Page 5 - Albina_1952_11
P. 5

DIMUMIUMEA SOVIETICĂ






                    11. R.  S.  S.                 ţara  celei  mai  înaintate  agriculturi

            Marea  Revoluţie  Socialistă  din  Oc-                     I.  cuv                                   U.R.S.S.  va  dobândi  uriaşe  resurse.hi­
            mbrie  a  deschis  o  nouă  eră  în  istoria           doctor  în  ştii iţe  economice               droenergetice.  După  nivelul  de  electri­
            îenirii.  In  cei  35  de  ani  care  au  tre-                                                       ficate.  agricultura  U  R.S S.  a  depăşit
            t  dela  Revoluţia  din  1917,  în  Ţara  nată  cu  6ucces,  a  fost  soluţionată  defi­ şi  sovhozuri  a  sporit  cu  59  la  sută  faţă  de-acum  cele  mat  desvoltate  ţări  capita­
            ivietică  s’au  produs  transformări  de  nitiv  şi  pentru  totdeauna.  de  nivelul  cunoscut  înainte  de  război,   liste.  In  vreme  ce  în  agricultura  S.U.A.
            iportatiţă  mondială  şl  istorică.  Printre   Deosebit  de  repede  sa  desvolfcat  în  iar  aceea  a  parcului  de  combine  —  cu  există  500.000  de  motoare  electrice,  în
            este  mari  prefaceri  are  o  însemnătate  perioada  de  după  război,  producţia unor  51  la  sută.  In  prezent  staţiunile  de  ma­  U.R.S.S.  existau  la  sfârşitul  celui  de-al
            osebită  făurirea  orânduirii  colhoznice.  astfel  de  importante  culturi  tehnice  ca  şini  şi  tractoare  îndeplinesc  peste  două  patrulea  plan  cincinal  peste  800 000 de
            Orânduirea  colhoznică  a  fost  făurită  bumbacul  şi  sfecla  de  zahăr  Anul  tre­  treimi  din  toate  muncile  de  câmp  din  motoare  electrice.  Odată  cu  punerea  în
            )  marele  Stalin.  Tovarăşul  Stalin  a  cut  producţia  globală  de  bumbac  brut  colhozuri.      funcţiune  a  uzinfelor  hidroelectrice  dela
            adus  în  fapt  teoria  colectivizării  ag'M-  a  depăşii  nivelul  de  dinainte  de  război   S'au  obţinut  mari  succese  şi  în  creş­  Cuibâşev,  Stalingrad  şi  Cahovca.  nive­
            î'.turii.  Colectivizarea  a  însemnat  o  a-  ~cu  46  la  sută,  iar  producţia  globală  de  terea  vilelor.  Din  Iulie  1945  şi  până  in  lul  de  dinainte  de  război  al  capacităţi­
            incă  transformare  revoluţionară, egală  sfeclă  de  zahăr  —  cu  31  la  sută.  In  a-  Iulie  1952  şeptelul  de  vite  cornute mari  lor  electrice  din  agricultură  va  creşte
            jpă  urmările ei  cu  însăşi  revoluţia  din  cest  an  aceste  culturi  au  dat  recolte  şi  a  crescut  în  U.R.S.S.  cu  13.4  milioane  de  12  ori.
            lele  luj  Octombrie  1917       mai  mari  Ţara  Sovietică  deţine  primul  de  capete,  şeptelul  de  oi  —  cu  41,8  mi­  In  faţa  agriculturii  deschide  perspec­
            Victoria  orânduirii  colhoznice   a  loc  din  lume  in  cultivarea  multora  din  lioane,  de  porci  —  cu  21,2  milioane,  de  tive  uriaşe  planul  cincinal  de  desvol­
           :himbat  din  rădăcini  înfăţişarea  satului  cele  mai  importante  culturi.  cai  —  cu  5.6  milioane.  Producţia  glo­ tare  a  economie’  naţionale  a  U.R.S.S.
