Page 17 - Albina_1952_12
P. 17
Luptând pentru întărirea patriei,
luptăm pentru întărirea forţelor păcii.
Să muncim cu avânt sporit pentru
necontenita dezvoltare economică şi
culturală a ţării noastre. Să întărim
$e\96â6x Jă/UăntâMz&A, neîncetat capacitatea ei de apărare !
a, arâes^ăm m teâ^ cu£tut<a6(> (Din Chemarea Congresului Naţional
pentru Apărarea Păcii din R.P.R.)t
Anul 55 Seria ll-a Nr. 260 12 pagini — 15 bani Miercuri 17 Decembrie 1952
Pe calea s ta lin is tă LUCRĂRILE CONGRESULUI POPOARELOR
a b elşu g u lu i PENTRU APĂRAREA PĂCII
In multe din gospodăriile colective că drumul spre belşug şi fericire al
a avut Ioc împărţirea veniturilor. Ce ţăranilor cu gospodării mici şl mij Şedinţa de deschidere a Congresului
lelalte fac ultimele pregătiri în vede locii este drumul unirii lor de bună Intr’o atmosferă solemnă, s’a deschis din 150 de persoane, fac parte oameni
rea acestui însemnat eveniment. In voe în mari gospodării, unde munca Ia 12 Decembrie, în Capitala Austriei, de cele mai diferite opinii, profesii, na
Congresul Popoarelor pentru Apărarea ţionalităţi şl rase.
toate gospodăriile agricole colective să se poată executa cu mijloace meca Păcii, eveniment de uriaşă însemnătate In prezidiu au fost alese personalităţi •
împărţirea veniturilor se transformă nizate şi după cele mai noi cuceriri mondială. Deschiderea marelui sfat al ca : Joliot Curie, Gabrlel D'Arboussier
într’o mare sărbătoare a belşugului, ale ştiinţei agrotehnice. Acest drum, popoarelor a fost aşteptată cu nerăbdare (Africa Centrală), Eugenie Cotton, Pier.
la care iau parte atât colectiviştii cât aşa cum ne învaţă tovarăşul Stalin, în toate colţurile lumii. Populaţia Vle- re Cot şi Jean-Paul Sartre (Franţa), ge
nei a întâmpinat cu căldură măreţul e- neralul Cabaidon (Venezuela), Nlcolai
şi ţăranii muncitori cu gospodării in este „drumul socialist de desvoltare, vemment. Tihonov, Ilya Ehrenburg (U.R.S.S.),
dividuale. care înlătură pe bogătanii capitalişti, Congresul se ţine în marea sală de profesorul Petros Kokalis (Grecia), d-na
Sun Cin-lin, (R. P. Chineză), fostul can
Şi cum să nu se bucure colectiviştii iar pe ţăranii mijlocaşi şi săraci îi în concerte aflată în sectorul britanic al celar al Reichului, Iosef Wlrth, scriitoa
Vienel. Sala are un aspect sărbătoresc,
de împărţirea veniturilor, când văd câl zestrează într’un chip nou, îi înzes încă de departe, de pe străzile din Ju rea germană Anna Seghers şl alţii. Din
de îmbelşugat le este rodul muncii la trează cu unelte noi, îi înzestrează cu rul pieţei Stalin, poate fi văzută faţada prezidiu fac parte acad. Traian Săvules-
cu şi prof. unlv. Sorin Toma, din delega
capătul unul an de muncă ? Munca în tractoare şi maşini agiicole, pentru clădirii, îmbrăcată toată în albastru. Pe ţia română.
o parte şl pe alta, în faţa intrării stră-
comun făcută cu tractoarele şi maşi a-i ajuta să scape de mizerie şi de ju juesc două panouri înalte, pe care se în- In numele mişcării pentru pace din
nile, folosirea ştiinţei înaintate agro gul chiaburesc şi să pornească pe şirue drapelele tuturor ţârilor lumii. Austria ia cuvântul pastorul Erwin
Până în 6ala în care se desfăşoară Con Kocli, preşedintele Consiliului Austriac
tehnice sovietice, aplicarea tuturor mă drumul larg al cultivării în tovărăşie, gresul, pretutindeni se vede scris în di al păcii. El salută Congresul exprimând
surilor prevăzute de agrominim au în colectiv a pământului ‘. ferite limbi cuvântul care stă pe buzele satisfacţia şl bucuria tuturor luptătorilor
tuturor oamenilor cinstiţi, ale bărbaţi pentru pace din Austria pentru faptul
făcut ca recolta la hectar la toate cul Calea spre belşug şi fericire a ţăra lor, femeilor şi tinerilor din toate ţările că Congresul popoarelor pentru apăra
turile să se ridice cu mult faţă de cea nilor cu gospodării mici şi mijlocii din lumii care iubesc viaţa — PACE. rea păcii se ţine la Viena. El urează
a ţăranilor individuali. Colectiviştii ţara noastră este calea gospodăriilor In sala Congresului au luat loc cei Congresului succes deplin.
