Page 18 - Albina_1952_12

2 A L B I N A

LUCRĂRILE CONGRESULUI POPOARELOR

PENTRU APĂRAREA PĂCII

(Urmare din pag. l-a) pentru Apărarea Păcii nu au intenţia coreene, despre lupta eroică a Vitre­ bucnirii unul nou război mondial. Toc­
6ă se subetltue guvernelor lor. Ei au ho- gului popor coreean pentru libertate şl mai de aceea poporal malayez cheamă
După cuvântarea prof. Joliot-Curle
vorbeşte reprezentantul Consiliului in­ tărît să ta legătură între el, trecând Independenţă. Kin En Sun a citiat o toate popoarele iubitoare de paoe să cea­
dian al păcii c'.r. Kitchlev, după care la peste guvernele lor. El nu Intenţionează serie de exemple grăitoare care dove­ ră încetarea războiului agresiv dus de
să creeze vreun organ abstract care să desc cruzimea criminală a lntervenţlo- colonialiştii englezi în Malaya.
cuvântul deputatul italian democrat-
A vorbit apoi .pastorul german Essen
creştin Terranova. Delegaţii salută cu dea ordine miniştrilor. întrucât însă su­ niştilor americani, asasini nemiloşi ai din oraşul Dulsburg. El a adus delega­
veranitatea emană deta popor, vom a- populaţiei paşnice, al bătrânilor, femei­
aplauze cuvintele acestuia : „In faţa
războiului noi preferăm pacea. In faţa junge ta un acord în ce priveşte cere­ lor şi copiilor coreeni. Astfel, ei au su­ ţilor salutul d-rului Niemoller, şeful bi­
rile noastre şi când ne vom înapoia In pus unul bombardament barbar un mlo sericii evanghelice din Ilessen, care n’a
războiului preventiv, noi preferăm pacea
ţările noastre, ne vom exprima voinţa sat în care nu exista nlciun obiectiv puitut participa ta Congres. Niemoller
preventivă”. care va fi totodată vo'nţa fiecărui popor militar. Peste 40 de bombe au fost a- cheamă pe participanţii ta Congres 6ă
In încheierea discuţiei preliminare a
luat cuvântul cunoscutul scriitor francez şl a tuturor popoarelor. (Aceste cuvinte runcate asupra acestui 6at unde se aflau declare răspicat că popoarele întregii
Jean-Paul Sartre. Subliniind Încordarea ale Iul Sartre au fost salutate cu aplauze doar un orfelinat pentru copiii ostaşilor lumi iau atitudine potrivnică aţâţării urii
furtunoase).
eituaţiel internaţionale, Sartre a spus t coreeni care şl-au dat viaţa pentru 11- între naţiuni şi să folosească toate mij­
In încheiere Sartre a arătat că re­ bertatea patriei, şt câteva gospodării loacele de acţiune care pot duce la
Ceeace este nou şl remarcabil ta acest luarea şl Intensificarea schimburilor co­ ţărăneşti. In acest bombardament 43 de stabilirea păcii.
Congres este faptul că el reuneşte oa­ Ampla cuvântare rostită apoi de prof.
meni — nu diplomaţi, nu specialişti, nu merciale între ţările răsăritene şl apu­ copil au fost ucişi Iar 17 au fost răniţi,
sene nu numai că ar corespunde cerin­ Kin En Sun a povestit deasemenea des­ Traian Săvulescu, preşedintele Acade­
miniştri, ci oameni de toate convinge­
rile, de toate categoriile. ţelor realităţii concrete, ci ar fi de folos pre soarta tragică a unei mame coreene miei Republicii Populare Române, a
Participanţii ta Congresul Popoarelor şl cauzei păcii. căreia soldaţii americani l-au smuls din fosit ascultată cu multă atenţie de de­
mâini copilul pentru a-1 ucide. După ce legaţi.
au ucis copilul, americanii l-au scos ochii Avocatul Osvaldo Rodriguez Jimenez
Şedinţele din ziua de 13 Decembrie şl au vrut sta oblige pe mamă 6ă-l mă­ (Costa Iilca), a criticat sever activitatea
nânce. Nefericita mamă s'a năpustit Organizaţiei Naţiunilor Unite şl în spe­
asupra bestiilor şi a fost ucisă. cial a Consiliului de Securitate.
Şedinţa d!n dimineaţa zilei de 13 De­ tul elveţian Rânâe Bovard şl fostul mi­ A luat apoi cuvântul conducătoarea
In încheiere, Kin En Sun a declarat
cembrie a Congresului Popoarelor pen­ nistru italian Alberto Cianca memhru al că este necesar să se ceară încetarea delegaţiei albaneze, Eleni Terezi, mi­
tru Apărarea Păcii a fost prezidată de parlamentului italian. Imediată a războiului din Coreea şl re­ nistru adjunct al sănătăţii al R.P. Al­
şeful delegaţiei Indiene, dr. Kitchlev. ★ tragerea trupelor străine din această bania.
