Page 8 - Albina_1952_11
P. 8

8                                                                                                                      A L B I T





                                                                                                                                 A     l   L       t  >


                            Sâ  ia  şi  cum ătrul  ceva!


                         Intr’o  seară,  chiaburii  Costea  Tudor   După  câtva  timp,  chiaburii  veniră
                       şi  Costea  N.  Costea  din comuna  Cerna,  din  nou  la  Niţă  şi-i  spuseră :
                       raionul  Măcin,  îi  spuseră   ţăranului   —  Ei,  cumetre,  acu-i  acu’ 1  A  venit
                       Miţă  Ion :                       timpul  să  ne-ajuţi  la  gradul  de  rubede­
                        —  Măi  nea  Niţă,  ce-ar  fi  să  ne’ncu-   nie !  Că  se-ajută  cumetrii  între  ei  când
                      metrim ?                           e  vorba  de...  pericol  personal 1  Mai
                        —  Păi  să  ne’ncumetrim,  da’  cum ?  ales  c’o  să  te-alegi  şi  tu  cu  ceva  din  im
                       răspunse  săteanul ;  că  voi  n’aveţi  co­  afacerea  asta I  Ce  zici, cumetre ?  ^ —.  /
                       pii  de botezat, eu  aşişderea...  sau  aştep­  —  Păi  acum,  răspunse  Niţă  Ion  —
                      taţi  până  o  să  am  un  copil  de  botezat  am  intrat  în  horă,  trebue  să  joc 1  Sau
                      şi  atunci  noroc  cumetre I  Lăsaţl-o  şi  cum  s’ar  zice...  să  mergem  cu  cumetria
                      voi  mai  până  pela  anul...      pân’la  sfârşit 1
                        —  Am  lăsa-o  noi,  dar  nu  ne  lasă  ăi   In  noaptea  aceea,  chiaburii  transpor-  8L.', -. _
                      dela  sfat!  Că  sunt  cu  ochii  pe  «oi  şi  tară  pe  furiş  Ia  casa  „cumătrului” :  pa­  D  V'.’'»'
                      nu  prea  eşim  la  socoteală 1    tru  piei  de  viţel,  o  maşină  de  cusut
                        —  Cum  dracu  nu  eşiţi, că  doar  anul  hamuri,  o  centrifugă  pentru  aflarea
                      trecut  aţi  eşit  bine la  socoteală  trăgând  densităţii  laptelui,  o  ladă  cu  fire  de
                      chiulul  la  colectare  cu  mai  multe  mii  bumbac,  mai  multe  baloturi  de  pânze­
                      de  kilograme  de  cereale,  şi  pe  anul  turi  şi  câţiva  saci  cu  cereale.
                      ăsta...                              —  Cumetrie’n  toată  regula,  da’  şi
                        —  Ei,  şi  dumneata  de  colo 1  îl  între­  sabotaj  în  toată  regula 1  zise  Niţă  Ion.  — „Alegerile din trecut  —  „Dar  azi,  eu  nu  mă  dumiresc:
                      rupse  Costea  Tudor.  Mai  încetişor,  nea   —  Muşcă-ţi  limba,  cumetre !  şoptiră   Le-am pregătit  precum  am'vrut  Ei  bucuros  se  pregătesc
                      Niţă,  că  şi  zidurile  au  urechi 1  chiaburii.                    Calicii,  ştie  ori  şi  cine      Pentru  alegeri,  cu  temei
                        —  înţeleg I  zise  săteanul-  Pentrucă   —  Păi  mi-o  muşc,  că  dacă  l-o  muşca   Munceau,  in  brânci,  toţi  pentru  mine!" Muncind  acum  doar  pentru  ei 1"
                      şi  zidurile  au  urechi,  vreţi  să  „mişcaţi  pe  cineva  păcatul  să  treacă  acum  pe
                      ceva  din  urechi”  pentru  a  ne  face  cu­ ul-iţă-..  ne-am  dus  pe  copcă
                      metri...                             —  Fii  pe  pace,  cumetre 1  îl  liniştiră
                        —  Vezi că  vii  d’acasă ?  Asta-i  expli­ chiaburii.  Că  la  ora  asta  nu-i  pe  uliţă
                      caţia,  nea  Niţă I  Ce  mai  încolo  şi’n-  nici  coadă  de  pisică !
