Page 9 - Albina_1952_11
P. 9

Congresul  Naţional
                                                                                                          pentru  Apărarea  Păcii
                                                                                                   va  avea  loc  la  5-7  Decembrie

                                                                                                      In  seara  zilei  de  4  Noembrie  a.c.  a  avut  loc  sub  con­
                                                                                                   ducerea  acad.  Mihail  Sadoveanu,  preşedintele  Comitetului
                                                                                                   Permanent  pentru  Apărarea  Păcii  din  R.P.R.,  o  şedinţă
                                                                                                   a  Biroului  Comitetului  Permanent  şl  a  Comisiei  c.e  orga­
                                                                                                   nizare  a  Congresului  Naţional  pentru  Apărarea  Păcii.
                                                                                                     Biroul  a  analizat  felul  cum  9e  desfăşoară  acţiunea  da
                          58eifo â 6 x   ' tS ă fitâ /n  u tc U fa ,                              întâmpinare  a  Congresului'Naţional  pentru  Apărarea
                                                                                                   Păcii  şi  pregătirile  pentru  participarea  poporului  nostru
                                                                                                   la  Congresul  Popoarelor  pentru  Apărarea  Păcii,  care  se
                      a ,  cb â ettâ M u tteâ H *   c u S tu fia B g                               va  ţine  la  Viena.
                                                                                                     Biroul  a  hotărît  ţinerea  Congresului  Naţional  pentru
                                                                                                   Apărarea  Păcii  între 5—7  Decembrie a.c.  la  Bucureşti.
               Anul  55  Seria  ll-a  Nr.  255   8  pagini—   15  bani   Miercuri  12  Noembrie  1952



                 Pentru  înflorirea  patriei,                                                       Măreaţa  sărbătoare

                          pentru  socialism                                        a  Zilei  de  7  Noembrie  în  Capitala  tării

                                                                                     Plini  de  însufleţire  şi  bucurie  au  Brovka,  I.  M.  Soloviova,  A.  D.  Kaclu-
                Citiţi  Manifestul  Consiliului  Central   Pe  valea  Bistriţei  oamenii  încep  să
             al  Frontului  Democraţiei  Populare  şl  nu  mai  trăiască  sub  ameninţarea  năvă­  sărbătorit  oamenii  muncii  din  Capitala  rovski,  membri  ai  delegaţiei  sovietice
                                                                                   ţării  cea  de  a  35-a  aniversare  a  Mare­ la  sărbătorirea  Lunii  Prieteniei  Româ­
              veţi  vedea că  nu  este  vorba  de  un  obiş­ lirii  apelor.  Pe  pământul  ieri  pustiu  de   lui  Octombrie.  Coloane  nesfârşite  de  no-Sovietice ;  L.  Răutu,  Gh.  Stoica,  ge­
              nuit  manifest electoral.  Nu  coprinde  fă-  secetă  al  văii  Cara-Su,  alături  de  ora­
              gădneli  deşarte,  vorbărie goală, aşa  pre­ şele  noi  care  se  ridică,  se  vor  întinde   muncitori,  tehnicieni,  funcţionari,  oa­ neral  locotenent  Al.  Drăghici,  general
                                                                                                                      locotenent  L.  Sălăjan,  general  locote­
             cum  ne obişnuiseră  zeci  de  ani  la  rând  uriaşe  ogoare  irigate.  meni  ai  artei  şi  ştiinţei,  militari,  spor­
                                                                                   tivi,  delegaţii  de  ţărani  muncitori  din  nent  N.  Ceauşescu.
             manifestele electorale ale partidelor bur­  In  ultimii  ani  au  fost  electrificate  a-                  La  marea  demonstraţie  a  oamenilor
             gheze.                             proope  400  sate.  Statul  de  democraţie   regiunea  Bucureşti,  înfrăţiţi  deopotrivă
                                                                                   sub  steagul  partidului  clasei  muncitoare  muncii  din  Capitală  au  asistat  dease-
                Manifestul  Consiliului  Central  al  populară  a  pus  la  îndemâna  ţărănimii   au  defilat ore  întregi  prin  piaţa  Genera-  meni  şefii  misiunilor  diplomatice  ale  ţă­
              F.D.P.  este  un  strălucit  bilanţ  de  reali­ muncitoare  mii  de  tractoare,  maşini  şl   lissimul  Stalin.  rilor  prietene.