D na Isabelle Blume, deputată socia­ In şedinţa din seara zilei de 13 De­ Fostul prlm-m!nistru al Spaniei, Jos6
ţară. întreaga omenire progresistă, a
listă In parlamentul belgian, a comuni­ cembrie a Congresului Popoarelor pen­ spus vorbitoarea, trebue să ceară în­ Girai, a sublimat în cuvântarea sa ca
cat Congresului propunerile prezidiului tru Apărarea Păcii, primul a luat cu­ cheierea Pactului Păcii între cele cinci lupta patrioţilor spanioli pentru pace
în privinţa ordinci do z> şl a regulamen­ vântul laburistul Percy Belcher, secre­ mari puteri, deoarece el va asigura o este indisolubil legată de lupta pentru
tului lucrărilor Congresului. Prezidiul tar general al sindicatului muncitorilor pace trainică. Ridlcându-se în picioare, independenţa Spaniei. El a vorbit des­
a propus să se discute mai întâi proble­ ■ din Industria tutunului şl preot al bi­ toţi delegaţii au salutat-o pe Kin En Sun pre lupta pe care o duce poporul spa­
ma independenţei naţionale şi a securită. serici; metodiste din Marea Britanic. cu aplauze furtunoase. niol ta ciuda teroarei fasciste, împotriva
* ţii popoarelor, apoi problema încetării Bedcher a analizat în amănunţime Scriitorul polonez Iwaszkiewlcz şl-a regimului frunchist şl împotriva Jugu­
războaielor în curs şi în primul rând urmările nefaste pe care le au pentru consacrat cuvântarea problemelor inde­ lui american. ,
a războiului din Corcea şl în sfârşit poporul englez subordonarea sa dictatu­ pendenţei şi securităţii popoarelor. Delegatul francez Emmanuel d’Astier
problema atenuării încordării internaţio­ lui Statelor Unite ale Americii şl parti­ A luat apoi cuvântul Kokkalis, profe­ de la Vigârie a arătat că ordinea de zi a
nale. ciparea ta cursa înarmărilor. El a arătat sor la Universitatea din Atena şi fost lucrărilor Congresului prevede discuta­
Participanţii ta Congres au aprobat rea tuturor problemelor care neliniştesc
în unanimitate această propunere a pre- că astăzi, mai mult ca oricând, Inde­ ministru al Greciei. popoarele.
Poporul nostru, a declarat vorbitorul,
pendenţa naţională a Angliei este ame­
zidhdui. D’Astier de ta Vigârie a chemat, în
Primită cu aplauze îndelungate şl pu­ ninţată. Poporul englez nu poate lupta nu va înceta niciodată lupta pentru li­ încheierea cuvântării sale, pe toţi dele­
ternice, a luat apoi cuvântul cunoscuta cu sorţi de izbândă pentru menţinerea bertatea şl Independenţa sa naţională. gaţii la Congres să prezinte în cuvântă­
militantă pe tărâm social. Sun Cin-lin. independenţei sale decât dacă este gata El luptă din răsputeri pentru a zădărnici rile lor propuneri concrete în legătură
Ea a transmis Congresului salutul po­ să acorde acelaş drept la Independenţă planurile aţâţătorilor la război. Pretu­ cu problemele care figurează pe ordinea
tuturor celorlalte popoare. Tocmai din tindeni în Grecia se pot vedea următoa­
porului de multe milioane al Republicii de zi a lucrărilor Congresului, urmând
Populare Chineze. această cauză, a subliniat Belcher, ce­ rele cuvinte scrise de patrioţii greci: ca ele să servească drept bază pentru
rem încetarea imediată a războiului în „Pace, amnistie, libertate”, „Să se pună
Vorbind despre actuala situaţie In­ elaborarea de hotărîrl.
ternaţională, Sun Cin-lin a declarat; Coreea, Indcehina şl Malaya. capăt ocupaţiei americane”. Apoi a luat cuvântul scriitoarea ger­
Se poate spune că ne aflăm la o răs­ A luat apoi cuvântul cunoscutul eco­ A vorbit apoi Todor Pavlov preşedin­ mană Anna Seghers. In Germania, a
cruce a istorici. Pumnul de aţâţători la nomist indian Iîumarappa. tele Academiei de Ştiinţe a R. P. Bul­ spus ea, este astăzi o situaţie intolera­
război caro stăpâneşte trusturi!© şi Drept mijloc pentru frânarea Imperia­ garia. bilă. Germania este ruptă în două. Aţâ­
In încheierea şedinţei de dimineaţă
cartelurile, această minoritate lipsită de lismului american, Kumarappa a propus ţătorii la război au izolat Germania occi­
scrupule, vrea să-şl Impună voinţa în­ tuturor popoarelor să organizeze boico­ a rostit o scurtă cuvântare laburista en­ dentală pentru a o folosi drept bază de
gleză Bristol.
tregii omeniri. tarea universală a mărfurilor americane agresiune.