Aplauze furtunoase şi îndelungate
din Răcăciuni, regiunea Bacău au do agricole colective. Pe această cale este peste 2.000 de delegaţi, numeroşi invi salută apariţia la tribună a preşedintelui
taţi şi peste 150 de ziarişti. Printre de
bândit anul acesta Ia grâul de toam sprijinită şi îndrumată neîncetat de Consiliului Mondial al Păcii, prof. Fre-
legaţi sunt oameni de toate rasele şl cu
deric Joliot Curie. Cuvântarea de des
nă 2.900 kg. Ia hectar, pe când ţăranii către partidul clasei muncitoare, ţără lorile, din cele mai diferite colţuri ale chidere rostită de marele savant francez
muncitori din sat numai 1.000 kg. la nimea muncitoare din ţara noastră. globului. Sunt oameni de ştiinţă şi de este un cald apel la unire, în numele
artă, scriitori, muncitori şl ţărani, oa
hectar. Folosind minunatele metode a- Urmând întru totul învăţătura leninist- meni politici, militari, oameni de afaceri apărării păcii şl al preîntâmpinării unul
grotehnice ale colhoznicilor din Uni stalinistă cu privire la transformarea şl Industriaşi, bărbaţi şi femei din toate nou măcel mondial.
unea Sovietică, gospodăria agricolă socialistă a agriculturii, partidul cla continentele lumii. Din prezidiu, format (Continuare In pag. 2-a) }
colectivă „Gheorghe Doja" din comu sei muncitoare, guvernul ţării au aju
na Borş, raionul Oradea, a obţinut la tat în permanenţă ţărănimea munci
m CINSTEA LUi 30 DECEMBRIE
porumb o recoltă nemaiîntâlnită chiar toare să pornească pe drumul gospo „ ______ V
în anii cei mai buni: 4.750 kg. la dăriei colective.
hectar, în vreme ce ţăranii cu gospo Construcţii de şcoli şi căm ine culturale
Hotărîrea C.C. al P.M.R. din 3—5
dării individuale abia dacă au ajuns
Martie 1949 şi alte documente ale par în satele noastre
să recolteze 1.000 kg. la hectar.
tidului, cuvântările şi articolele tova
Succesele deosebit de însemnate ob răşului Gh. Ghcorghiu-Dej, pătrunse Cu nestăvilit entuziasm ţăranii mun construirea şcolii elementare din co
ţinute de gospodăriile agricole colec citori din regiunea Ploeşti pornesc să muna Stoina. Locuitorii comunei şi-au
de învăţătura marelui Stalin, a'u lu
realizeze noi şi noi construcţii de in manifestat încă de mult dorinţa de a
tive au făcut ca în casele colectiviş minat ţărănimea muncitoare asupra teres obştesc. • avea o şcoală proprie, unde copiii lor
tilor să se reverse din plin belşugul
uriaşei superiorităţi a marii gospo Astfel din sumele încasate prin auto- să înveţe slovele. Dar acest lucru nu
roadelor. Au apus pentru vecie, pen dării colective mecanizate. Trecerea la impunere, ţăranii muncitori din comuna a fost posibil pe timpul burgheziei şi
tru colectivişti, vremurile când mun Prăjani au pornit să-şi ridice un nou moşierimii. Dorinţa lor s’a realizat
gospodăria colectivă se face pe baza
ceau din greu pe pământul moşierilor cămin cultural, care va fi inaugurat la deabia acum. Tinerele vlăstare din co
principiului leuinist-stalinist al liberu 30 Decembrie. muna Stoina vor căpăta cunoştinţele ne
şi chiaburilor şi la urmă rămâneau a-
lui consimţământ, al aderării de bună Asemeni lor şj ţăranii muncitori din cesare în frumoasa lor şcoală de curând
proape muritori de foame. Colectivis
voe a ţăranului cu gospodărie mică şi comuna Mihăileşti au hotă'rît ca în construită.
