Page 14 - Albina_1952_12
P. 14
, 2 .
Sfatul popular din Deveselu
i W A ă x z w n ,
să se îngrijească de activitatea culturală
„ONOAREA" roman de G. BAŞ1ROV
Dacă stai de vorbă cu preşedintele minat. In satul Comanca, care ţine tot
sfatului popular, funcţionarii dela sfat. de comuna Deveselu, locuitorii au ho- Sprijinită de către Puterea Sovietică niştilor — izbuteşte să devină, dintr'un
învăţătorii, directorul căminului cultu tărît să construiască prin autoimpunere încă din primii ani ai existenţei sale, colectiv codaş, un post înaintat al ce
ral sau cu activiştii culturali din comu un loca] de cămin cultural. Comitetul cultura R.S.S. Tătară, ca şi a celor lor care au luptat pe frontul pâinii,
lalte republici unionale, a ajuns să aibă cartea lui Başirov vorbeşte despre for
na Deveselu, raionul Caracal, despre ac executiv nu s’a îngrijit să strângă su opere de o mare valoare. Romanul „O- ţa morală a oamenilor sovietici, des
tivitatea culturală din sat, fiecare cată mele prevăzute pentru autoimpunere pe noarea al scriitorului tătar Başirov o- pre prietenia de nesdruncinat care u-
a-ţi spune că au cămin cultural, biblio cap de locuitor. Datorită acestei ne- cupă un loc de seamă in literatura so neşte popoarele Uniunii Sovietice.
tecă cu multe cărţi, aparat de radio, păsări, lucrările de construcţie şi pro vietică. Romanul înfăţişează viaţa unul Romanul „Onoarea", distins cu Pre
colhoz tătar în anii grei ai Marelui miul Stalin, este o carte care oglindeşte
etc. Unii nu-şi precupeţesc nici laudele curare a materialului au fost mult în Război pentru Apărarea Patriei, înfă un episod măreţ din viaţa unui popor
pomenind îivtr’una de rodnica activitate cetinite. ţişând drumul străbătut de colhozul îndreptat pe drumul fericirii de către
a căminului cultural. Tovarăşul Popescu Marin, preşedin „Ciulpan" Care — sub îndemnul comu- Puterea Sovietică.
Părerea oricărui ţăran muncitor din tele sfatului popular, şi întreg comi
sat este cu totul alta. „La noi,'de fapt, tetul executiv privesc problema cultu „N icoară P otcoavă"
cămin cultural nu există decât cu nu rală ca o treabă a directorului căminu Povestire istorică de M1HAIL SADOVEANU
mele"— mi-a grăit cu amărăciune în lui cultural şi a învăţătorilor, pe care-i
In „Nicoară Potcoavă" maestrul frăţească ce uneşte poporul nostru cu
glas unul dintre oamenii din sat. Iasă să se descurce cum or şti şi cum Mihail Sadoveanu zugrăveşte un ta marele vecin dela Răsărit. Prietenia in
Şi înlr’adevăr, aceasta este starea de or putea. Aceştia Ia rândul lor se mul blou realist al frământărilor vieţii so tre moldoveni şi cazaci, călăreţii nebi
lucruri din comuna Deveselu. Căminul ţumesc cu această tristă stare de lu ciale şi politice din Moldova secolului ruiţi, care nau putut fi transformaţi in
culturat din satul de centru Deveselu cruri şi nu depun nici un fel de acti XVI-lea. Toate întâmplările pe care le iobagi, lupta unită împotriva jugului
duce o slabă activitate; s’ar putea vitate. înfăţişează cartea sunt legate de lupta otoman, e prezentată cu o deosebită
spune, fără a greşi: un cămin cultural Căminul cultural îşi duce munca mai răzeşilor împotriva boierimii hapsâne artă şi forţă de convingere.
care a încercat pe toate căile să pună
l'psit de orice activitate. mult la întâmplare. Plan de muncă Opera maestrului Sadoveanu consti-
mâna pe pământul ţăranilor liberi şi
Hotărîrea Nr. 1.422 a Consiliului de nu există. Despre cerc agrotehnic, să-i transforme în iobagi. tue o contribuţie minunată la întărirea
Miniştri din Decembrie 1951, privind echipe artistice, colectiv de conferen Totodată, cartea maestrului Sado prieteniei poporului nostru cu marele
întărirea şi desvoltarea activităţii cămi ţiari sau alte forme de activitate cul veanu înfăţişează cu căldură legătura popor rus.