Vorbitoarea a adresat un apel căldu­ şl să Izoleze Statele Unite ale Americii ★ Anna Seghere a subliniat că din or­
ros poporului american pe care l-a che­ de restul omenirii. Şedinţa dîn după amiaza zilei de 14 dinul imperialiştilor americani, în Ger­
mat să-şl dea seama de răspunderea Preşedintele a anunţat apoi că Con­ Decembrie a fost prezidată de Giuseppe mania occidentală, criminalii de război
care-i revine pentru succesul cauzei gresul a primit două mesaje din S.U.A.. Nitti, deputat în Parlamentul Italian. sunt încadraţi din nou în posturi de con­
păcii. Primul mesaj n fost trimis de Uphaus, Luând primul cuvântul, delegatul fi- ducere.
După d-na Sun Cin-lin a luat cuvân­ secretarul Comitetului de iniţiativă din lipinez Manuel Gruz a vorbit despre In K.D. Germană, a spus Anna Se­
tul fostul cancelar al Iteiclnilui, dr. Jo- S.U.A., pentru convocarea Congresu­ felul în care imperialiştii americani au ghers, la baza educaţiei tinerel genera­
seph Wirth, care a fost ascultat cu deo­ lui, care salută pe participanţii la înăbuşit şl înăbuşe lupta de eliberare ţii slă ideia prieteniei Intre popoare.
sebit interes. Congres şl îşi exprimă speranţa că lu­ naţională a poporului fiiipinez. Suntem recunoscători Uniunii Sovietice
Wirth a declarat că el personal este crările acestui Congres vor aduc© o în­ A urmat la cuvânt cunoscutul scrii­ pentru că ne-a eliberat de sub Jugul fas­
convins că întreg poporul german din semnată contribuţie la cauza apărării tor columbian, Jorge Satamea. El a a- cismului hitlerist. Poporul nostru pri­
Apus şi din Răsărit năzuieşte spre pace păcii. rătat că cercurile guvernante din veşte cu încredere la marele său prieten. -
şl respinge cu hotărîre acordurile mi­ Al doilea mesaj a fost trimis de Pez- Columbia duc o politică antipopulară Germania doreşte să trăiască în priete­
litariste dela Bonn şi Paris. zari. preşedintele o"ganizaţlel din New- dictată de S.U.A., o politică de pregă­ nie cu toate popoarele. Aceasta va con­
Dela această tribună a popoarelor, a York a sindicatului minerilor şl mun­ tiri do război şl au instaurat în ţară o stitui începutul unei noi epoci istorice,
continuat el, avertizez din.nou cu toată citorilor metalurgiştl, care numără dictatură sângeroasă. In încheiere, care va însemna pace pentru toţi.
seriozitatea pe membrii Bundestagului, 100.000 de membri. Pezzari declară Jorgo Satamea a relatat că în ciuda In încheierea şedinţei din după amiaza
că trebue să renunţe la ratificarea aces­ în mesajul său că muncitorii americani prigoanei, în Columbia ta amploare zilei do 14 Decembrie, a luat cuvântul
tor acorduri. membri ai acestui sindicat acordă o mare mişcarea pentru apărarea păcii şi in­ d-na Alessandra Piagio, reprezentanta
In încheierea cuvântării sale, Wirth dependenţei naţionale. a organizaţiei catolice italiene „Mişcarea
şl-a exprimat convingerea, fermă că răz­ importanţă problemei menţinerii păcii şi Participanţii la Congres au întâmpi­ creştină pentru pace”.
