Page 15 - Albina_1952_12
P. 15

li  B  I*N  A                                                                                                                   7


              Neclintita  politică  de  pace                                    In  întâmpinarea  Congresului  Popoarelor  pentru  Apărarea  Păcii

               a  guvernului  tării  noastre                                               Conferinţa  unională

            Guvernul  ţării  noastre a  adresat  la  6  cătoare  din  Anglia  şl  alte  ţări,  este  în­  a  partizanilor  păcii  din  U.R.S.S.
          Decembrie  1952 o  Declaraţie către Pre­ dreptată  împotriva  Uniunii  Sovietice  şl
         şedintele  Adunării  Generale  O.N.U.  a  ţărilor  de  democraţie  populară,  prin­  La  începutul  săptămânii  trecute  au  arătat  marea  însemnătate  pe  care  o
         Această  Declaraţie  este  încă  o  dovadă  tre  caro  se  numără  şl  ţara  noastră.   avut  loc  la  Moscova  lucrările  celei  de  a  prezintă  în  viaţa   popoarelor  marele
          a  politicii  neîncetate  de  pace  pe care  o  Cercurile  conducătoare  din  ţările  capi­
          duce guvernul  nostru.            taliste au  luat  sub  pulpana  lor pe  trădă­  4-a  Conferinţe  unionale  a  partizanilor  Congres  al  Popoarelor  pentru  Apăra­
            înfăţişând  năzuinţele  întregului  no­ torii  de  ţară  fugiţi  peste  hotare,  pe  ca-   păcii.   rea  Păcii  dela  Viena.  Poporul  sovietic,
         stru  popor  muncitor  dornic  de  pace  şl  re-i  plătesc  cu  bani  grei.  Folosindu-se   In  Sala  Coloanelor  din  Palatul  Sin­  păşind  in  fruntea  tuturor  popoarelor,
         colaborare  Internaţională,  guvernul  ţă­ de  clica  fascistă-titoistă  dela  Belgrad,  dicatelor  s’au  adunat  reprezentanţi  din  doreşte  sincer  pacea  şi  luptă  neîncetat
          rii  declară  că  este  întru  totul  de  acord  cercurile conducătoare din Statele Unite,  toate  colţurile  ţării,  trimişi  ai  nume­  pentru  triumful  ei.  Măreţele  înfăptuiri
         şl  sprijină  cu  căldură  propunerile  cu­ Anglia şi alte  ţări  pun  la.cale provocări  roaselor  naţionalităţi  din   Marea  U-  din  Ţara  Socialismului  biruitor  sunt
          prinse  în  Rezoluţia  prezentată  de  dele­ grosolane  la  graniţele  ţării  noastre  şi  niune  Sovietică.  Au  fost  de  faţă  oa­  dovadă  vie  a  dragostei  neţărmurite  de
          gaţia  R.  P.  Polone  la  17  Octombrie  ale  celorlalte  ţări  surori.  Din  porunca   meni  care  s’au  acoperit  de  glorie  în  pace  a  oamenilor  sovietici.
