Page 16 - Albina_1952_12
P. 16
)
O LOVITURĂ PUTERNICĂ
D ATĂ AŢÂŢĂTORILOR LA RĂZBOI
Lisandru tăcea. Din când în când la el acasă cu chiaburul Golgoază. Ii
mai trăgea din ţigara care da să se râdea toată faţa de bucurie.
stingă. Ochii lui Anghel Golgoază scli — Ai văzut că s’au adeverit spusele
peau. Măsura uliţa în sus şl'n Jos şl me'.c 7 S’a dus cu grâul lui Zăvoianu 1
vorbea cu glas scăzut. I l-au luat înapoi. Ai văzut 7 Şi tu nu
— Să-mi zici tu mie cuţu de le-o da credeai...
ceva. Dimineaţa, Lisandru bătea în poarta
— Bine mă, nea Golgoază, dar văzui lui Gheorghe.
eu cu ochii mei. Zăvoianu luă avans — Gheorghe. să ştii că i-au luat
1.000 ocale de grâu. grâul dela avans lui Zăvoianu. Nu-1 mai
— Mă Lisandre, nu fii tu prost. Le are în pătul. S'a uitat şi nea Golgoază
dă aşa de ochii lumii, da să vezi că pe şl eu şi băiatul
urma o să li 1 la înapoi. Să mâ'njuri tu Radu Zăvoianu ascuţea o secure,
pe mine de n'o fi aşa. când intrară pe poartă Lisandru şl
Lisandru avea treburi acasă, dar nu Gheorghe al Mitanei.
se duse. îşi făcu de lucru până la — Mâi nea Zâvoiene, începu Lisan
Gheorghe al Mitanei. Vrea să-i spună dru. Te-om întreba ceva, da să ne-o
şi lui ce auzise el despre grâul colecti spui pe-a dreaptă la spune bre, cum e
viştilor. Când să intre în curtea lui cu grâul care-1 aduseşi dela colectivă?
Gheorghe îşi aruncă ochii spre pătulul II ţinuşi două luni aici la vedere pentru
lui Zăvoianu. Era încărcat cu grâu. ca să ne momeşti şi pe noi şl acum îl
— Mă Gheorghe, eu am o bănuială duseşi înapoi, hai 7
cu avansurile astea Dacă le-a dat — Cum înapoi 7 Ce vorbă-i asta 7
grâu numai aşa ca să ne momească şl — Da’ atunci unde-i grâul tău 7
pe noi 7 Mi-a spus mie cineva. — Uite-1 în tindă. II curai azi-noapte
— Se poate şi asta. Aşa mi-a spus ,şl cu fii-meu. Astăzi vrem să dărâmăm
mie Cernescu, ăl de a avut crâşmă la pătulul ăsta.
Vadul Dobrei. „Mă, ai grijă, zicea el, — Păi de ce-1 dărâmi 7
ăştia vor să vă prostească. O să fie vai — Acuma spuneţi şi voi : ăsta-i pă
şi-amar de voi". Da’ eu mă’ntorc la el tul de colectivist 7 E de sărăntoc. Acum
şl-1 zic : „Nu puteau ei să prostească trebue să luăm iarăşi bucate şi n'am
atâta lume. unde să le tag, aşa că ridic unul mai
— Ştii ce, Începu Lisandru, după mare. Aşa-i la noi, măi fraţilor, creşte
ce stătu câteva clipe pe gânduri. Eu zic colectiva, creştem şl noi. Şi să nu vă
să mai stăm o lună-două şi de-om vedea miraţi că peste un an-doi îmi dărâm şt
că bucatele le rămân lor, intrăm şl noi. casa asta veche ca să-mi fac alta mai
* arătoasă.
Intr’o noapte, Lisandru s’3 pomenit NICUŢA TANASE
Desen de NELL C O B A R
La începutul lui Noembrie s’a ţinut bogăţirea personală ; el a arătat că
în oraşul Zagreb din Croaţia, „congre banda lui Tito se îneacă în lux, în
V Oi sul” partidului titoist din Iugoslavia. vreme ce în ţară sunt cu neputinţă de
Această adunare a tito-fasciştilor s’a găsit mijloace pentru ajutorarea medi
pregătit îndelung şi cu migală. Banda cală a populaţiei. Djurici a înfăţişat
lui Tito a luat toate măsurile ca să a- în culori prea puţin atrăgătoare şi
— T."TS5*S5Er.• W fm -iP0P leagă delegaţi pe placul ei. Şi totuşi viaţa personală a căpeteniilor titoiste.
