Page 19 - Albina_1952_12
P. 19
A t B T N A
Î N F L O R E Ş T E R E P U B L I C A P O P U L A R Ă R O M Â N Ă
Creşte numărul Sunt mândru că fac parte Belşug fn casele
comunelor electrificate
din Arm ata R. P. R. colectiviştilor
In regiunea Constanţa, ca şl în multe
regiuni ale ţării, în tot mai multe sate Sunt multe bucuriile unul militar din Uneori îmi vin în minte zilele ce In tot mai multe gospodării agricole
şi comune lumina electrică ia locul opai Armata nouă Populară; bucuriile aces le-am trăit în gospodăria noastră co colective din satele regiunii Craiova
ţelor, alungă întunericul şi aduce bucu tea îmi umplu zilele, pentrucă fiecare lectivă. Tare m’am bucurat când am continuă să aibă ioc împărţirea veni*
ria vieţii noi. din ele înseamnă pentru mine o veste aflat ce rod bogat am toamna asta. turilor pe baza zilelor-muncă făcu-*
Termocentrala „Ovidiu 11“ furnizează bună a unei minunate acţiuni. D'apoi când am primit veniturile I
zeci de mii de kilovaţi energie electri A merge în armata ce slrăjueşte Pentru 517 zite-muncă familia mea a te de colectivişti pe anul 1952. Până
că nu numai uriaşelor maşini depe şan cuceririle poporului este o datorie de luat 2.648 kilograme de cereale, apoi zilele trecute, în această regiune s’au
cinste. Dala noi din satul Banca-Bâr- bani... Anul acesta ne facem casă
tierele de construcţie ale Canalului Du- împărţit veniturile în peste 50 gospo
năre-Marea Neagră, ci şi satelor,şi ora lad n’am plecat numai eu, ci şi alţii, nouă. dării agricole colective. Pretutindeni,
şelor noi de pe traseul canalului, In ul dintre care vreo doi erau colectivişti Deunăzi am primit o veste frumoa la sărbătorirea împărţirii veniturilor au
timul timp au fost electrificate 20 co ca şi mina. să de acasă. Alte 70 de familii au in
mune, printre care Ovidiu, Palazul Auzeam deseori pe tata vorbind des trat în colectivă în toamnă. Şi-atunci luat parte şi ţărani muncitori cn gos
Mare, Mamaia Sat, Valea Neagră, Nă pre vremea când făcea el armată. Pur cum să nu-mi bată inima mai năvalnic podării individuale, care au venit să
vodari, Poarta Albă, Târguşor, Lazu, ta efecte care abia se ţineau în cusă şi să-mi spun: se convingă de avantajele muncii în
Băneasa şl altele. turi, sau bocanci cara-şi căscau gurile „Eu, soldatul Ilardon Ciheorghe, aşa gospodăria colectivă.
In anul acesta, prin darea în exploa şi in care praful sau glodul intrau şi cum am luptat alături de ceilalţi co
tare a puternicei termocentrale „Ovi nu mai ieşeau. lectivişti să obţinem roade îmbelşuga Ţăranii muncitori care au venit Iâ
diu II", producţia de energie electrică Da, asta era pe vremea când moşi te, lupt din toată fiinţa mea să devin sărbătorirea împărţirii veniturilor ia
a crescut cu 630 la sută faţă de anul erilor le eram robi, iar robilor li se pu un adevărat militar din armata repu gospodăria din comuna Câlceşti, au
neau câteva zdrenţe în spinare şi li se blicii noastre dragi!“
1951, urmând ca în anul 1953 să creas spunea : „Munciţi pentru noi; şl să Mă instruesc cu temeinicie pentru a văzut cu ochii lor că producţia obţinu-»
că cu 1.200 la sulă faţă de anul 1952. ne apăraţi averile”. tă de colectivişti a întrecut anul aces
Aceasta înseamnă că lumina electrică înţeleg bine amărăciunea tatei. în învăţa să mânui cu iscusinţă arma şi ta cu 800 kg. grâu la hectar şi cu 700
ţeleg insă şi bucuria ce-o are văzân- să lovesc necruţător în duşmanul care
va pătrunde şi mai mult în satele şi co kg. porumb la hectar, pe cea dobândită
da-şi feciorul militar în armata nouă s’ar încumeta să ne încalce ţara. Suni
munele regiunii. în gospodăriile individuale. Aceasta a1
a ţării. mândru că fac parte din rândurile ar
Aici în fiecare minut, în fiecare ceas făcut ca membrii acestei gospodării,
matei noastre dragi populare, pavăză
Învăţ ceva nou şi’nvăţ în primul rând a cuceririlor poporului muncitor. care au muncit cu sârguinţă în cursul
In numeroase comune să-mi apăr patria. Intorcăndu-mă in anului, să primească însemnate canti
din raionul Zeletin sat voi deveni un cetăţean mat lumi Soldat HARDON GIIEORGIIE tăţi de produse. Pentru cele 511 zile
a fost îndeplinit pianul nat. diritr’o unitate de artilerie muncă făcute, colectivistul Grigore
Pera, deia această gospodărie, a primit
colectărilor 2.120 kg. grâu, 1.790 kg. porumb, 341
In toate satele raionului Zeletin ţă kg. cartofi, 123 kg. floarea soarelui,
ranii muncitori, îndrumaţi de comunişti, 81 kg. secară, 97 kg. ceapă, 60 litri
în cinstea zilei de 30 Decembrie luptă' vin, 18 litri ţuică, însemnate cantităţi
■pentru îndeplinirea planului de colec de fasole şi alte produse.