              zări  pe care  le trăim  cu  toţii,  un  minu­ unelte  agricole,  seminţe  selecţionate,                  La  ora  9  şl  15  minute,  tovarăşul
             nat program  de luptă pentru a duce spre  credite,  într’un  cuvânt  tot  ceeace  este   Sutele  de  mii  de  manifestanţi  şi-au   Constantin  Pârvulescu,  membru  în  Bi­
             noi  culmi  aceste  realizări.     necesar  pentru  a  crea  condiţiile  unei   arătat  în  ziua  de  7  Noembrie  dragostea   roul  Politic  al  C.C.  al  P.M.R. a  felicitat
                Iţi  tresaltă  inima  de  mândrie  patrio­ vieţi  noi  şl  la  sate.  lor  fierbinte  faţă  de  Marea  Uniune  So­  pe  participanţii  la  meeting  în  numele
             tică  citind  Manifestul.  Fiecare  rând  îţi   Ceeace  am  realizat  până  acum  este   vietică,  faţă  de  Partidul  Comunist  al   Comitetului  Central  al  P.M.R.  şt al  Gu­
             aminteşte  de  drumul  pe  care  l-am   mult,  dar  nu  ne  poate  ajunge  pen­  Uniunii  Sovietice,  dragostea  neţărmuri­  vernului  cu  prilejul  zilei de  7  Noembrie
             parcurs  până  astăzi  şl  de  viaţa  fericită   tru  a  ne  asigura  o  viaţă  îmbelşugată.   tă  pentru  cel  mai  bun  prieten  al  po­  şl  a  rostit  o  scurtă  cuvântare.
              pe  care  o  vom  trăi.           Deaceea.  poporul  nostru  munceşte  cu   porului  nostru,  tovarăşul  Stalin.  Cuvântul  tovarăşului  C.  Pârvulescu
                Care  ţară  capitalistă  ar  putea  prezen­ însufleţire  pentru  a  apropia  viitorul  de   Marea  demonstraţie din  Capitala  ţării   a  fost  întâmpinat  de  oamenii  muncii  cu
              ta  astăzi  un  asemenea  bilanţ,  sau  s’ar  prezent,  pentru  a  da  viaţă  cincinalului.   a  însemnat  o  puternică  manifestare  a   o  caldă  manifestaţie  de  dragoste  faţă
             putea  măcar  gândi  la  - ii  astfel  de  plan  La  capătu]  acestui  plan  cincinal  noi   ataşamentului  faţă  de  partid,  faţă  de   de  marea  Uniune  Sovietică,  faţă  de  ge­
              de  viitor ?  Niciuna.  Bilanţul  adevărat  al  ştim  bine  că  Industria  va  fi  de  5  ori   Comitetul  său  Central,  în  frunte  cu  to­  nialul  stegar  al  păcii,  tovarăşul  Stalin.
             oricărei  ţări  capitaliste  nu  este  decât:  mai  puternică  decât  în  1948.  Va  fi  mai   varăşul  Gh.  Gheorghiu-Dej,  conducăto­  In  sunetele  Marşului  Partizanilor,  îşi
              foame,  mizerie  şl  şomaj.  Mărturie  sunt  multă  fontă,  mai  mult oţel şi  vor fi  deci   rul  încercat  al  partidului  şi  poporului   fac  apoi   apariţia  în   piaţă   gărzile
             cei  peste 40  milioane  şomeri  care există  mai  multe  maşini  şi  unelte.  De  peste   nostru.  Infăţişându-şi  din  adâncul  ini­  muncitoreşti,  înarmate,  urmate  de  co­
             astăzi  în  ţările  capitaliste.   trei  ori  va  creşte  producţia  de  energie   mii  bucuria  ce-o  simt  pentru  marile  în­  loana  elevilor  Şcolilor  Rezervelor  de
                Dar  ţara  noastră  nu  mai  cunoaşte  a-  electrică  faţă  de  1948.  Şoselele  ţării   făptuiri  dobândite  în  anit  regimului  de   Muncă.  Au  urmat apoi  în  rânduri  strân­
             cum  molimele obişnuite ale  capitalismu­  noastre  vor  fi străbătute  de autocamioa­  democraţie  populară,  oamenii  muncii   se.  coloane  neîntrerupte  de  manifes­
              lui.  Ajutat  neîncetat  de  Uniunea  So­ ne  pe  care  vom  citi  marca  de  fabricaţie   şl-au  arătat  hotărârea  de  a  merge  înain­  tanţi,  purtând  6teaguri  roşii,  portrete
              vietică,  poporul nostru  îşi  făureşte  o  pa­  românească.  Da.  vor  fi  autocamioane   te,  sub  conducerea  înţeleaptă  a  parti­  ale  marilor  dascăli,  ale  conducătorilor
              trie înfloritoare,  în  care 6ă se  poată  bu­                       dului,  pe  calea  luminată  întregii  ome­  partidului  nostru  şl  ale  partidelor  co­
             cura  de  toate  frumuseţile  vieţii.  fabricate  la  noi  în  ţară 1  niri  de  Revoluţia  Socialistă  din  Octom­  muniste,  panouri  înfăţişând  realizările
                                                  Bogăţiile  uriaşe care mai  zac şi astăzi  brie.
