Page 16 - Albina_1952_12
P. 16

)

                                O  LOVITURĂ  PUTERNICĂ

                         D ATĂ  AŢÂŢĂTORILOR  LA  RĂZBOI

                                                                                          Lisandru  tăcea.  Din  când  în  când  la  el  acasă  cu  chiaburul  Golgoază.  Ii
                                                                                        mai  trăgea  din  ţigara  care  da  să  se  râdea  toată  faţa  de  bucurie.
                                                                                        stingă.  Ochii  lui  Anghel  Golgoază  scli­  —  Ai  văzut  că  s’au  adeverit  spusele
                                                                                        peau.  Măsura  uliţa  în  sus  şl'n  Jos  şl  me'.c 7  S’a  dus  cu  grâul  lui  Zăvoianu 1
                                                                                        vorbea  cu  glas  scăzut.         I  l-au  luat  înapoi.  Ai  văzut 7  Şi  tu  nu
                                                                                          —  Să-mi  zici  tu  mie  cuţu  de  le-o  da  credeai...
                                                                                        ceva.                               Dimineaţa,  Lisandru  bătea  în  poarta
                                                                                          —  Bine  mă,  nea  Golgoază,  dar văzui  lui  Gheorghe.
                                                                                        eu  cu  ochii  mei.  Zăvoianu  luă  avans  —  Gheorghe.  să  ştii  că  i-au  luat
                                                                                        1.000  ocale  de  grâu.           grâul  dela avans  lui  Zăvoianu.  Nu-1  mai
                                                                                          —  Mă  Lisandre,  nu  fii  tu  prost.  Le  are  în  pătul.  S'a  uitat  şi  nea  Golgoază
                                                                                        dă  aşa  de  ochii  lumii,  da  să  vezi  că  pe  şl  eu  şi  băiatul
                                                                                        urma  o  să  li  1  la  înapoi.  Să  mâ'njuri  tu   Radu  Zăvoianu  ascuţea  o  secure,
                                                                                        pe  mine  de  n'o  fi  aşa.       când  intrară  pe  poartă  Lisandru  şl
                                                                                          Lisandru  avea  treburi  acasă,  dar  nu  Gheorghe al  Mitanei.
                                                                                        se  duse.  îşi  făcu  de  lucru  până  la   —  Mâi  nea  Zâvoiene,  începu  Lisan­
                                                                                        Gheorghe  al  Mitanei.  Vrea  să-i  spună  dru.  Te-om  întreba  ceva,  da  să  ne-o
                                                                                        şi  lui  ce  auzise  el  despre  grâul  colecti­  spui  pe-a  dreaptă  la  spune  bre,  cum  e
                                                                                        viştilor.  Când  să  intre  în  curtea  lui  cu  grâul  care-1  aduseşi  dela  colectivă?
                                                                                        Gheorghe  îşi  aruncă  ochii  spre  pătulul  II  ţinuşi  două  luni  aici  la  vedere  pentru
                                                                                        lui  Zăvoianu.  Era  încărcat  cu  grâu.  ca  să  ne  momeşti  şi  pe  noi  şl  acum  îl
                                                                                          —  Mă  Gheorghe,  eu  am  o  bănuială  duseşi  înapoi,  hai 7
                                                                                        cu  avansurile  astea   Dacă  le-a  dat   —  Cum  înapoi 7  Ce  vorbă-i  asta 7
                                                                                        grâu  numai  aşa  ca  să  ne  momească  şl   —  Da’  atunci  unde-i  grâul  tău 7
                                                                                        pe  noi 7  Mi-a  spus  mie  cineva.  —  Uite-1  în  tindă.  II  curai  azi-noapte
                                                                                          —  Se  poate  şi  asta.  Aşa  mi-a  spus ,şl  cu  fii-meu.  Astăzi  vrem  să  dărâmăm
                                                                                        mie  Cernescu,  ăl  de  a  avut  crâşmă  la  pătulul  ăsta.