          1952  Adunării  Generale  O.N.U.:  ..des­ Imperialiştilor  americano-englezi  se  în­  muncă,  muncitori  şi  colhoznici  vestiţi,
          pre  preîntâmpinarea  primejdiei  unui  jghebează  cu  mare  grabă  alianţe  mili­                      Delegaţii  trimişi  la  Congresul  Po­
          nou  război  mondial  şl  despre  întărirea  tariste,  focare  de  război.  întreaga  po­  scriitori  şi  savanţi  renumiţi  în  întreaga  poarelor  dela  Viena  sunt  împuterniciţi
          păcii  şl  colaborării   prieteneşti  Intre  litică  dusă  de  guvernul  Statelor  Unite   lume;  sute  de  glorioşi  fii  şi  fiice  ale  să  ducă  cuvântul  sincer  al  oamenilor
          popoare".                         şi  de  cercurile  conducătoare  din  cele­ Ţării  Sovietice  care  îşi  închină  toate  sovietici,  cuvântul   păcii  şi  prieteniei
            Proiectul  de  Rezoluţie  prezentat  de  lalte  ţări  capitaliste  urmăreşte  înrăută­ puterile  şi  cunoştinţele  lor  construcţiei  între  popoare.  Aşa  după  cum  se  arată
          R.  P.  Polonă   prevede,  printre  alte  ţirea  legăturilor  dintre  popoare  şi  con-  comuniste  paşnice  pentru  întărirea  pă­ în  mandatul  dat  delegaţilor  sovietici  ia
          puncte însemnate,  încetarea tuturor ope­ stitue  o  gravă  ameninţare  pentru  pacea  cii  în  lume,  pentru  binele  şi  fericirea  Congresul  Popoarelor  pentru  Apărarea
          raţiunilor  militare  din  Coreea  şi  regle­ lumii.  Popoarele  lumii  întregi  dornice   omului.  Printre  delegaţi  s’au  aflat  de-   Păcii,  „poporul  sovietic  este  hotărîf  să
          mentarea  paşnică  a  problemei  coreene ;  de  pace  ură6C  pe  învrăjbitoril  omenirii   asemenea  reprezentanţi  ai  diferitelor  apere  cauza  păcii  şi  este  gata  să  cola­
          reducerea  cu  o  treime  în  decurs  de  un  şl  văd  în  ei  nişte  duşmani  nesăţioşi  de   culte  religioase.  boreze  cu  toţi  acei  care  doresc  sincer
          an  a  forţelor  armate  ale  S.U.A.,  sânge.                         Cu  acest  prilej  academicianul  I.  G.  preîntâmpinarea  războiului,  întărirea
          U.R.S.S .  Angliei,  Franţei  şl  Chinei;   „Poporul  român  care a  cunoscut  din
          interzicerea  armei  atomice  şl  a  celor­  plin  ororile şi  distrugerile  războiului  —   Petrovschi  a  prezentat  raportul:  „Po­ prieteniei  între  popoare  şi  lărgirea  re­
          lalte arme  de  ucidere  în  masă ;  încheie­                       porul  sovietic  în  lupta  pentru  menţi­ laţiilor  economice  şi  culturale  între
          rea  unui  pact  al  păcii  între  marile  pu­  se spune  în  Declaraţie —  este  puternic  nerea  şi  întărirea  păcii".  Vorbitorul  a ţări".
          teri,  etc.                       ataşat  cauzei  păcii  şl  6e  ridică  cu  tărie
            Proiectul  de  Rezoluţie  prezentat  de  în  apărarea  celui  mai  de  preţ  bun  al
          R.  P.  Polonă  Adunării  Generale  O.N.U.  omenirii  —  pacea".    Vom  duce  Ia  Viena  cuvântul  hotărît  de  pace
          corespunde  năzuinţelor  de  pace  ale  tu­  Politica  ţării  noastre  este  îndreptată
          turor  popoarelor şl a  fost  primit cu căl­ numai spre întărirea şl menţinerea păcii.   al  poporului  nostru
          dură  de  întreaga  omenire  muncitoare.  Aceasta  îl  dă  dreptul  să  facă  parte  din
            Declaraţia  prezintă   marile  cuceriri  Organizaţia  Naţiunilor  Unite  şi  trebue   Când  am  plecat  din  gospodăria  noa­ colectiviştii i-au  dat  numele de „recolta
          dobândite  de  poporul  nostru  în  anii  pu­ ca  O.N.U.  să  rezolve  cât  mal  grabnic   stră  colectivă  dela  Livedea  ca  să  port  păcii".
