Page 11 - Albina_1952_12
P. 11
A L B I N A
S fiS sss: 5Z5&.
«■ * «• m m m S^S mm mm mm SSTm
— ■ ■ ■ ■ ■ m^z m m m m m
i i v n M 5 î s Eh
Şi-au construit un pod La hotarul sfânt al patriei Şcoală nouă
prin autoimpunere străjuim pacea şi viata fericită a poporului nostru Intr’o adunare obştească care s’a’
ţinut la începutul primăverii, ţăranii
Ţăranii muncitori din satul Pe Vale Deunăzi o calda bucurie mi-a cuprins ale patriei noastre, munţii împăduriţi,
din comuna Podeai, raionul Tr. Seve- inima. Primisem scrisoare dela cei de- apele ce dau putere hidrocentralelor, muncitori din comuna Şoldanu, raio
rin, au hotărît ca prin autoimpunere acasă. Câtă fericire pentru un grănicer viaţa clocotitoare închinată fericirii nul Olteniţa şi din satele ce ţin de a-
să construiască un pod trainic peste când primeşte aici, pe graniţă, veşti omului. De aici dela ppstul meu, simt ceastă comună, au hotărît să cons
apa Bahnei. Materialul lemnos a fost truiască cu mijloace locale şi prin au
cărat din pădure cu carele, prin mun de pe întinsul patriei pe care o străju- freamătul clocotitor al muncii din pa
că voluntară. La această acţiune s'ati eşte. Dar mai ales când este vorba de tria mea iubită. Văd parcă de-acum toimpunere, o nouă şcoală, mai încă
evidenţiat Papavă Nicolae, Petre Pă- o asemenea scrisoare... Să vedeţi, so şerpuind apele Dunării curgând spre pătoare.
trulescu, Florian Untaru, Constantin ţia mea, a fost aleasă delegată la Con Mare prin noul Canal; văd înflorind Astfel, pe locul unde odinioară era
Untaru şi alţii. cârciuma chiaburului Gheorghe B. Ale-
gresul Naţional pentru Apărarea Pă Bucureştiul iubit şi toate oraşele şi sa
Grasu Ion cu, ţăranii muncitori construesc de zor
corespondent cii. Ea, care altădată nu cunoştea nici tele noastre. Şi uneori gândul mă poar
buchiile, fosta servitoare a boerului Du- tă spre Moscăleni, la mine în sat. noul local de cultură. In fruntea ace
mitraşcu, se bucură astăzi de cinstea Aici, eu văd noua mea căsuţă şi în stei acţiuni patriotice şe află ţăranii
Electrificarea comunei Âluniş de a duce cuvântul hotărît de pace al prag pe Mioara, fetiţa mea, zâmbin- muncitori Gheorghe Mitu, Ion Borcea,
colectivei noastre. Ce mândru m’am du-mi şi făcându-mi semn cu mânuţa, Toma Paraschiv şi alţii.
„Lampa lui Ilici” s’a aprins pe uliţe simţit când am citit acele rânduri! ca în ziua aceea când venisem acasă O parte din material a fost cumpă
le comunei Aiuniş, raionul Teleajen. M’am gândit la oamenii minunaţi ce în permisie. rat, iar restul a fost adus de ţăran"!
Cu nestăvilit entuziasm au lucrat ţă muncitori. Fiecare a adus. cu drag
ranii muncitori din comună la săpatul se ridică în patria ncastră, prin grija Pentru viitorul senin al copilului
gropilor şi fixarea celor peste 700 stâl părintească a partidului. Nemăsurată meu, pentru belşugul colectivei din sa ceace a putut. Astfel, ţăranii muncitori
pi — dăruiţi de ei — pe o lungime de este bucuria de a te şti cetăţen ai unei tul nostru Moscăleni, voi sta neclintit din comuna Şoldanu, vor avea în cu-1
8 km.
patrii libere în care puterea aparţine în postul meu de grănicer şi voi Iovi rând şcoală nouă.