                                                                                        Vadul  Dobrei.  „Mă,  ai  grijă,  zicea  el,   —  Păi  de  ce-1  dărâmi 7
                                                                                        ăştia  vor să  vă  prostească.  O să  fie  vai   —  Acuma  spuneţi  şi  voi :  ăsta-i  pă­
                                                                                        şi-amar  de  voi".  Da’  eu  mă’ntorc  la  el  tul  de colectivist 7  E  de sărăntoc.  Acum
                                                                                        şl-1  zic :  „Nu  puteau  ei  să  prostească  trebue  să  luăm  iarăşi  bucate  şi  n'am
                                                                                        atâta  lume.                      unde  să  le  tag,  aşa  că  ridic  unul  mai
                                                                                          —  Ştii  ce,  Începu  Lisandru,   după  mare.  Aşa-i  la  noi,  măi  fraţilor,  creşte
                                                                                        ce  stătu câteva  clipe  pe gânduri.  Eu  zic  colectiva,  creştem  şl  noi.  Şi  să  nu  vă
                                                                                        să  mai  stăm  o  lună-două  şi  de-om  vedea  miraţi  că  peste  un  an-doi  îmi  dărâm  şt
                                                                                        că  bucatele  le  rămân  lor,  intrăm  şl  noi.  casa  asta  veche  ca  să-mi  fac  alta  mai
                                                                                                       *                  arătoasă.
                                                                                          Intr’o  noapte,  Lisandru  s’3  pomenit       NICUŢA  TANASE









                                                       Desen  de  NELL  C O B A R
                                                                                         La  începutul  lui  Noembrie  s’a  ţinut   bogăţirea  personală ;  el  a  arătat  că
                                                                                        în  oraşul  Zagreb  din  Croaţia,  „congre­ banda  lui  Tito  se  îneacă  în  lux,   în
                   V                                                         Oi         sul”  partidului  titoist  din  Iugoslavia.   vreme  ce  în  ţară  sunt  cu  neputinţă  de
                                                                                        Această  adunare  a  tito-fasciştilor  s’a  găsit  mijloace  pentru  ajutorarea  medi­
                                                                                        pregătit  îndelung  şi  cu  migală.  Banda  cală  a  populaţiei.  Djurici  a  înfăţişat
                                                                                        lui  Tito  a  luat  toate  măsurile  ca  să  a-  în  culori  prea  puţin  atrăgătoare  şi
                    — T."TS5*S5Er.•              W fm                         -iP0P     leagă  delegaţi  pe  placul  ei.  Şi  totuşi  viaţa  personală  a  căpeteniilor  titoiste.
                                                                                        în  ciuda  măsurilor  luate,  banda  titois-  La  şaizeci  de  ani,  Tito  s’a  căsătorit  nu
                      Posmac  l'Torea,  directorul  căminului  n’aveţi  sobă  aici  în  cămin ?  l-am  Între­  tă  ri’a  reuşit  să  dea  dovadă  de  unitate  de  mult  pentru  a  patra  oară  dela  răz­
                   cultural  din  Cucueţi.  raionul  Roşiorii  de  bat.                nici  măcar  în  propriile  sale  rânduri.  boi  încoace ;  Djilas  a  schimbat  cătevă
                   Vede, are o  slăbiciune :  uită  repede.  I)e   —  Păi  ce  să  facem  cu  6oba 7  Să-şl   La  început  totul  a  mers  parcă  după  neveste ;  Mitra  Mitrovici  a  schimbat
                   exemplu,  sptine-i  lui  că  aseară  l-ai  vă­  facă  şoarecii  culcuş  în  ea ?  planul  dinainte întocmit.  Unul  după  al­ trei  bărbaţi ;  Kardelj  duce  o  viaţă  de
                   zut  beat  pe  drum  şi  va  rămâne  mirat:   —  I)a'cum,  n'aveţi  lemne?
                   „Eu ?  n’ai  văzut  bine  la  faţă I"   Nu   —  Ba  da,  dar  sunt  la sfatul  popular.   tul  au  luat  cuvântul  şefii  bandei  fas­  desfrâu  cu  secretarele  sale:  Stambolici
                    recunoaşte  în  nici  un  chip.  Sau   de  Acolo  sunt  sobe  mai  multe.  ciste  a  lui  Tito-Rankovici.  Cuvântările  a  divorţat  şi  s’a  recăsătorit  de  câteva
                   exemplu,  epune-i  că  e  directorul  că­  —  Aha,  zisei  eu, care-va-să-ztcă  dacă  lor  au  fost  pline  de  ură  turbată  faţă  ori.  Nu  de  mult  el  a  ademenii-o  la
                    minului  cultural  şl  la  fel  va  rămâne  dumneata  lucrezi  acolo,  le-ai  luat  de  Uniunea  Sovietică,  faţă  de  lagărul  dânsul  chiar  pe  nevasta  lui...  Djurici.