                                                                              cuvântul  de  pace  al  ţăranilor  munci­
          terii  populare,  măreţele  realizări  înfăp­ această  cerere  dreaptă  a  poporului  no­  tori  din  regiunea  Bucureşti  la  Congre­  O  sarcină  grea,  dar  de  mare  onoare
                                                                                                                am  primit  din  partea  Congresului  Na
          tuite  în  ţara  noastră  de  regimul  de  de­ stru.                sul  Naţional,  gândurile  mele  se  întor­ ţional  pentru  Apărarea  Păcii;  aceea
          mocraţie  populară.  Schimbările  şi  înoi-   In  încheiere  6e  arată  că  urmând  po­  ceau  către  oamenii  care  m'au  ales  de­ de  a  face  parte  din  delegaţia  care  vu
          rile  din  viaţa  poporului  nostru  au  fost  litica sa  neclintită  de  pace şi colaborare  legat.  Oamenii  noştri  din  sate,  colecti­  reprezenta  poporul nostru  la  Congresul
          cu  putinţă  datorită  victoriei  istorice  a  Internaţională,  guvernul  român  consi­ vişti sau  ţărani muncitori care lucrează  Popoarelor  dela  Viena. dela 12  Decem­
          Armatei  Sovietice  asupra  fascismului,  deră  că ^propunerile  cuprinse  în  Rezo­ singuri  pe  bucăţica   lor  de  pământ,  brie.  Alături  de  ceilalţi  membri ai  dele­
          de6voltăril  necontenite  a  relaţiilor  eco­ luţia  prezentată  Adunării  Generale  a  mi-au  spus  atunci  de  ce  vor  ei  pace.   gaţiei.  muncitori,  oameni de ştiinţă,  ar­
          nomice  ale  R.  P.  Române  cu  Uniunea  O.N.U.  de către  delegaţia  poloneză 6unt   De  pildă,  Vasilica  Sterea,  căreia  răz­  tişti, şi eu,  ţăranul  colectivist  din  Live­
          Sovietică  şl  cu  ţările   de  democraţie  menite  să  preîntâmpine  primejdia  unui   boiul  i-a  răpit  bărbatul,  şi  o  viaţă  în­  dea,  voi spune cuvântul  hotărît  de pace
                                                                              treagă  n'a  avut  parte  decât  de  un  trai
          populară,  relaţii  ce  se  întemeiază  pe  e-  nou  război  mondial, 6ă întărească  pacea   amar  de  rob  pe  moşia  prinţului  Cali-   al poporului nostru  Voi întâlni la acest
          galitatea  în  drepturi  a  popoarelor  şl  p«  şi  colaborarea  Internaţională.  machi,  astăzi  este  stăpână  in  casa  el   Congres  oameni  din  toate  colţurile  lu­
                                                                                                                mii,  fiecare  cu  graiul  său,  dar  cu  care
          respectarea  intereselor  lor  reciproce.   Omenirea  este  dornică  şl  însetată  de  nou  construită,  iar  viaţa  copiilor  ei   sperăm  ă  ne  înţelege  în  limba  atât  de
          Ele sunt  mărturii  vil ale  dorinţii  sincere  pace,  Organizaţia  Naţiunilor  Unite  a  este  lipsită  de  griji.  Mai  mult  decât   iubită  de  popoare:  limba  păcii.  Ştiu
          de  pace  pe care o  nutreşte  poporul  no­ fost creată  tocmai  pentru  a  sluji  intere­ atât,  cei  doi  copii  ai  ei  învaţă  carte  la   că  asemeni  poporului  nostru  sunt
          stru.                             selor  păcii.  Pentru  a-şi  dovedi  menirea,  diferite şcoli din  Bucureşti.  Intr’adevăr,   sute  de  milioane  de  oameni  care  urăsc
            Absorbit  de  munca  paşnică  şl  cons­ O.N.U.  trebue  să  părăsească  calea  răz­  cum  poate  ea  să  nu  dorească  pacea ?   războiul  şi  pe  cei  care  îl  aţâţă.  Pen-
          tructivă,  poporul  nostru  nu  poate  6ta  boiului,  calea  pe  care  o  împing  cercu­  La  fel  ca  ea  toţi  colectiviştii  din  Live­  trucă nu există om cu inimă şi cu nvnte,