                      coace,  bate  laba  cu  zapciul,  ia-mă  de   —  Atunci  e  bine I  râse  „cumătrul”
                      braţ  şi  zi-mi  tu  şi  hai  să  fim  cumetri  ca  să-şi  facă  curaj.  Că...  unde  nu  este   —  Astăzi  nu  vreau  să  fiu  deranjat  răsfoiască  mai  departe.  Fotografia  i
                      pe  viaţă  şi  pe  moarte 1        pisică,  şoarecii  vătaf  ridică 1  la  telefon I                    mătoare  o  înfăţişează  pe  regina
                        —  Adică  pe  viaţă  şi  pe  profit,   Dar...  nu  fu  tocmai  aşa  ;  că  nu  tre­  —  La ordin !  Astăzi  nu  dau  nimănui  şezând  în  faţa  vilei  şi  jucând  pokti
                      dacă’nţeleg eu  bine 1             cea  pisică  pe  uliţă,  dar  trecea  ţăranul   legătura  cu  dvs.  —  răspunse  maiorul  lorzii  englezi.
                        —  Sigur  că’nţelegi,  nea  Niţă !  Că  şi  muncitor  Pitu  Dumitru  —  care  îi  de   Beloradici,  manipulantul  telefonului
                                                                                                                               —  Vila  aceasta  e  lângă  Novi  Vir
                      noi  vom  fi  înţelegători cu  matale :  când  mască  pe  loc.       Palatului  alb  din  Belgrad,  a  cărui  sin­  doi.  E  o  linişte  de  mormânt  şi  în  afn
                      om  face  câte-o  afacere  bună  om  avea   Mărfurile  fură  confiscate  şi  chiaburii   gură  sarcină  este  să  dea  sau  să  nu  dea  de asta în regiune sunt vinuri  straşnic
                      grijă  şi  de  dumneata  —  că  vorba  aia:  daţi  pe  mâna  instanţei  de  sabotaj.  La   legătura  cu  „camera  de  lucru”  a  lui  F.  cel  mai  potrivit  loc  pentru  odihn
                      frate,  frate,  brânza-i  pe  bani  —  să  ia  judecată,  chiaburii  fură  întrebaţi :  Tito.           A  fost  păstrat  şi  vechiul  mobilier.  (
                      şi  cumătrul  ceva I                —  Cu  ce  scop  aţi  dosit  mărfurile  în   —  Natural,  cu  excepţia  d-luî  Allen.  minunat  ar  fi  să  dorm  în  patul  fost
                        —  Păi  dacă-i  vorba  pe  luate,  hai  să  casa  lui  Niţă  Ion ?   —  După  cum  ordonaţi 1  Cu  excepţia  regine...  Pentru  pază  ar  fi  destul  t
                      luăm  câte-un  păhărel 1  Să  cinstim  cu­  —  Păi,  răspunseră  ei  făcându-se  că   d-lui  Allen  —  răspunse  maiorul.  regiment  de  gardă.  O  stradă  sau  doi
                      metria,  de!                       n’au  înţeles  întrebarea,  ne-am  gândit   Sigur că Tito  are  astăzi chestiuni im­  ar  trebui  evacuată  şi  ar  avea  acolo  Ic
                        Se  „cinstiră”  ei  până  despre  ziuă,  că  Niţă  e  cumătrul  nostru  şi-am  vrut   portante  de  rezolvat.  II  frământă  poate  şi  regimentul..-  Dar  ia  să  vederrî...  C
                      cherchelindu-se  binişor,  iar  la  plecare  să-l  ajutăm...  să  ia  şi  cumătrul  ceva 1  probleme  de  importanţă  mondială.  s’a  întâmplat cu  regina  Maria ?  A  em
                      se  pupară  reciproc  urându-şi  bineţe...   Costea  Tudor  fu  condamnat  la  8  ani   Tito  a  intrat  şi  s’a  aşezat  la  biroul  grat.  Ei,  dar  eu  nu  vreau  să  emigre
                      ca'ntre  cumetri.  Şi,  ca  s’arate  că  ştie  închisoare şi  Costea  N.  Costea  la  6 ani.   fostului  rege  Alexandru  şi  s’a  adâncit-  Nici  Vinodol  nu  e  potrivit  pentru  cor
                      să  „aprecieze”  noua  cumetrie,  la  ple-.  Şi  fiindcă  trebuia  „să  ia  şi  cumătrul   în  gânduri.  Ar  trebui  să  plece  în  cediul  de  vară.