în ciuda măsurilor luate, banda titois- La şaizeci de ani, Tito s’a căsătorit nu
Posmac l'Torea, directorul căminului n’aveţi sobă aici în cămin ? l-am Între tă ri’a reuşit să dea dovadă de unitate de mult pentru a patra oară dela răz
cultural din Cucueţi. raionul Roşiorii de bat. nici măcar în propriile sale rânduri. boi încoace ; Djilas a schimbat cătevă
Vede, are o slăbiciune : uită repede. I)e — Păi ce să facem cu 6oba 7 Să-şl La început totul a mers parcă după neveste ; Mitra Mitrovici a schimbat
exemplu, sptine-i lui că aseară l-ai vă facă şoarecii culcuş în ea ? planul dinainte întocmit. Unul după al trei bărbaţi ; Kardelj duce o viaţă de
zut beat pe drum şi va rămâne mirat: — I)a'cum, n'aveţi lemne?
„Eu ? n’ai văzut bine la faţă I" Nu — Ba da, dar sunt la sfatul popular. tul au luat cuvântul şefii bandei fas desfrâu cu secretarele sale: Stambolici
recunoaşte în nici un chip. Sau de Acolo sunt sobe mai multe. ciste a lui Tito-Rankovici. Cuvântările a divorţat şi s’a recăsătorit de câteva
exemplu, epune-i că e directorul că — Aha, zisei eu, care-va-să-ztcă dacă lor au fost pline de ură turbată faţă ori. Nu de mult el a ademenii-o la
minului cultural şl la fel va rămâne dumneata lucrezi acolo, le-ai luat de Uniunea Sovietică, faţă de lagărul dânsul chiar pe nevasta lui... Djurici.
mirat. Numai că de data aceasta îşi va şi pe ele. Unde merge directorul, merg păcii, faţă de partidele comuniste din Cuvântarea neaşteptată a lui Djurici
aduce în cele din urmă aminte. ,,Da, şi lemnele. Ia ascultă tovarăşe Posmac, toate ţările. Li i-au preaslăvit cu slu Ie-a luat până într'atâta piuitul orga
e adevărat, eu sunt director". Aşa că cei dela sfat te-au întrebat vreodată gărnicie pe agresorii americani şi s’au nizatorilor adunăturii titoiste dela Za
nu e de mirare că bietul cămin cultural dece căminul nare nici un fel de acti lăudat că au izbutit să transforme Iu greb, încât aceştia zăpăciţi, au uitat
are foarte rar ocazia sâ-1 vadă la faţă. vitate ? goslavia întro bază militară america- să-i ia lui Djurici de sub nas microfonul
Atunci când se duce pe la cămin, din — Nu m'au întrebat, fiindcă n'aveam no-engleza în Balcani. La această a- şi în acest fel cuvântarea lui a fost au
întâmplare, tovarăşul Posmac are vi ce să le răspund.
suri rele în noaptea următoare. Şi asta — Dar dumneata i-ai întrebat de ce dunare titoistă nu s’a spus nimic liniş zită de cei ce ascultau la aparatele de
e firesc. Trebue să fii prea tare de ini n’au grijă de cămin, de ce v’au luat titor pentru poporul iugoslav. Dimpo radio.
mă ca să nu te sperii când vezi un ase lemnele 7 trivă, i s’a făgăduit o nouă scădere a Mai departe însă Djurici n’a fost
menea cămin. Pe pereţii lui coşcoviţi — Ştiţi... n'am îndrăsnit. Nu se face nivelului de trai, din pricina secetei lăsat să vorbească. LI a fost tras dela
poţi găsi şi acum lozinci care şi-au în să-l critic eu pe tovarăşul preşedinte care ar fi bântuit, chipurile, Iugosla tribună şi scos din sală. „Congresul",
deplinit de multă vreme misiunea lor 6au pe tovarăşul secretar. Ei 6unt şefii via. zăpăcit, şi-a întrerupt lucrările, făcând
agitatorică, ca de exemplu : „Trăiască mei... Nu pot să fac asta. o pauză. După pauză a luat cuvântul
8 Martie", etc Ce şi-a zis omul: de ce „Albina" însă e mai curajoasă şi iată Poate că totul s’ar fi sfârşit cu bine,
să le mai dăm jos, când trebue să le că a îndrăsnit să spună sfatului popular dacă unora dintre vorbitori nu le-ar suprabanditul Tito. In cuvântarea lui
punem şi la anul viitor din nou 7 De raional şi celui din Cucueţi: ori iau fi trecut prin cap să aducă vorba des încâlcită el n’a putut născoci nimic
mobilier în cămin nici vorbă. Cărţile în măsuri ca tovarăşul Posmac să nu mai pre... înalta bunăcuviin^ă a titoiştilor. mai bun decât să-l declare pe părtaşul
bibliotecă sunt vraişte, iar prin geamu uite de cămin, ori căminul cultural să-l Alunei a izbucnit un scandal. La tri său Djurici „agent al Cominform-ului”.