                                                                              dea  erau  îndreptăţiţi  să-mi  repete până
          însă  nepăsător în  faţa  uneltirilor  război­ rile  conducătoare  din  ţările  capitaliste,   în ultima clipă,  când am plecat din  gos­  care-şi  iubeşte  familia,  ţara  lui  şi  care
          nice  ale  guvernului  Statelor  Unite.  în­ îndeosebi  cele  din  Statele  Unite,  şi  să   podărie :  „Să  nu  uiţi  să  spui  că  toate   să  nu  fiarbă  de  mânie  când  aude  de
          treaga  politică  dusă  de  guvernul  State­ meargă  pe  drumul  năzuinţelor  popoare­ planurile de  viitor ale gospodăriei  noa­  crimele  săvârşite  de  imperialiştii  ame­
                                                                                                                ricani  în  Corcea  Omenirea  e  hotărîtă
          lor  Unite,  susţinut  de  cercurile  condu-  lor,  drumul  întăririi  şi  menţinerii  păcii.  stre  le  vom  înfăptui  numai  în  pace.  Şl   să  apere  pacea  împotriva  celor  ce  ar
                                                                              nu  vom  da  voe  nimănui  să  se  atingă
                                                                              măcar  de  un  firicel  de  iarbă  din  pă­  vrea să transforme întreaga omenire  in-
                                                     Din  Bulgaria  nouă      mântul  scump  al  patriei  noastre /“   tr’o  nouă  Coree.
                                                                              Dar  astfel  de  exemple  de  ţărani  mun­  Tocmai  pentru  a  înlătura  acest  pe­
                   O  casă  de  lectură  fruntaşă                             citori  care  ştiu  că  apărând  pacea,  îşi   ricol ne vom întâlni  reprezentanţii tutu­
                                                                              apără  viaţa  lor  de  oameni  liberi,  pu­  ror  popoarelor  lumii,  într'un  mare  sfat
            In  anii  puterii  populare,  în  R.  P.  afişe  desenate  cu  foarte  mult  gust.  „Ce  tem  da  la  nesfârşit.  întregul  nostru   de  pace.  Vom  găsi  calea pentru  ca  fie­
          Bulgaria,  acţiunea  de  culturalizare  a  să  citim"  este  titlul  afişului.  Urmează  popor  îşi  are  planuri  măreţe  de  viitor,   care popor să-şi urmeze drumul pe care
          inasselor  6’a  desvoltat  şl  se  desvoltă  apoi  coperta  cărţii,  numele  şl  fotografia  pe care le poate îndeplini numai în con­  îl  vrea,  trăind  in  prietenie  şi  înţelegere
          necontenit.  Astăzi  numărul  caselor  de  autorului  şl  un  scurt  rezumat  al  cărţii,   diţii  de  pace.  cu  celelalte  popoare.
          lectură  (cămine  culturale)  se ridică  la  din  care  cititorul  îşi  poate  da  seama   La Congresul Naţional pentru Apăra­  Vreau ca atunci când mă voi întoarce
          peste 4.000.  In cei 8 ani ce6'au scurs de-  despre  ce  este  vorba  în  această  carte.   rea  Păcii am  arătat  de  ce  doresc  pacea   dela  Congresul  Popoarelor  să  pot  spu­
          la  eliberarea  Bulgariei de sub Jugul  fas­ Ajutat  în  felul  acesta,  cititorul  îşi  alege        ne  celor care mi-au  dat  mandat să  vor­
          cist s’au construit din temelii 480 case de  cu  uşurinţă  cartea  ce  doreşte  să  o  ci­  şi  cum  luptă  şi  colectiviştii  din  Live­  besc  în  numele  lor  că  putem  fi  siguri
          lectură.  Numărul  cărţilor  din  bibliote­ tească.  Rezumatul  cărţilor  nou  apărute   dea  pentru  a  o  cuceri.  Luând  exemplu
          cile  acestor  unităţi  culturale  se  ridică  se citeşte şi  la staţia  de  radioamplificare  dela  maeştrii  recoltelor  bogate  din  U-   că  pacea  lumii  va  fi  salvată.
