populară
iernatul familiilor de albine să se facă credinţei noastre, cu toată sinceritatea
se, în stare de a da producţii mari. Română.
afară. In regiunile cu vânturi puter inimilor noastre, cu toate . puterile Texitul acestei chemări a fost adoptat
Pentru iernare în stupină să fie nu noastre de muncă.
mai familii puternice şi sănătoase cu nice, şi când proviziile sunt neîndestu Patriarhul Justinian a arătat că în în unanimitate şi cu mare însufleţire de
lătoare este bine ca să se facă iernatul cei prezenţi.
mătei tinere şi bune ouătoare. Hrana alegerile dela 30 Noembrie, candidaţii
în adăposturi. Votul nostru — spune Chemarea —
trebue să fie de bună calitate şi în can F.D.P. au fost propuşi dintre cei mai trebue să fie un răspuns acelora care
Familiile de albine vor fi adăpostite
titate îndestulătoare. preţuiţi fii ai poporului: Intre aceştia răspândesc şoapte veninoase împotriva
prin aşezarea a două salteluţe laterale
In timpul iernii cea mai bună hra- sunt şi slujitori ai cultelor. puterii populare şi care uneltesc din
şi una deasupra podişorului. Urdini-
nă pentru familiile de albine este mie In încheiere, patriarhul Justinian a umbră planuri diavoleşti. Noi mergem
şele vor fi micşorate după puterea fa
rea strânsă în prima jumătate a cule arătat că este încredinţat că slujitorii ou poporul împotriva duşmanilor po
miliei (2—4 cm.) şi umbrite. Ele vor tuturor cultelor religioase din ţara noas
sului principal. porului. Hotărîrea noastră de a lua por-
fi puse astfel ca vânturile reci să nu tră împărtăşesc intru totul încrederea te Ia munca pentru înflorirea patriei,
Mierea de mană din fagurii de cuib
pătrundă în interiorul stupilor. Urdini- şi dragostea cu care întreg poporul nos alături de întreg poporul muncitor, va
trebue extrasă şi înlocuită cu miere de
bună calitate sau cu sirop de zahăr. şele vor fi prevăzute cu gratii contra tru înconjoară pe candidaţii săi în ale fi prinosul dragostei noastre neclintite
gerile dela 30 Noembrie.
şoarecilor. Adăposturile trebue să fie către conducătorii poporului şi ai statu
Atunci când din cauza condiţiilor ne Dr. Petru Groza, preşedintele Prezi lui nostru. înfrăţirea celor ce muncesc
uscate, să aibe întotdeauna aerisire
prielnice albinele nu au putut strânge diului Marii Adunării Naţionale a salu cu braţele şi cu mintea şl strângerea lor
şi să fie bine păzite de frigul de afară.
în faguri rezervele de hrană necesare tat pe participanţii la consfătuire. cu dragoste şi devotament în Jurul câr
Aerisirea interiorului stupului se face
iernatului, acestea se coniplectează fie Au luat apoi cuvântul şefii cultelor mii i terilor patriei, constitue temelia trai
prin asigurarea unui curent uşor de
cu iniere extrasă, fie cu sirop de za religioase din ţara noastră. nică pe care se înalţă noua noastră pa
hăr. aer ce trece dela urdiniş la partea su După Janoş Vasarhely, episcopul bi trie. ca o cetate a muncii şl a păcii.
perioară a stupului, unde prin îndepăr sericii reformate, a luat cuvântul Monse Vă chemăm să daţi votul candidaţi
Familiile de albine trebue să aibe
tarea ultimei scândurele a podişorului, niorul Carol Adorjan, vicar general al lor Frontului Democraţiei Populare,
pentru iernat cel puţin 17 kg. miere.
el trece mai departe în sus prin pernă. Episcopiei romano-catoliice de Alba candidaţii păcii şi ai vieţii noi pe care
In mijlocul cuibului se vor aşeza ra Sarcina stuparilor este de a pregăti Iulia. El a spus printre altele : In nu şi-o zideşte poporul nostru — încheie
mele cu cel puţin 1,5 kg. miere şi apoi mele clerului şl credincioşilor romano- Chemarea.
iernatul familiilor de albine astfel ca
de o parte şi alta deopotrivă ramele catolici din patria noastră. îndemnăm Mesagiul către preşedintele Consiliu
să nu aibe nici o pierdere în timpul
pu miere mai multă. Toate ramele din pe păstoriţii noştri să se alăture uriaşu lui Central al F.D.P., Gh. Gheorghiu-
iernii şi albinele să iasă cu bine în pri
cuib vor avea cel puţin 1,5—2 kg. lui efort al tuturor oamenilor muncii Dej precum şi Chemarea către credin
măvară.
miere. Când nu sunt provizii îndestu pentru construirea unei vieţi mai bune cioşi au fost semnate apoi de conducă
lătoare, ramele cu miere mai multă Dr. BOGDAN TEODOR şi a unui viitor luminos. torii tuturor cultelor din ţara noastră.