           jlhoznic.  Chiaburiinea  a  fost  lichidată   Uniunea  Sovietică  a  devenit  patria  bală  şi  producţia  marfă  de  carne,  lapte,  pe  anii  1951 — 1955  Agricultura  Ţârii
           rin  colectivizarea  totală.  Ţărănimea  so-  recordurilor  mondiale  ale  recoltelor  la  unt,  ouă.  lână  şi  p'ele,  a  depăşit  în  an-,  Sovietice  îşi  va  spori  în  acest  râs’-mp
           ietică  a  fost  isbăvită  pentru  totdeauna  o  sere  de  culturi agricole.  Departe, din­  samblu  nivelul  de  dinainte  de  război.  recolta  globală  de  cereale  cu  40—50 'a
           e  exploatare,  pornind  pe  drumul  gos-  colo  de  hotareie  Uniunii  Sovietice, sunt   Ieşind  în  întâmpinarea  viitorului  co­  sută.  recolta  de  bumbac  brut  —  cu
           odăriei  mari.  socialiste.  Muncind  pe cunoscute  numele  maiştrilor,  agricul­  munist.  poporul  sovietic  supune  natura  55—65  la  sută,  de  sfeclă  de  zahăr  —cu
           îmeiul  proprietăţii  obşteşti  socialiste, al   turii.  crescuţi  de  Partidul  Comunist  şl  voinţei  sale,  devenind  stăpânul  ei.  65—70  la  sută.  de  cartofi  -   cu  40—45
           luncii colective  şi  al  tehnicei  înaintate,  de  Statul  Sovietic.  Colhoznica  Serghee-  Marele  plan  stalinist  de.  transformare a  la  sută.  Va  creşte  şeptelul  de  v’te  şi  via
           ărănimea  sovietică  a  devenit  o  ţărăni-  va  din  Siberia  a  obţinut  o  recoltă  de  naturii  din  regiunile  de  stepă  şi  silvo-  spori  productivitatea  creşterii  vitelor
           ie  cu  totul  nouă,  cum  nu  a  cunoscut  grâu  de  primăvară  de  10  100  kg.  la  stepă  din  partea  europeană  a  U.R.S.S.   Staţiunile  de  maşini  şi  tractoare  vor
           ita  istoria.                     hectar.  Marc  Oziomîi,  laureat  al  Pre-  are  drept  trainică  temelie  cea mai  înain­ desăvârşi  mecanizarea   principalelor
            Transformarea  socialistă  a  agricul-  miulu1  Stalm  şi  Erou  al  Muncii  Socia­  tată  ştiinţă  agricolă  din  lume,  ştiinţa a-   munci  de  câmp,  a  creşterii  vitelor  a  le­
           urii  a  devenit  cu  putinţă  numai  pe  te-  liste,  Evghenia  Doiiniuc,  Eroină  a  Mun­ gricoiâ  miciurinistă.  Zidurile  de  ver­  gumicultorii,  a  pomlculturii.  a  transpor­
           neiul  creării  industriei  soc;aIiste,  care  cii  Socialiste  şi  Stepanida  Viştac,  de  deaţă  ale  pădurilor  de  protecţie,  cu  o
           i  înzestrat  şi  înzestrează  necontenit  a-  două  ori  Eroină  a  Muncii  Socialiste  ob­ suprafaţă  totală  de  6  milioane  hectare,   tării,  încărcării  şi  descărcării  produc­
           ■ ricultura  sovietică  cu  cele  mai  moder-  ţin  câte  10—20.000  kg.  de  ştiuleţi  de  din  care  2,6  milioane  ha  s’au  şi  plantat,  ţiei  agricole,  a  irigaţiei  şi  s e c ă r i i   mlaş­
           te  mijloace  tehnice.            porumb  ia  ha.  şi  chiar  şi  mai  mult.  Col­  marile  construcţii  de  pe  Volga,  Nipru,  tinilor.  Până  la  sfârşitul  planului  cinci­
             Agricultura  U.K.S.S.  este  astăzi  cea  hoznica  Alieva  a  obţinut  o  recoltă  ne­ Don  şi  Amu-Daria,  dintre  care  Canalul
           nai  înaintată,  cea  mai  mare  şi  cea  mai  maivăzută  de  bumbac  —  de  15 500  kg.  Volga-Don  ,,V.  I  Lenin”  şi  Uzina  hi­  nal  capacitatea  parcului  de  tractoare
           ^'"a.nizată  agricultură  din  lume.  Ia  ha  Colhoznica  cazahă  Bitai  Tateno-  droelectrică  dela  Ţimlianscaia  au  şi  in­ din S M.T.-uri va  creşte cu 50 la sută.  In