          azi  la  peste  3.170.000  volume.  a  casei  de  lectură,  pentru  a  fi  ascultat  niunea Sovietică, tovarăşa Stănica line,   GHEORGHE  TACHE
            Astăzi  cartea  pătrunde  până  în  cel  de  toţi  cetăţenii  comunei.  o  vrednică  apărătoare  a  păcii  din  co­
          mai  îndepărtat  colţ  al  R.P.  Bulgaria.   Colectivul  de  pe  lângă  bibliotecă  fo­                 preşedintele  gospodăriei  agricole
          Numărul  cititorilor  creşte  an  de  an.  loseşte cu  mult  succes  şl  metoda  distri­  lectiva  noastră,  a  obţinut  împreună  cu   colective  din  Livedea,
          Anul  trecut,  de  pildă  au  fost  dis­  buirii cărţilor la domiciliu.  Flecare  mem-  echipa  ei,  de  pe  cele  6  hectare  de  pă­  membru  al  delegaţiei  poporului  român
          tribuite  pentru  citit   acasă  la  cititori  bru  al  colectivului  are  în  răspunderea   mânt  ce  le-a  îngrijit,  câte  6.000  kg., po­ la  Congresul  Popoarelor  pentru  Apăra­
          2.823.192  cărţi.  Aceasta  în  afară  de  sa  un  grup  de case  pe  care  le  vizitează,
          ce  s’a  citit  în  biblioteci.   discută  cu  membrii  familiei  despre  ulti­ rumb  ştiuleţi  la  hectar.  Acestei  recolte  rea  Păcii
            Una  din  casele  de  lectură  fruntaşă  mele  cărţi  apărute,  le  povesteşte  des­
          este  şl  casa  de  lectură  „Bratstvo"  (Fră­ pre  ce  este  vorba  într’o  carte  6au  alta
          ţie)  din  comuna  Enina,  districtul  Ha-  şi  apoi  duce  cartea  cerută  cititorilor.  In  comuna  Turkeve  din  R.  P.  Ungară
          zanlâc.  Pentru activitatea  deosebită  des­  Bogată  activitate  desfăşoară  şl  echi­
          făşurată,  această  casă  de  lectură  a  pri­ pele  artistice  de  amatori.  Casa  de  lec­
          mit  drapelul  de  fruntaşă  pe  ţară.  tură  „Bratstvo"  are  în  prezent o echipă   Turkeve  a  fost  prima  comună  din  de  noroi.  Se construeşte şi  şoseaua  care
            Vizitând  casa  de  lectură  ,,Bratstvo"  de  dansuri,  orchestră,  cor,  colectiv  de  R.P.  Ungară  ai  cărui  locuitori  au  pă­ duce  la  Szolnok,  din  care  anul  acesta
          din  comuna  Enina,  îţi  dai  seama  numai­ recitări,  balet  pentru  copii,  echipă  tea­  şit  cu  toţii  pe  drumul  gospodăriei  so-  se  vor  termina  8  km.