consideră că principala lor sarcină este
boiul nu poate rezolva problemele poli­ lupta pentru pace. nat cu vil aplauze pe Cian Suat Hong, In numele organizaţiei „Mişcarea
reprezentanta Malayei, ţară al cărei creştină pentru pace”, Piagio a propus
tice şi că toate problemele pot fi rezol­ Delegaţii la Congres au ovaţionat popor luptă de câţiva onl cu arma în
vate în interesul popoarelor numai prin furtunos pe scriitorul sovietic Uya mână împotriva colonialiştilor Imperia­ convocarea unei conferinţe a celor şase
tratative duse cu răbdare. Ehrenburg. Strălucita sa cuvântare a lişti, pentru independenţa naţională. mari puteri — U.R.S.S., S.U.A., Franţa,
fost deseori întreruptă de aplauze pu­
Lupta poporului malayez împotriva R.P. Chineză, Anglia şl India pentru re­
Participanţii la Congres au întâmpi­ ternice. robiei coloniale, a subliniat Cian Suat
nat cu aplauze furtunoase pe Yves Far- Prof. Joliot-Curie a anunţat că în pri­ Hong, este în acelaş timp o luptă pentru glementarea paşnică a problemelor care
ge, preşedintele Consiliului naţional el mele două zile ale Congresului, prezi­ paoe generală, deoarece atentând la In­ provoacă încordarea internaţională şi în
păcii din Franţa, care şi-a consacrat diul a primit din diferite ţări numeroase dependenţa Malayei, imperialiştii englezi primul rând a acelor probleme care îm­
cuvântarea problemei independenţei na­ mesaje de salut. cu făcut să sporească primejdia Iz­ piedică încetarea războaielor.
ţionale şl securităţii popoarelor. In şedinţa de seară au luat cleaseme-
nea cuvântul John Williams Cook, fost
In şedinţa din dimineaţa zilei de 13 deputat în Congresul argentinian şl Şedinţele din ziua de 15 Decembrie
Decembrie au mai luat cuvântul pacifis- scriitorul bolivian Jesus Lara.
Şedinţele din ziua de 14 Decembrie Şedinţa din dimineaţa zilei de 15 De­ Şedinţa din seara zilei de 15 Decem­
cembrie a Congresului popoarelor pen­ brie a fost deschisă de scriitorul sovietic
Şedinţa din dimineaţa zile: de 14 De­ Ali-Zade a chemat pe conducătorii tru apărarea păcii a fost deschisă de Alexandr Corneiciuc. El a dat cuvântul
cembrie a Congresului Popoarelor pen­ clericali din ţările musulmane şl pe toţi George Hayword (Statele Unite ale A- generalului Edgard Buchsbaum, preşe­
tru Apărarea Păcii a fost deschisă (ie credincioşii să apere pacea între popoare mericii). El a dat cuvântul Iui Tao Hoi- dintele Comitetului naţional brazilian de
d-na Sun Cin-lin. Ba a dat cuvântul ge­ deoarece adevărul şi dreptatea sunt de
neralului Jose Rauhael Gabalclon, pre­ partea apărătorilor păcii. bac Faumsavan, reprezentantul poporu­ luptă împotriva acordului militar între
şedintele „Comitetului de luptă pentru A urmat la cuvânt prof. Dobretsber- lui Patet-Lao (Lare). S.U.A. şl Brazilia.
democraţie şi pace” din Venezuela. ger, membru al delegaţiei austrir.ee. Vorbitorul a descris lupta eroică a
Generalul Gabaldon a spus că popoa­ Vorbitorul a subliniat că experienţa in­ A urmat la cuvânt reprezentantul tu­
rele ţărilor din America Latină trebue cluderii statelor din Europa occidentală poporului Patet-Lao pentru eliberarea sa nisian Otman ben Alcia. El a declarat
să ceară guvernelor lor să renunţe la ta tot felul de pacte şi alianţe „defensi­ naţională precum şi atrocităţile comise
tratatele legate de pregătirea unui nou ve” na dus la destinderea situaţiei in­ de tatervenţioniştii francezi, care dau că autorităţile franceze din Tunisia au
război, tratate străine intereselor aces­ ternaţionale, ei dimpotrivă a intensifi­ foc satelor, împuşcă copii, femei şi împiedicat pe mulţi delegaţi să vină la
tor ţări. El a arătat că lozinca „Nu ne cat încordarea ei. Iată dece popoarele
vom trimite fiii în Coreea !” oglindeşte Europei occidentale iau atitudine tot mal bătrâni. Vlena, ta Congresul popoarelor. In loc
sentimentele tuturor popoarelor ţărilor hotărîtă împotriva pactelor, blocurilor A luat apoi cuvântul Frontini (Argen­
Americii Latine. şl alianţelor militare do tot felul. tina), Le Din Tam (Vietnam), d-na Cia- de 15 delegaţi, la Viena a venit unul
A luat apoi cuvântul Ahund Aga Ali- Delegaţii au ascultat cu atenţie în­ singur.
Zade, reprezentantul musulmanilor din cordată cuvântarea delegatei coreene ruapon ICanjianaimit (Tailanda), Giu­ In continuarea lucrărilor Congresu­
Uniunea Sovietică, ‘ întâmpinat cu căl­ Kin En Sun, care a vorbit despre du­ seppe Nitti, membru ta parlamentul
dură de participanţi. rerile şi suferinţele mamelor şl soţiilor italian, şi alţii. lui au luat cuvântul numeroşi delegaţi.