In locul fumuriilor lumini ale lămpi
lor cu petrol, în casele ţăranilor munci celor mulţi, poporului. Şi câtă mândrie fără cruţare pe duşmanii care vor cu
tori, în clădirea căminului cultural, în să stai de strajă la graniţele sfinte ale teza vreodată să calce pământul sfânt
sala de cinematograf, la cooperativă, patriei! ai patriei noastre. împărţirea veniturilor
luminează astăzi, vie şi caldă, „Lampa Stau de veghe Ia hotarul dintre două Aici, la. postul meu de luptă, în faţa
Iui Ilici”. lumi. In faţa mea, puţine sute de me bornei pe care sunt săpate literele atât în gospodăria colectivă
Fruntaşi sunt în această acţiune Ra
du V. Popa, Constantin R. Enescu, tri ne despart de iadul titoist unde dom de scumpe nouă: R.P.R., stau de strajă din comuna Darabani
loan C. Pană şi mulţi alţi ţărani mun neşte desmăţul, „modul d'e viaţă ameri păcii, bunul cel mai preţios al popoa
citori din comună. can", mizerie cumplită pentru cei ce relor.
Ziua de Sâmbătă, 29 Noembrie a. c.,
Maria Constantinescu muncesc. In spatele meu, pe tărâmul Caporal BRAESCU HARALAMBIE când Ia gospodăria agricolă colectivă
corespondentă pe care-1 apăr, se află câmpiile bogate dintr'o unitate de grăniceri
„2 Martie" din comuna Darabani, ra
ionul Constanţa, s’au împărţit venitu
Noi câmina culturale rile, a fost cu adevărat o zi de sărbă
toare.
De curând, în cinstea zilei de 30 De
cembrie, a fost terminată construcţia că Recoltele obţinute de colectivişti sunt
minului cultural din comuna Segarcea. rod al folosirii tractoarelor şi maşini
regiunea Craiova. Construcţia a început lor S.M.T. şi a metodelor agrotehnice
în vara acestui an şi s'a executat prin
autoimpunere şi cu participarea ţăra sovietice. Colectiviştii au obţinut, pe
nilor muncitori din 6at. unele tarlale, în medie 3.000 kg. grâu
Noul local de cultură este o mândrie
a satului. El cuprinde o 6ală maro de ia hectar, în timp ce ţăranii cu gospo
festivităţi cu 1.500 locuri, bibliotecă şl dării mici şi mijlocii au obţinut doar
alte camere pentru echipele artistice. 900 kg. la hectar.
Deosebită muncă a depus pentru cons La împărţirea veniturilor, colectiviş
truirea localului Ştefănescu Anişoara,
secretara sfătuim popular. tii fruntaşi au primit însemnate canti
* tăţi de cereale şi alte produse agri
Cine trece acum prin satul Piţîgaia, cole.
comuna Rădeşti, raionul Muscel, nu se Astfel, drept răsplată a muncii sale,
•v”tte să nu privească cu drag frumosul colectivistul Vintilă Ştefan a primit
n cultural ridicat de ţăranii mun-
i de aici prin muncă voluntară. pentru cele 689 zile-nuincă efectuate
■Ită inimă au pus în deosebi Ilie cu familia sa, 6.099 kg. cereale.
ase, Petre Iancu, Constantin Radu, Deasemeni, colectivistul fruntaş
.ram Măceş, Trandafir Ion, Dragomir Gheorghe Stănescu a primit împreună
.on, Elisabeta Dragomir şi alţii. Dra cu familia sa pentru ceie 702 zile-
gostea cu care s’a muncit pentru înăl
ţarea căminului cultural dm Piţigaia e Toi mai numeroase sunt noile construcţii care se inalţă in fiecare colţ muncă efectuate, 3.112 kg. grâu, 1.561
o pildă vie pentru multe alte sate. al ţării. kg. porumb, 889 kg. orz, 140 kg. floa
Constantin Spiridon In fotografie vedem dispensarul medical din comuna Săvărşin, regiunea rea soarelui, 176 kg. ceapă şi alte
corespondent Arad. produse.
In slujba culturii poporului
In timpul regimului burghezo-moşieresc, massele largi populare muncă de ridicare a nivelului cultural ai poporului. Miile de cămine cul
erau menţinute în bezna inculturii şi neştiinţel de carte care consti turale, biblioteci, tot mai larga răspândire a cinematografului, constitue
tuiau unul din mijloacele de bază pentru întărirea exploatării şi a domi elemente de seamă aie revoluţiei culturale ce se desfăşoară în ţara
naţiei de clasă a exploatatorilor. noastră.
Astăzi, când lichidarea neştiinţel de carte şi culturalizarea masse- Graficele 1, 2 şi 3 arată cu cât a crescut numărul căminelor culturale,
lor constitue probleme vitale, condiţii hotârîtoare aie luptei pentru vic bibliotecilor şi aparatelor de cinematograf la căminele culturale în anul
toria deplină a socialismului — partidul şi guvernul înfăptuesc o uriaşă 1952 faţă de anui 1948.