nelor culturale, trasează ca sarcină turală nici vorbă. In săptămâna dela
sfaturilor populare ca să pună la dis 1—7 Decembrie în satul Deveselu nu
poziţia căminelor culturale, care nu au s’a desfăşurat şi nici n’a fost progra-» In regiunea Bârlad
sedii proprii sau care funcţionează în mată nioi un fel de activitate culturală. trebue intensificată munca de lichidare
şcoli, încăperi care să fie cât mai po In satul Deveselu sunt 11 membri
trivite pentru o bună desfăşurare a ac al corpului didactic care ar putea să a neştiinţei de carte
tivităţii culturale. In satul Deveselu dea un mare sprijin activităţii culturale Dacă unele regiuni, ca Baia Mare, Noembrie a.c. trebuia să aibă loc des
din raionul Caracal n’a existat o ase de masă. Dar n’o fac. învăţătoarea Piteşti şi altele au respectat şi aplicat chiderea cursurilor. Comisia raională
Hotărîrea Comitetului Executiv al Con s’a reorganizat abia Ia data de 5 No-
menea preocupare. De unde până mai Şvab Tatiana declară că învăţătorii nici
federaţiei Generale a Muncii şi Minis embrie.
anul trecut căminul cultural avea o nu trebue să se mai amestece în trebu terului Învăţământului Public, cu pri Lipsa de colaborare dintre cadrele
asemenea încăpere, acum n’o mai are. rile căminului cultural. O asemenea ati vire Ia îmbunătăţirea muncii de lichi didactice şi sfaturile populare, lipsa
Comitetul executiv a manifestat o totală tudine profund greşită trebue criticată dare a neştiinţei de carte, nu acelaş unei preocupări serioase din partea
lucru se poate spune şi despre regiu acestora, au dus la o serie întreagă de
lipsă de interes faţă de această pro şi combătută cu tărie. nea Bârlad. In această regiune preo lipsuri. Astăzi, majoritatea centrelor de
blemă. Dealtfel, comitetul executiv este Starea de lucruri din comuna Deve
cuparea pentru înlăturarea neştiinţei de alfabetizare din regiune nu sunt asigu
străin de toate problemele căminului selu trebue grabnic curmată. Secţia carte lasă foarte mult de dorit. rate cu combustibilul necesar şi cu ce
cultural. Hotărîrea sus amintită pre culturală a raionului Caracal, care are Deşi Ministerul învăţământului Pu lelalte mijloace materiale; din această
vede ca odată pe tună comitetele exe şi ea o mare parte din vină, trebue să blic a trimis 4a timp toate instrucţiu cauză frecvenţa la cursurile de alfabe
nile, comisia regională de alfabetizare tizare este foarte slabă.
cutive ale sfaturilor populare comunale păşească de îndată Ia înlăturarea lipsu
s’a reorganizat abia la dala de 4 Noem- Sfatul popular al regiunii Bârlad
să facă analiza activităţii dusă de că rilor grave ale căminului cultural din brie a.c. Aceasta se datoreşte în pri trebue să lupte şi împotriva unor mani
minele culturale, luând hotărîri şi mă satul Deveselu. Ne aflăm în plină iarnă mul rând lipsei de colaborare dintre festări birocratice din cuprinsul regiu
suri pentru îmbunătăţirea muncii. Co secţiunea de învăţământ a regiunii şi nii, care îngreuiază simţitor munca,
mitetul executiv ai sfatului popular — timpul cel mai prielnic pentru o bo sfatul popular regional.
cum ar fi repartizarea lemnelor ce s’a
Deveselu n’a făcut o asemenea analiză gată activitate culturală de masă — şi Lipsa de control din partea comisiei făcut comunei Munteni, raionul Tecuci,
de luni de zile. Aşa se face că acum, nu este îngăduită o asemenea situaţie, regionale a făcut ca lipsurile să se re tocmai dela Răcoasa, distanţă de 80
în miezul iernii, căminul cultural să nu cum e cea dela căminul cultural din pete până jos. Astfel, şeful secţiunii de km., în timp ce în apropierea comunei
fie aprovizionat nici cu combustibilul Deveselu. învăţământ a raionului Tecuci, tovară Munteni sunt lemne suficiente.
pentru încălzit şi nici cu cel pentru ilu ANTON VASILESCU şul Tomozei, nici nu-i adusese la cu Sfatul popular al regiunii Bârlad tre
noştinţa preşedintelui sfatului Hotărî bue să ia urgente măsuri pentru îm
rea Comitetului Executiv al Confede bunătăţirea muncii de alfabetizare, fo
Au îndeplinit planul anual la colectări raţiei Generale a Muncii şl Ministerului losind toate mijloacele. In cadrul cămi
nelor culturale, cu sprijinul organiza
învăţământului Public privind munca
ţiilor de masă, munca culturală pe tim
de alfabetizare. Aşa se face că preşe
In fabrici, mine, şantiere, muncitorii in loc de 35, cât era prevăzut în pla pul iernii să fie strâns legată de lupta
luptă pentru realizarea planului de pro nul său. dintele sfatului nici nu ştia că la 3 pentru înlăturarea neştiinţei de carte.