                   mirat.  Numai  că  de  data  aceasta  îşi  va  şi  pe  ele.  Unde  merge  directorul,  merg  păcii,  faţă  de  partidele  comuniste  din   Cuvântarea  neaşteptată  a  lui  Djurici
                   aduce  în  cele  din  urmă  aminte.  ,,Da,  şi  lemnele.  Ia ascultă  tovarăşe  Posmac,   toate  ţările.  Li  i-au  preaslăvit  cu  slu­ Ie-a  luat  până  într'atâta  piuitul  orga­
                   e  adevărat,  eu  sunt  director".  Aşa  că  cei  dela  sfat  te-au  întrebat  vreodată   gărnicie  pe  agresorii  americani  şi  s’au  nizatorilor  adunăturii  titoiste  dela  Za­
                   nu  e  de  mirare că  bietul  cămin  cultural  dece  căminul  nare  nici  un  fel  de  acti­  lăudat  că  au  izbutit  să  transforme  Iu­ greb,  încât  aceştia  zăpăciţi,  au  uitat
                   are  foarte  rar  ocazia  sâ-1  vadă  la  faţă.  vitate ?           goslavia  întro  bază  militară  america-  să-i  ia lui Djurici  de  sub nas microfonul
                   Atunci  când  se  duce  pe  la  cămin,  din   —  Nu  m'au  întrebat,  fiindcă  n'aveam   no-engleza  în  Balcani.  La  această  a-  şi  în  acest  fel  cuvântarea  lui  a  fost  au­
                   întâmplare,  tovarăşul  Posmac  are  vi­ ce  să  le  răspund.
                   suri  rele  în  noaptea  următoare.  Şi  asta   —  Dar  dumneata  i-ai  întrebat  de  ce  dunare  titoistă  nu  s’a  spus  nimic  liniş­ zită  de  cei  ce  ascultau  la  aparatele  de
                   e  firesc.  Trebue  să  fii  prea  tare  de  ini­  n’au  grijă  de  cămin,  de  ce  v’au  luat  titor  pentru  poporul  iugoslav.  Dimpo­  radio.
                   mă ca  să  nu  te  sperii  când  vezi  un  ase­  lemnele 7          trivă,  i  s’a  făgăduit  o  nouă  scădere  a   Mai  departe  însă  Djurici  n’a   fost
                   menea  cămin.  Pe  pereţii  lui  coşcoviţi   —  Ştiţi...  n'am  îndrăsnit.  Nu  se  face   nivelului  de  trai,  din  pricina  secetei  lăsat  să  vorbească.  LI  a  fost  tras  dela
                   poţi  găsi  şi  acum  lozinci  care  şi-au  în­  să-l  critic  eu  pe  tovarăşul  preşedinte   care  ar  fi  bântuit,  chipurile,  Iugosla­ tribună  şi  scos  din  sală.  „Congresul",
                   deplinit  de  multă  vreme  misiunea  lor  6au  pe  tovarăşul  secretar.  Ei  6unt  şefii   via.      zăpăcit,  şi-a  întrerupt  lucrările,  făcând
                   agitatorică,  ca  de  exemplu :  „Trăiască  mei...  Nu  pot  să  fac  asta.                           o  pauză.  După  pauză  a  luat  cuvântul
                   8  Martie",  etc  Ce  şi-a  zis  omul:  de  ce   „Albina"  însă  e  mai curajoasă  şi  iată   Poate  că  totul  s’ar  fi  sfârşit  cu  bine,
                   să  le  mai  dăm  jos,  când  trebue  să  le  că  a  îndrăsnit  să  spună  sfatului  popular  dacă  unora  dintre  vorbitori  nu  le-ar   suprabanditul  Tito.  In  cuvântarea  lui
                   punem  şi  la  anul  viitor  din  nou 7  De  raional  şi  celui  din  Cucueţi:  ori  iau  fi  trecut  prin  cap  să  aducă  vorba  des­  încâlcită  el  n’a  putut  născoci  nimic
                   mobilier  în  cămin  nici  vorbă.  Cărţile  în  măsuri  ca  tovarăşul  Posmac  să  nu  mai  pre...  înalta  bunăcuviin^ă  a  titoiştilor.   mai  bun  decât  să-l  declare  pe  părtaşul
                   bibliotecă  sunt  vraişte,  iar  prin  geamu­ uite  de  cămin,  ori  căminul  cultural  să-l   Alunei  a  izbucnit  un  scandal.  La  tri­  său  Djurici  „agent  al  Cominform-ului”.