          decât  de  munca  rodnică  desfăşurată  de  trală.  In  cursul  anului  1951  s’au  pre­  cialiste-cooperatiste.  De  atunci  viaţa   Biblioteca  comunei,  care  posedă
          comitetul  de  conducere.  Fiecare  din  cei  zentat 8  piese  de  teatru  in  41  de  repre­  locuitorilor  comunei  a  devenit  din  ce  3.400  volume  de  cărţi,  are  câteva  sute
          7  membri al comitetului  răspunde de  un  zentaţii.  In  acelaş  timp  s’au  prezentat
          anumit  sector  de  activitate.  La  rândul  diferite  programe şi în satele învecinate.  în  c<;  mai  frumoasă  şi  mai  bogată.  In  de  cititori  permanenţi.  In  ultimele  trei
          lui  fiecare membru este ajutat în  rnunc.1   Casa  de  lectură are  un  colectiv de  18   timp  ce  ţăranii  cooperatori  muncesc  săptămâni  au  fost  împrumutate  circa
          de  un  larg  activ  de  ţărani  muncitori,  lectori  care  primesc  din  timp  subiectele  afară  pe  câmp,  în  comună  lucrează  un  800  cărţi.
          membrii  corpului  didactic,  tineret,  etc.  lecţiilor ce  le  ţin  în  cadrul  programului  întreg  şir  de  constructori  şi  mnntori.  In  cinematograful  comunei,  care  are
            Diagramele  afişate  în casa  de  lectură  de  conferinţe.  In  comună  există  coope­  Pe  strada  Beloiannis  se  construeşte  300  locuri,  se  proiectează  filme  de  5
          sunt  oglinda  vie  a  activităţii  acestei  rativă  agricolă  de  muncă  (gospodărie  o  casă  de  naştere  modernă.  Clădirea  ori  pe  săptămână.  Până  în  prezent  au
          case  de  lectură.                agricolă  colectivă),  cu care  ţine  o strân­  e  pe  terminate.  In  strada  Kelemen  se  fost  radioficate  aproape  1.000  de  case;
            Să  luăm  de  pildă  activitatea  pe  tă­ să  legătură.  Fiecare  grupă  din  gospodă­              în  cursul  acestui  an  vor  fi  radioficate
          râmul  răspândirii  cărţii.  Dacă  în  anul  rie  îşi  are  reprezentantul  ei  pe  lângă   va  aprinde  în  curând  lumina  electrică.   alte  500.  Anul  trecut  a  luat  fiinţă  un
          1940  au  fost citite  doar  256  volume,  în  casa  de  lectură.  El se  îngrijeşte  de  pro­  Anul  acesta  curentul  electric  a  fost  in­
          anul  1950  numărul  cărţilor  citite  se  curarea  cărţilor  necesare  pentru  mem­  trodus  în  aproape  1.000  de  case.  Dela   muzeu.
          ridică  la  10.714,  pentru  ca  în  cursul  brii  grupei.                                              In  anul  1930  la  Turkeve  soseau  abia
          anului  1951  să  crească  la  17.000  de   Prin  activitatea  sa  multilaterală  pe   clădirile  centrale  ale  cooperativelor  a-   380  de  ziare,  astăzi  însă  poşta  aduce
          cărţi  citite.                    tărâm  cultural,   artistic  şi  agitatoric,   gricole  de  producţie  „Steaua  Roşie”,
            Metodele  de  popularizare  a  cărţii  fo­ casa  de  lectură  „Bratstvo"  din  Enina  „Gero”  şi  „Zoltân  Vas"  duce  o  şosea  zilnic  3.4 )0  ziare.  Numai  anul  acesta
          losite  de  colectivul  care se ocupă  cu  a-  îşi  merită  pe  deplin  titlul  de  fruntaşă   noua  până  la  şoseaua  pietruită,  con­ ţăranii  cooperatori  din  Turkeve  au
          ceastă  importantă  muncă  Sunt  diferite.  pe  ţară  pe  anul  în  curs.  struită  abia  de  câteva  săptămâni  pe  cumpărat  aproape  300  biciclete  şi  8
          O  metodă  care  a  dat  şi  dă  foarte  bune
          rezultate  e»te  popularizarea  cărţii  prin         C.  MUNTEAN l!  locul  vechiului  drum  desfundat  şi  plin  motociclete.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20