              riaşa  desvoltare  a  agriculturii  so­  va.  Ero’nă  a  Muncii  Socialiste,  a  obţi­  trat  în  funcţiune  —  toate  acestea  sunt  noul  plan  cincinal  o  problema  importan­
          cialiste  a  fost  înfăţişată  într’un  chip  lu­ nut  190.600  kg.  de  sfeclă  de  zahăr  'a  verigi  ale  marelui  plan  de  transformare  tă  o  va  constitui  introducerea  pe  scară
          minos  de  tovarăşul  G  M.  Malenkov  în  ha.  Colhoznicul  cazah  Ibrai  Jahaev  a  a  naturii.      largă  a  tractoarelor  electrice  şi a  maşi­
          raportul  la  Congresul al  XlX-tea  al  Par­ obţinut  17 200  kg.  de  orez  la  ha.  Cele  ma;  mari  sisteme  de  irigaţie  nilor agricole acţionate  de  energia  elec­
          tidului  Comunist  al  Uniunii  Sovietice.   Agricultura  socialistă  primeşte  an  de  din  lume  şi  perdelele  de  păduri  de  pro­ trică.  mai  cu  seamă  în  regiunile  mari­
          Prin  înfăptuirea  măsurilor  luate  de  an  dela  Statul  Sovietic  un  număr  uriaş  tecţie  vor  asigura  irigarea  şt  alimenta­  lor  uzine  hidroelectrice
          Partidul  Comunist  şi  de  Guvernul  So­  de  maşini  şi  unelte  din  cele  mai  noi.  rea  cu  apă  a  peste  28  milioane  hectare   Oamenii  muncii  de  pe  ogoarele  soc;a-
          vietic,  agricultura  socialistă  a  învins cu  Cele  mai  noi  tipuri  de  maşini  agri­ de  pământ.  Lărgirea  suprafeţelor  iri­  liste  privesc  cu   un  simţământ  de  în­
          succes  greutăţile  provocate  de  război  cole  create  în  U.R.S.S.  în  cei  câţiva ani  gate  şi  alimentate  cu  apă  va  da  posibi­  dreptăţită  mândrie  drumul  eroic  străbă­
          şi  de  seceta  din  anul  1946  şl  în  scurtă  de  după  război  şi  puse  în  practică,  măr­  litatea  să  se  producă  în  plus  anual  3  tut  de  ei.  ca  şi  de  întreg  poporul  sovie­
          vreme a atins şi  a  depăşit  nivelul  de  di­  turisesc  înaltul  nivel  al  desvoltării gân­  milioane  tone  de  bumbac  brut,  adică  tic,  sub  conducerea   Partidului  Comu­
          nainte  de  război  al  producţiei  agricole.  dirii  ştiinţifice  şi  tehnice  sovietice,  for­ peste  o  treime  din  producţia anuală mij­  nist  şi  a  tovarăşului  Stalin,  în  răstimp
          In anul  1952  recolta  globală  de  cereale  ţa  industriei  socialiste,  în  stare  să  pro­ locie  de  bumbac  din  S.U.A.,  o Jumătate  de  35  de ani.  Sărbătorind  cea  de-a  35-a
          s’a  ridicat  la  8  miliarde  puduri.  Recol­  ducă  orice  maşini  şi  unelte.  de  miliard  de  puduri  de  grâu,  30  mili­ aniversare  a  MarU  Revoluţii  Socialiste
          ta  globală  de  grâu  —  cea  mai  importan­  In  prezent  există  în  Uniunea  Sovieti­ oane  puduri  de  orez  şi  6  milioane  tone  din  Octombrie,  ţărănimea   colhoznică
          tă  cultură alimentară — a  crescut cu 48  că  8.939  stapţiuni  de  maşini  şi  tractoa­  de  sfeclă  de  zahăr.  In  aceste  regiuni  este  pătrunsă  de  o  hotârîre  neclintită
          la  sută  faţă  de  anul  1940  In  acest  fel,  re,  staţiuni  pentru  pădurile  de  protec­ şeptelul  de  vite  cornute  mari  va  spori  de  a  dobândi  succese  şi  maţ, mar'  în
          aşa  cum  a  arătat  tovarăşul  G.  M.  Ma>-  ţie,  staţiuni  pentru  îmbunătăţirea  isla­  cu  2  milioane  capete,  iar  şeptelul  de  oi  desvoltarea  agriculturii,  ca  să  asigure