tul Ban Ion din gospodăria agricolă cinstea zilei de 30 Decembrie să aibă ★
mijlocie.
colectivă Bonţida, raionul Gherla, a un cămin nou. In anii puterii populare, copiilor oa
dus acasă pentru cele 800 zile-muncă Tot mai mare este numărul ţărani După exemplul celor două comune, menilor muncii din ţaTa noastră li
lor muncitori care păşesc pe calea ţăranii muncitori din comunele Cornu, s’au deschis larg porţile şcolilor. Nu
făcute împreună cu familia sa, numai
grâu 4.500 kg., în afară de miile de gospodăriei colective şi a întovărăşi Teişani, Dumbrava, Sângeru, Lipăneşti, mai în raionul Huşi au fost puse în
rilor agricole permanente. Rodul bo Racoviţa de Sus, Racoviţa de Jos vor funcţiune 38 şcoli elementare de patru
kilograme de cartofi, porumb şi alte
gat al holdelor, veniturile mari pe care sărbători a 5-a aniversare a R.P.R. în şi şapte ani. Pe lângă şcolile de şapte
cereale.
le obţin gospodăriile colective, belşu noi şi frumoase cămine culturale. ani din mediul rural au fost înfiinţate
Ascultând de cuvântul înţelept al
gul care se revarsă în casele colecti ★ şapte internate, venindu-se astfel în aju.
partidului, ţăranii cu gospodării mici
viştilor an de an sunt dovada vie a Tot mai multe sunt realizările oa torul copiilor care locuesc departe de
şi mijlocii care au păşit de bunăvoe
superiorităţii agriculturii socialiste menilor muncii din raionul Amaradia, şcoală. Deasemeni, pentru copiii ţăranh
pe drumul gospodăriei colective trăesc
înfăptuită după învăţătura marilor das realizări obţinute prin autoimpunere şi lor muncitori care învaţă la şcolile me
azi zile senine, au în faţă un drum
căli Lenin şi Stalin. muncă voluntară, prin folosirea resur dii din oraşul Huşi s’au înfiinţat două
nou şi luminos. Pildă vie le este viaţa
însorită a celor mai fericiţi ţărani din Sărbătorind împărţirea veniturilor, selor locale. internate, unde hrana şi cazarea elevi
lume, colhoznicii din Uniunea Sovie colectiviştii şi împreună cu ei toţi ţă Printre aceste realizări se află şl lor sunt asigurate.
tică. ranii muncitori din ţara noastră îşi în
Victoriile strălucite pe care le obţin dreaptă cu recunoştinţă fierbinte pri Noi staţii de radioficare
colhoznicii şi întreaga agricultură so virile către marele conducător al po
vietică, recoltele mari pe care le do poarelor, marele Stalin, după învăţă Ţăranii muncitori din comunele No pace, ascultă conferinţe folositoare, sfa*
bândesc azi la noi în ţară gospodăriile turile căruia se călăuzeşte partidul vaci şi Polovragi, regiunea Craiova, au turt agrotehnice, cântece transmise dă
de stat, gospodăriile colective şi înto clasei muncitoare din ţara noastră. trăit de curând o nouă bucurie: în sa staţiile de radioficare.
vărăşirile agricole sunt legate de nu Fiecare ţăran muncitor îşi dă tot tele lor au fost instalate staţii de radio In prezent se execută lucrări de In
mele marelui dascăl al omenirii, tova mai bine seama că singura cale de a ficare. Peste 300 de ţărani muncitori stalaţie a staţiilor şi difuzoarelor li\
răşul Stalin. Ducând mai departe în scăpa din neajunsuri, de a rupe pentru au de acum în casele lor difuzoare. Ei comunele Săcelu şi Aninişu, ^ ;-i
văţătura nemuritorului Lenin cu pri totdeauna cu sărăcia, este calea gos ascultă.- emisiunile posturilor noastre de
vire la transformarea socialistă a a- podăriei colective, calea transformării radio de unde află ştiri din lumea în Ion Sb&rclog
griculturii, tovarăşul Stalin a arătat socialiste a agriculturii. ^ treagă despre lupta popoarelor pentru corespondent