                      care  chiaburul  Costea  Tudor  îi  dădu  ceva...”  a  luat  un  an  închisoare  corec-   vilegiatură   undeva  —  dar  unde ?   Atunci  privirea  lui  Tito  se  opri  asi
                      lui  Niţă  un  pol :              ţională 1  Poate  că  aşa  se  va  sătura  de   Unde  ar  putea  să  facă  o  „esca­ pra  fotografiei  vilei  „Istranca”   di
                        —  Ca  acont  de  rubedenie!  zise  el   „cumetrie”  cu  chiaburii 1...  padă”  pe  vreo  lună-două  ?  Dar  de  ce  Abbazia.  Această  vilă  fusese  a  conteli
                      împ!eticindu-se...                              GRIGORE  TUDORAN     trebue  să  se  frământe  atât,  când  are  Seemeelli,  proprietarul  rafinăriei  de  ix
                                                                                           *n  fată  albumul  ilustrat  al  vilelor  şi  ♦rol  din  Fiume.
                                                                                           castelelor  sale ?                  —  Da,  şi  acesta  era  fascist  —  spus­
                                               NINA  CASSIAN                                 Tito  începe  să  răsfoiască  albumul...  ei  —  dar  să  vedem  ce  s’a  întâmo'.at  ci
                                                                                           Castelul  regelui  Alexandru  dela  Bled.  el ?  Adevărat,  s’a  mutat  în  Itali<   <
                                                                                           E  un  castel  minunat  şi  Bledul  la  fel,  mirabil  1  Este  singurul  dintre   .  ,ii
                       C i n e         v o t e a z ă            în      S.   U.   A.       e  foarte  frumos.  Aici  va  fi  bine...  Toc­ proprietari  ai  vilelor  mele,  care  nu  i
                                                                                           mai  vroia  Tito  să  întindă  mâna  după  fost  spânzurat,  nu  a  fost  executat  şi  nt
                                                                                           receptorul  telefonului,  când  deodată  îşi  a  murit.
                        Ca  să  te  afli’nscris  pe  liste   Dar,  ce  să  vezi ?  După  o  lună   aduse  aminte ■  o  fi  oare  în  apropiere   —  Mă  duc  la  Abbazia I  —  se  bucură
                        In  S.U.A.  —  azi,  nu  ţi  se  cere   Muri  măgarul,  lac’aşa.   vreun  aeroport ?...  In  afară  de  aceasta,  Tito  şi  întinse  mâna  după  receptorul
                        Nici  judecată  şi  nici  cinste,  De-un  accident ?  De  moarte  bună?   Bledul  e  împrejmuit  de  păduri.  Ah I  telefonului,  când  deodată   îşi   aduce
                        Ci  doar  să  ai  ceva  avere.   Mai  poa’  să  ştie  cineva ?     Pădurile  astea  blestemate!  In  definitiv  aminte că  ceva  nu e  în  ordine.  In  acea­
                                                                                           ce  s’a  întâmplat  cu  regele  Alexandru ?  stă  vilă  a  locuit  în  1947  Lâszlo'Raik
                        Un  oarecare  cetăţean           Destul  că  omul  nostru,  biet,  A  fost  ucis  în  străinătate  de  ustaşi.  E  —  şi  în  faţa  lui  Tito  apăru  Rajk  pe
                        Nici  prea’mbrăcat, nici  rupt de tot   Fu  şters  din  liste  cu  onor,   trist,  foarte  trist...  Eu  nu  vreau  să-mi  spânzurătoare.  Din  nou,  pe  frunte,  au
                        Prrmi  şi  dânsul  drept  la  vot   Pierduse  singurul  lui  drept   închei  viaţa  într’un  fel  atât  de  trist  —  început  să-i  apară  broboane de  sudoare
                        După  sistemu-american.         De  a  mai  fi  alegător.          murmură  Tito  şi  hotărî:  Nu  merg  la  şi  n’a  mai  răsfoit  albumul  până  ce  i
                      i                                                                    Bled I                            s’au  mai  potolit  nervii.