ducţie înainte de termen şi dau pro Ţăranii muncitori din comunele 23
duse în contul anului 1953. Datorită August, Lascăr Catargiu şi Braniştea, Sfatul agronomului
muncii plină de eroism a clasei munci din raionul Galaţi, au predai toate co
toare, tot mai multe maşini şi unelte tele de porumb, floarea soarelui şi al Zăpada oprită pe semănături şi arături
agricole au fost trimise pe ogoare şi tele. Deasemeni şi în comunele Şendreni
tot mai pline sunt rafturile cooperati şi Pisica, tot din raionul Galaţi, a fost sporeşte recolta
velor din satele patriei noastre. Fap îndeplinit în întregime planul de co
In timpul iernii trebue acordată o lor de iarnă mai multe obstacole. Aşa,
tele muncitorilor dela oraşe sunt pildă lectări la produsele de toamnă încă de atenţie deosebită semănăturilor şi ară bunăoară, tulpinele de floarea soarelui,
pentru ţăranii muncitori, care partici ta 3 Decembrie. turilor. Prima măsură arătată în agro- porumb, nuiele sau haldani de cânepă
pă la construirea socialismului alături Şi ţăranii muncitori din comuna Se- minim pentru timpul de iarnă este re se înfig în pământ înainte de îngheţ,
ţinerea zăpezii. In Uniunea Sovietică sau se fac perdele la distanţă de circa
de muncitori, sub conducerea Partidu verineşti, raionul T. Severin, mobilizaţi
această metodă se aplică pe scară tot 15—16 metri una de alta. O perdea
lui Muncitoresc Român. îndeplinirea de organizaţia de bază şi având pilda mai largă. Pe toate terenurile unde s’a are 1—3 rânduri de 0,50—1 m. Pen
planului de colectări pe întreg anul este comuniştilor, au realizat planul anual reţinut zăpada, producţia de recoltă a tru un hectar trebue 5.000—6.000 tul
una din îndatoririle cele mai de seamă la colectări. Până la începutul lunii fost sporită cu 200—500 kg. la hettar. pini de floarea soarelui sau porumb. De
In ţara noastră, gospodăriile agri asemeni, crengile sau vreascurile se pot
ale ţărănimii muncitoare în lupta activă Decembrie s’a îndeplinit planul la po cole de stat şi gospodăriile colective folosi şi se pot aşeza în formă de gră
pentru construirea unei vieţi noi. Nu rumb, lapte şi carne. ,
au introdus această metodă în anul mezi pe câmp, în toate direcţiile. Pen
meroase sunt exemplele de ţărani mun In comuna Oroiu din raionul Luduş, 1949. Rezultatele nu au întârziat să tru un hectar este nevoe de 1.000—-
citori care şi-au îndeplinit obligaţiile planul de colectare la porumb, floarea se arate. In regiunea Bucureşti, gospo 1.200 mănunchiuri de vreascuri.
înainte de termen. Balot ici Dumitru din soarelui, cartofi, lână, lapte şi carne dăria agricolă de stat din comuna După ce a fulguit, când zăpada este
Alba, punând parazăpezi pe 110 hec moale, se taie cu lopata blocuri de
comuna Jilava, regiunea Bucureşti, a a fost realizai sulă la sută. In acelaş
tare şi aplicând celelalte reguli agro zăpadă şi se construesc cu ele gar
predat înainte de termen cantitatea de timp ţăranii muncitori nau îngăduit tehnice, a obţinut anul acesta, o recoltă duri lungi până la 4 metri şi înalte
50 litri lapte şi 40 hg. carne; loniţă ca chiaburii Roman Grigore, Radu Vir- de 2.130 kg. grâu la hectar. până la 1,5 metri. Valurile de zăpadă
N. Nicolae din comuna Lunguieţ, ra gil, să saboteze colectările. Chiaburii îngheţul aduce pierderi mari semă se fac la 15—20 metri distanţă între
năturilor de toamnă, mai ales atunci ele. Zăpada necesară blocurilor nu se
ionul Rucari a predat 40 litri lapte au fost obligaţi să-şi predea cotele.
când câmpul rămâne descoperit prin va lua de pe semănături, spre a nu se
spulberarea zăpezilor. Pe bună drep vătăma plantele. Pentru a obţine re
tate colhoznicii sovietici spun : „Semă colte bogate în anul viitor, să cons
nătura sub zăpadă e ca şi omul în
Abonamente pe anul 1953 la revista „ALBINA" se blană, gerul o îmbrăţişează dar nu-i truim din vreme cât mai multe para
zăpezi şi să le punem pe semănături
primesc de către Oficiile Poştale dela oraşe şi sate, fac ia căldura”. Chiar la 30—40° sub zero,
semănăturile acoperite cu zăpadă nu şi ogoare, pentru ca recolta să fie bo
torii poştali şi secţiile raionale de difuzare a presei. suferă. Pentru a opri spulberarea ză gată.
pezii putem pune în calea vânturi- Inginer DINU ŞTEFAN