                   rile  sparte  vântul  intră' ca  la  el  acasă.  uite  pe  el  pentru  totdeauna !...  bună  s’a  ridicat  Liubodrag  Djurici.   Dar  după  aceea,  dându-şi  seama  că
                     —  Ia  ascultă  tovarăşe  Posmac,  da’         ADRIAN  CERBU      Djurici  nu  era  un  membru  de  rând  al   asta  tot  n’o  s’o  creadă  nimeni,  titoîştii
                                                                                       partidului  titoist.  LI  era  secretarul  ge­  I-au  declarat  pe  Djurici  nebun,  l-au
                   ► ^ 3 0 0 0 0 0 3 C (5 © 0 0 0 0 0 0 0 C 0 0 0 0 0 0 9 C 3 i;0 0 ‘9 0 3 C 0 0  30 a 0 aC C » > 5 ^C » (X )0 0 9 0 C C i> 2 0 C '5 0 ?C C O > C C   OOOClXOOOCOOSCOCOO^aC'OOOOOOOOOC'  scos  din  guvern  şi  i-au  ridicat  manda­
                                                                                       neral  al  guvernului  iugoslav.  Lui  i  s’a
                                              Strigături                               dat  cuvântul  înaintea  altora.  tul  de  deputat  al  Skupşcinei.  Mai  de­
                                                                                                                         parte  a  fost  însărcinat  să  se  ocupe  de
                                                                                         E  de  bănuit  că  Djurici  avusese  de   el  gestapo-u!  lui  Rankovici.
                           Dintre  munţi dela  Bicaz,   Frunză  verde  iasomie         gând  să-i  poftească  pe  vorbitorii  titoiş-   Toată  întâmplarea  aceasta  a  ajuns
                           Dintr'al  Bistriţei  talaz   Dragu-mi-i'n  gospodărie       ti,  care  pierduseră  orice  simţ  al  mă­
                           Mii  de  fire  vor  pleca   Să privesc  holda  bogată       surii,  să-şi  bage  minţile’n  cap.  Dar  fie   în  paginile  ziarelor  din  Apus.
                           Satele  le-or  lumina.      Că-i  a  noastră,  bade,  toată.  că  n’a  izbutit  el  să  facă  treaba  asta,   Vrând  să  se  răzbune  pentru  jignirea
                           Frunză  verde  lămâiţă,     Cântă  falo.  cântă,  zi-i      fie  că  s’a  lăsat  prins  de  vorbele  lui,   care  i  s’a  adus,  Djurici  a  ridicat  pu­
                                                                                                                         ţin  perdeaua  după  care  se  săvârşesc
                           Bucură-le  Dâmboviţă        Bucuria  inimii,                fapt  este  că  a  început  să  spună  ade­
                           Că'n  curând  pe  apa  la   Că  mi-i  colectiva  dragă      vărul.  Adrcsându-se  celor  de  faţă,  el   mârşăviile  bandei   fasciste  oriminale
                           Vapoare  vor  luneca.       Ca  şi  gura  ta  de  fragă     a  amintit  cunoscuta  zicală  care  spune   din  Iugoslavia.  Pentru  aceasta el  a fost
                                             Foaie  verde  şi-o  sul fină              că  peştele  dela  cap  se’mpute.  Ca  un   pedepsit  cu  asprime  de  oamenii  al  că­
                                                                                                                         ror  părtaş  a  fost  Ia  toate  crimele  lor.
                                             Dobrogea  va  fi  grădină,                hun  cunoscător  al  stării  de  lucruri,  el
                                             Căci  işi  va  purta  prin  ea            a  invimiit  vârfurile  partidului  titoist   Urîtă  de  poporul  iugoslav,  banda  lui
                                             Valurile  Dunărea.                        şi  ale  U.D.B.  (poliţiei  secrete)  de  je­  Tito  se  teme  şi  de  umbra  ci.
                                                                                       fuirea  mijloacelor  statului  pentru  îm­  (Din  revista „Timpuri Noi")
                   > J C » < » '5 0 5 0 3 0 ,> 0 3 0 3 0 3 C C > O a0 5 0 3 0 3 0   '> 0,X > 'l> 0 ^ 0 3 0 » ? 0 '3 0 '5 0 0 C 3 0 '^ C ? 0 '1 0 t5 0 C C '3 0 0 0 0 0 ^ C '3 0 î» 0 3 0 ,3 0 0 0 C K )0 0 3 0 0 0 5 0 0 0 5 0 3 0 ^ 0 0 0 '1 0 0 0 C 5
                   REDACŢIA;  Bucureşti,  stra  da  Dobrogeanu  Gherea 2,  telefon  ; 5.89.48. ABONAMENTE;  7.50  lei  anual.  Taxa poştală  plătită  In  numerar  conf.  aprobării
                                 Dlr.  Generale  P.T.T.  NT.  17.930 942.  TIPARUL;  Combinatul  Poligrafic  „Casa  Scânteii”  —  Piaţa  Scânteii.   C.  4073
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21