rile sparte vântul intră' ca la el acasă. uite pe el pentru totdeauna !... bună s’a ridicat Liubodrag Djurici. Dar după aceea, dându-şi seama că
— Ia ascultă tovarăşe Posmac, da’ ADRIAN CERBU Djurici nu era un membru de rând al asta tot n’o s’o creadă nimeni, titoîştii
partidului titoist. LI era secretarul ge I-au declarat pe Djurici nebun, l-au
► ^ 3 0 0 0 0 0 3 C (5 © 0 0 0 0 0 0 0 C 0 0 0 0 0 0 9 C 3 i;0 0 ‘9 0 3 C 0 0 30 a 0 aC C » > 5 ^C » (X )0 0 9 0 C C i> 2 0 C '5 0 ?C C O > C C OOOClXOOOCOOSCOCOO^aC'OOOOOOOOOC' scos din guvern şi i-au ridicat manda
neral al guvernului iugoslav. Lui i s’a
Strigături dat cuvântul înaintea altora. tul de deputat al Skupşcinei. Mai de
parte a fost însărcinat să se ocupe de
E de bănuit că Djurici avusese de el gestapo-u! lui Rankovici.
Dintre munţi dela Bicaz, Frunză verde iasomie gând să-i poftească pe vorbitorii titoiş- Toată întâmplarea aceasta a ajuns
Dintr'al Bistriţei talaz Dragu-mi-i'n gospodărie ti, care pierduseră orice simţ al mă
Mii de fire vor pleca Să privesc holda bogată surii, să-şi bage minţile’n cap. Dar fie în paginile ziarelor din Apus.
Satele le-or lumina. Că-i a noastră, bade, toată. că n’a izbutit el să facă treaba asta, Vrând să se răzbune pentru jignirea
Frunză verde lămâiţă, Cântă falo. cântă, zi-i fie că s’a lăsat prins de vorbele lui, care i s’a adus, Djurici a ridicat pu
ţin perdeaua după care se săvârşesc
Bucură-le Dâmboviţă Bucuria inimii, fapt este că a început să spună ade
Că'n curând pe apa la Că mi-i colectiva dragă vărul. Adrcsându-se celor de faţă, el mârşăviile bandei fasciste oriminale
Vapoare vor luneca. Ca şi gura ta de fragă a amintit cunoscuta zicală care spune din Iugoslavia. Pentru aceasta el a fost
Foaie verde şi-o sul fină că peştele dela cap se’mpute. Ca un pedepsit cu asprime de oamenii al că
ror părtaş a fost Ia toate crimele lor.
Dobrogea va fi grădină, hun cunoscător al stării de lucruri, el
Căci işi va purta prin ea a invimiit vârfurile partidului titoist Urîtă de poporul iugoslav, banda lui
Valurile Dunărea. şi ale U.D.B. (poliţiei secrete) de je Tito se teme şi de umbra ci.
fuirea mijloacelor statului pentru îm (Din revista „Timpuri Noi")
> J C » < » '5 0 5 0 3 0 ,> 0 3 0 3 0 3 C C > O a0 5 0 3 0 3 0 '> 0,X > 'l> 0 ^ 0 3 0 » ? 0 '3 0 '5 0 0 C 3 0 '^ C ? 0 '1 0 t5 0 C C '3 0 0 0 0 0 ^ C '3 0 î» 0 3 0 ,3 0 0 0 C K )0 0 3 0 0 0 5 0 0 0 5 0 3 0 ^ 0 0 0 '1 0 0 0 C 5
REDACŢIA; Bucureşti, stra da Dobrogeanu Gherea 2, telefon ; 5.89.48. ABONAMENTE; 7.50 lei anual. Taxa poştală plătită In numerar conf. aprobării
Dlr. Generale P.T.T. NT. 17.930 942. TIPARUL; Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” — Piaţa Scânteii. C. 4073