                In  1948  posturile  de  radio  imperia­                                                             oamenilor  muncii  din  fabrici,  uzine  şl
              liste  îşi  bă tea u  joc  de  avântul  cu  care  încă  în  măruntaele  pământului,  vor  fi   Piaţa  Stalin  căpătase  un  aspect  deo­  Instituţii.  Nesfârşite  coloane  de  demon­
              porniserăm   la   fabricarea   primelor  scoase  la  Iveală  pentru  a  fl  folosite  în   sebit.  Aci  se  înălţau  tribunele  frumos
                                                                                   împodobite  cu  pânză  roşie  şi  ghirlande  stranţi  purtau  pancarte  pe  care  sta
              noastre tractoare.  Astăzi,  după  patru ani   producţie.  Astfel,  în  1955  producţia  de
                                                                                   de  brad.  Deasupra  tribunei  centrale  se  6crls:  „Trăiască  pacea  între  popoare I
              dela  acel  prim  tractor  ieşit  pe  porţile   petrol  va  fi  de  aproape  trei  ori  mai  afla  un  medalion  uriaş  cu  chipurile  lui
              uzinelor  „Sovnomtructor",  avem  în  ţară                                                             Jos  aţâţătorii  la  război  !“
              mii  şl  mii  de  tractoare  româneşti.  Pro­  mare  faţă  de  1948.  Lenin  şi  Stalin.  In  faţă  se  înălţau  patru   Ca  un  angajament  solemn,  care  înfă­
              ducem  astăzi  de  2,5  ori  mai  mult  oţel   In  2000  de  sate  se  va  aprinde   panouri  cu  portretele  marilor  dascăli ai
                                                                                   omenirii  muncitoare :  Marx.  Engels,  ţişa  unitatea  de  nesdruncinat  a  întregu­
              decât  în  1938,  de  peste  trei  ori  mai  becul  electric  şl  odăiţă  cu  el  va  creşte   Lenin,  Stalin.  lui  popor  muncitor,  se  înălţau  pretutin­
             mult  ciment,  de  2,5  ori  mai  multă  flacăra  culturii.  Despre  toate  realizările
                                                                                     Aplauze  şl  ovaţii  putern ee  au  salutat  deni  sute  de  pancarte  cu  lozinca :  „La
             energie  electrică.  Toate  acestea  le-am  regimului  nostru  de  democraţie  popu­
                                                                                   sosirea  în  tribuna  centrală,  a  conducă­ 30  Noembrie  vom  vota  cu  toţii  pe  can­
             realizat  într’un  timp  foarte  scurt,  având  lară  ţăranii  muncitori  pot  să  afle  din
                                                                                   torilor  Partidului  şi  Guvernului,  a  soli­ didaţii  F.D.P."
             ajutorul  Uniunii  Sovietice.  De aco’.o, din  conferinţele  şi  manifestările  ce  au  loc   lor  marelui  popor  soviete.  Cot  la  cot  cu  muncitorii  din  fabrici
              Răsărit,  ne-au  venit  nenumărate  insta­ la  căminele culturale.  E  necesar  ca  ac­  In  tribună  au  luat  loc  tovarăşii :
             laţii  şl  agregate,  strunguri  de  mare  tiviştii  culturali  să  împletească  conţinu­  Gh.  Gheorghiu-Dej,  dr.  Petru  Groza,  şl  uzine  au  trecut  manifestând  munci­
                                                                                                                     tori  din  gospodăriile  agricole  de  stat  şl
             precizie,  utilaj  minier,  uriaşe  escava-  tul  Manifestului  Consiliului  Central  a!
                                                                                   A.  I.  Lavrentiev,  ambasadorul  Uniunii  S.M.T.-uri,  colectivişti.  întovărăşiţi  şi
             toare,  motoare  şl  turbine,  tot  felul  de  F.D.P.  cu  înfăptuirile  concrete  din  sa­  Sovietice  la  Bucureşti,  academicianul  ţărani  cu  gospodării  mici  şi  mijlocii
             maşini.  Cu  ajutorul  lor  poporul  nostru  tul  respectiv.          B.  D.  Grekov,  conducătorul  delegaţiei  din  regiunea  Bucureşti.  Demonstraţia
             ridică  construcţii  măreţe,  6chimbă  înfă­  Manifestul  Consiliului  Central  al
                                                                                   sovietice  care  a  participat  la  sărbători­ a  fost  încheiată  prin  defilarea  coloa­
             ţişarea  ţării.                    F.D.P.  nu  oste  numai  un  bilanţ,  ci  un   rea  Lunii  Prieteniei  Româno-Sovietice,  nelor  de  sportivi.