                      i  Era,  oricât,  proprietar       De-atuncl,  rămas  numai  cu  carul,   L-a  cuprins  o  frică  de  moarte  şi  l-au   Fotografia  următoare  înfăţişa  insula
                        Dotat  cu  strictul  necesar:    îşi  duce-amarul  şi  oftează:    trecut  sudori  reci.  Şi-a  scos  vestonul  Brioni.  Fără  să  se  mai  gândească,  luă
                      S  Avea  un  car                  —  Eu  nu’nţeleg :  cine  votează   de  mareşal  şi  a  început  să  răsfoiască  hotărîrea  de  a  pleca  la  Brioni.  E  cea
                        Şl  un  măgar.                  In  S.U.A. ?  Omul  sau  măgarul?  cu  grabă  albumul.  Pe  pagina  a  2-a  era  mai  frumoasă  şi  cea  mai  sigură  locali­
                                                                                           fotografia  vilei  dela  Kranj.  înainte,  vila  tate.  In  apropiere  sunt  vase  de  război
                                                                                           fusese  a  generalului  nazist  Krummer.  şi  artilerie  de  coastă.  Populaţia  a  fost
                                                                                           E  împrejmuită  de  păduri  de  brazi  şi  e  evacuată.  Grădinarii  şi  chelnerii,  porca­
                                                                                           mobilată  foarte  luxos.  De  fapt,  e  un  loc  ri:  şi  păzitorii  de  vite,  portarii  şi  bucă­
                                                                                           hun  de odihnă  — se  gândi  Tito-  Are  un  tarii,  ba  chiar  şi  bucătăresele  şi  fetele
                                                                                           aer  excelent  şi  se  mai  poate  organiza  din  casă  sunt  membri  ai  U.D B.-ei !
                                                                                           şi  o  vânătoare.  E  şi  un  loc  sigur,  la   —  Dar,  la  dracu 1  —  se  sperie  Tito.
                                                                                           Kranj  staţionează  o  brigadă  de  tancuri  Pe  vremuri  aici  îşi  petrecea  vara  Be-
                                                                                          şi  un  regiment  de  artilerie.  Mă  duc  la  nito  Mussolini  1  El  a  păţit-o  cel  mai
                                                                                          Kranj  —  bombăni  el,  dar  îşi  aduse  re­ rău.  Partizanii  l-au  împuşcat  şi  l-au
                                                                                          pede  aminte :  ce  s’a  întâmplat  cu  acest-  spânzurat  de  picioare.  A  meditat  mult,
                                                                                          general  Krummer ?  Asta  trebue  s’o  şi  în  fine  a  hotărît:
                                                                                          Ştie  Kardelj.                       —  Tot  la  Brioni  mă  duc!  E  aproape
                                                                                            —  L-au  ciuruit  gloanţele  partizani­  Polla  şi  acolo  e  şi  aeroportul.
                                                                                          lor  —  răspunse  la  telefon  Kardelj.            ★
                                                                                          Tito  trânti  receptorul  şi-i  blestemă  pe   „Tito,  Tito,  vei  păţi  ca  Benito 1”  —
                                                                                          partizani.                         aceste cuvinte  apar zilnic  pe  pereţii  ca­
                                                                                             —  Să  ia  dracu  şi  vila  şi  vânătoarea.  selor  din  Belgrad,  Zagreb,  Liubliana,
                                                                                          Nu  vreau  să  văd  prin  somn  stafia  lui  Split  şi  Tetinje.  Poporul  îşi  spune  ver­
                                                                                          Krummer 1                          dictul.
                                                         Din  ziarul „România  liberă"  No.  2512
                                                                                            Şi  cu  mâna  tremurân-dă  începu  să          GOICO  PETROVICI
                     REDACŢIA ;  Bucureşti,  strada  Dobrogeanu Gherea 2.  telefon ; 5.B9.4H  ABONAMENTE :  7.50  lei  anual.  Ta* *» poştală  plătită  In  numerar  coiif  aprobării   'd b s
                                    Dlr  Generale  P T T.  Nr.  17.933/942  TIPARUL:  Combinatul  Poligrafic  „Casa  Scâotell"  -   Plata  ScânielU   C.  4169
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13