          lenkov,  problema  cerealelor,  socotită  zurilor  şi  staţiuni  de  maşini  pentru  ra­ —  cu  9  milioane.  belşug  de  produse  pentru  popor  şi  su­
          Înainte  drept  cea  mai  ascuţită  şi  cea  mura  creşterii  vitelor. Capacitatea  totală   După  desăvârşirea  marilor  construc­  ficiente  materii  prime  pentru  industria
          mai  serioasă  problemă,  a  fost  soluţio-  a  parcului  de  tractoare  din  S.M.T.-uri  ţii  ale   comunismului,   agricultura  în  plină  desvoltare




                                                       CONSTRUCŢII  ALE  PĂCII























                                                         Marile  succese  obţinute  in  anii  de  după  război  de
                                                        întreaga  economie  naţională  a  Uniunii  Sovietice  au
                                                        dus  la  o  continuă  ridicare  a  nivelului  material  şi  cul­
                                                        tural  al  oamenilor   sovietici.   Numai   in  răs­
                                                        timpul  1947—1952  au  avut  loc  5  reduceri  ale  preţu­
                                                        rilor  de  stat  cu  amănuntul,  preţurile  mărfurilor  ali­
            Mereu  noi  ţi  noi  şantiere  acoperă  întinsul   mentare  şt  industriale  fiind  astăzi  în  mijlociu  de  două   Raza  industrială  a  Uniunii  Sovietice  repre*
          Marii  Ţări a Socialismului  biruitor:  locuinţe spa­  ori  mat  mict  decât  la  sfârşitul  anului  1947.  zintă  o  reţea  uriaşă  de  mari  fabrici  şi  uzine,  în­
                                                         Acest  avânt  al  bunei  stări  a  poporului  sovietic  se   treprinderi  industriale  ale  statului,  răspândite
          ţioase pentru  oamenii  muncii,  şcoli  largi,  univer­
                                                        datoreşte  creşterii  neîncetate  a  venitului  naţional  De   pe  tot  întinsul   Ţării  Sovietice.  Sute  de  mu  de
          sităţi  cu  zeci  de  etaje,  uzine  gigantice  şi  multe   pildă,  între  anii  1940—1951  venitul  naţional  al   întreprinderi  din  diferite  ramuri  industriale  au
          alte  construcţii  măreţe.                    U.R.S.S.  a  crescut  cu  83  ta  sulă.  La  sfârşitul  celui  de   fost  construite  în  republicile  aflate  la  marginile
                                                        al  cincilea  plan  cincinal,  adică  în  anul  1955,  venitul   Uniunii  Sovietice.
            Toate  aceste  construcţii  ale  vieţii  vorbesc  de
                                                       naţional  al  U.R S.S.  va  fi  de  peste  15  ori  mai  mare   In  fotografie :  La  uzina  de  maşini  electrice
          politica  de  pace  a  Uniunii  Sovietice.   decât  în  anul  1913                              din  Erevan  (R.S.S  Armeană)  puternicele  trans­
                                                         lată,  aci  se  poale  vedea  graficul  creşterii  în  pro­  formatoare  electrice  sunt  gata  de  a  fi  trimise
            In  lotografie;  Clădirea  înaltă,  construită  in
                                                       cente  a  venitului  naţional  ai  U.R.S.S.  faţă  de  anul   pe  şantierul  uzinei  hidroelectrice  dela  Kuibăşev
          viaţa  Smolensk,  Moscova.                   1913.                                              una  din  marile  construcţii  ale  comunismului.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10