                Mkfiş,  Poarta  Albă,  Năvodari,  vor  fi  înţelept  program  de  acţiune.  Chezăşia   academicianul  M.  B.  Mitin,  I.  Chi-
             peste  un  scurt  timp  oraişo  înălţate  în  realizării  acestui  program  este  priete­                 Sărbătoarea  celei  de  a  35-a  aniver­
                                                                                  şinevschi.  Al.  Moghioroş,  Gh.  Apostol,  sări  a  Marii  Revoluţii  Socialiste  din  Oc­
             locuri  unde  altădată  abia  ©reşteau  mă­ nia  de  neclintit  dintre  ţara  noastră  şl   Miron  Constantinescu,  acad.  prof.  dr.  tombrie  a  însemnat  o  înflăcărată  de­
             răcini.  Din  blocurile  moderne  care  se  Manea  Ţară  a  Socialismului  şi  celelalte
                                                                                   C.  I.  Parhon,  general  de  armată  Emil  monstraţie  a  recunoştinţei  oamenilor
              vor înălţa pe cheiul  viitorului canal,  vor  ţări  de  democraţie  populară.  Bodnăraş,  general  colonel  F.  I.  Gol'i-  muncii  din  ţara  noastră  faţă  de  Uniunea
              putea  fi  văzute  vapoare  despicând  cu   Întreg  acest  program  de  viitor  al
                                                                                   kov,  P.  Borilă,  C.  Pârvulescu,  acad.  Sovietică  şi  faţă  de  învăţătorul  şi  con­
             putere  valurile  spre  mare.  Vapoarele  poporului  nostru  este  în  primul  rând
                                                                                   M.  Sadoveanu,  acad.  prof.  Tr.  Săvu-  ducătorul  oamenilor  muncii  din  lumea
             acestea  vor  porni  din  portul  Bucureşti  legat  de  menţinerea  păcii  în  lume,  pen­  lescu,  precum  şl  V.  A.  Kovda,  P.  U.  întreagă,  marele  Stal in.
             şl  vor  merge  doalungul  canalului  până  tru  ca  nimic  să  nu-1  poată  abate  dela o-
             la  Midia.  Sunt  astea  doar  promisiuni ?  pera  de  construcţie  paşnică.  Deci,  pen­
              Răspunsul  vi-[  pot  da  locuitorii  Dobro-  tru  pace  şi  un  viitor  care  să-i  poată  da
             gei cane au şi  început să cunoască o altă  omului  tot  ce-i  oste  necesar  unei  vieţi
             viaţă. *vi-l  pot  da  constructorii  canalu­ frumoase,  poporul  nostru  va  da  la  30
             lui. oare  văd cu  ochii  lor cutn albia îna­ Noembrie  votul  său  candidaţilor  Fron­
              intează  spre  mare.              tului  Democraţiei  Populare.
                      Se     schimbă fa ţa                 satelor
               Ţăranii  muncitori  din  comunele  raio­  Gheorgfie  Caraiman  şi  mulţi  alţii.
             nului  Tecuci  coutribue  prin  muncă  vo­  Asemeni  celor  din  Buceşti  sunt  şi
             luntară  şi  autoimpunere  la  înfrumuse­  ţăranii  muncitori  din  Nicoreşti.  Ei  au
                                                făcut  un  drum  şi  au  adus  materialul
             ţarea  satelor  lor.
               Iată,  de  pildă,  în  comuna  Buceşti,   necesar  construirii  unui  pod,  iar  pen­
             ţăranii  muncitori,  în  frunte  cu  comu­  tru  electrificarea  comunei  au  procurat
             niştii,  au  ajutat  mult  la  lucrările  de   aproape  jumătate  din  stâlpii  necesari.
                                                  Exemple  de  felul  în  care  ţărănimea
             construire  a  unei  noi  şcoli,  contri­
             buind  în  acelaş  timp  cu  bani  la  procu­  muncitoare  munceşte  cu  dragoste  să
             rarea  materialului  necesar.  Printre  cel   schimbe  faţa  satelor  şi  vechiul  lor  fel
             care au  muncit cu  râvnă  la  căratul  pie­  de  viaţă,  sunt  din  ce  în  ce  mai  multe.
             trişului  au  fost  fărâmi  muncitori  Ma-              Em.  Mihăescu  Ţărani  muncitori  din  regiunea  Bucureşti  defilând  la  7  Noembrie  prtn
             nolache  Săndică,   Dumitru   Vasile,                  corespondent                              faţa  tribunelor.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14