tări la toate produsele agricole. Deascmeni, familia colectivistului
încă dela 19 Noembrie ţăranii mun Florea Călugăriţeanu, dela gospodăria
citori din comunele Giurgiuana, Stăni- agricolă colectivă din comuna Pietroa
seştl, Stănueşti, Căbeşti şi Slobozia îşi sa, pentru cele 850 zile muncă făcute
predaseră în întregime cotele de pro în cursul acestui an a primit 3.675 kg,
duse agricole datorate statului. grâu, 2.004 kg. porumb, 780 kg. orz,
Ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii 605 kg. mazăre, etc.
din comunele Coloneşti, Buda, Avră- împărţirea veniturilor a dat putinţă
meşti, Podul Turoului şi Galbeni, tran colectiviştilor şi îndeosebi ţăranilor
sportă zilele acestea la bazele de reoep- muncitori prezenţi să se convingă şî
ţie şi restul de produse agricole de mai mult de rodnicia muncii în colec
toamnă pe care-1 au de predat drept tiv cu mijloace mecanizate, de zările
cotă. pe care Ie deschide gospodăria colecti-*
Constantin Predescu vă pentru continua îmbunătăţire a
corespondent Şcoala de horticultură din Dragomireştll din Vale, regiunea Bucureşti vieţii ţăranilor muncitori.
„Baza puterii populare în Republica Faţă de acest mare ajutor pe care
Populară Română este alianţa clasei Sprijinul frăţesc dat ţărănimii muncitoare ţărănimea muncitoare l-a primit şl îl
muncitoare cu ţărănimea muncitoare, primeşte din partea clasei muncitoa
în care rolul conducător aparţine cla de clasa muncitoare re. condusă de partidul ei de nvant-
sei muncitoare", glăsueşfo articolul 2 gardă, ţărănimea noastră muncitoare
al Constituţiei noastre, legea de bază IO N N1CIJ1.I are şi cu datoria, iu propriul său in
a stalului nostru democrat popular. vicepreşedinte al Prezidiului teres şi alături de clasa muncltuaie,
Sprijinindu-se pe învăţăturile lui M a rii Adunări Naţionale să dea ajutor la desvoltarea economi
Eenin şi Stalin, Partidul Comunist că a ţării, la construirea socialis
Român, încă dela înfiinţarea sa, a în munale pentru tauri, vieri, berbeci mll de învăţători şl învăţătoare tşl mului.
scris în programul său politic: „Pă sau armăsari de rasă, care să prefacă pun tot interesul pentru a educa şi Ţărănimea muncitoare are datoria
mântul să fie al celor ce-1 muncesc". parcul de vite în animale de soi. In lumina tinerele vlăstare aie satelor să trimită oraşelor materii prime şi
Partidul Comunist Român, în frun sate stăpâneau sbirii guvernelor bur- noastre. produse alimentare, căci prin aceasta
tea clasei muncitoare, a fost singura gbezo-moşiereşti, începând cu prima In sfaturile populare, organe locale ajută la desvoltarea industriei socia
forţă politică din ţara noastră care a rul, care deobicei era chiaburul sau ale puterii de stat care veghează la liste, la aprovizionarea clasei munci
luptat fără încetare împotriva jefuirii un alt om de casă al moşierului; urmau buna gospodărire a comunelor şi sate toare. Predarea cotelor de colectare la
ţărănimii sărace şi mijlocaşe de către apoi jandarmul, perceptorul, vătaful lor, sunt numeroşi deputaţi ţărani şl timp şi fără întârziere, plata impozi
moşieri, arendaşi, chiaburi, cămătari, sau vechilul moşierului. Aşa a fost în ţărance muncitoare. Ascultând învăţă tului, valorificarea prisosului de pro
cărora pe bună dreptate ii se spunea, trecut. tura partidului, mulţi din ţăranii mun duse agricole prin cooperativele să
„lipitorile satelor". Ţărănimea muncitoare primeşte az! citori au alcătuit de bună voe gospodă teşti, sunt îndatoriri patriotice pentru
Eliberarea ţării noastre de către glo un ajuior economic şi politic deosebit rii colective şi întovărăşiri de lucrare fiecare ţăran muncitor.
rioasa Armată Sovietică a dat posibili de preţios, din partea clasei munci în comun -a pământului. Munca în co Alături de clasa muncitoare, ţăranii
tate partidului să treacă ia înfăptuirea toare, din partea statului nostru de- mun pe tarlale întinse, executată cu cu gospodării mici şi mijlocii luptă cu
programului său. Partidul, urmând mocrat-popuiar. Mărfurile ieftine ce tractoare şi după regalele ştiinţei, a tot mai multă tărie împotriva duşma
învăţăturile marelui Stalin, a chemat vin Ia sate prin cooperative, creditele făcut ca în casele colectiviştilor şi în nilor lor neîmpăcaţi, chiaburii. întărind
ţărănimea muncitoare la luptă deschisă date ţăranilor muncitori pentru vite, tovărăşirilor să se reverse belşugul. vigilenţa pentru ca politica partidului
pentru pământ, a organizat mii de seminţele alese primite deia gospodă in alegerile de deputaţi pentru de îngrădire a jecmănitorilor să fie cât
echipe de muncitori, care au mers la riile de stat, iată numai câteva aju Marea Adunare Naţională, care au mai bine aplicată, ţăranii muncitori
sate şl care în fruntea ţăranilor săraci toare de mare însemnătate. Pentru a avut loc la 30 Noembrie 1952, un nu îşi apără interesele lor de viaţă şi
şi mijlocaşi au pătruns pe pământu ajuta ţărănimea muncitoare să scape măr mare de deputaţi şi deputate au pace.
rile moşiereşti şi le-au confiscat, îm- odată pentru totdeauna de jaful chia- fost aleşi din rândurile ţărănimii mun Datorită luptei dârze dusă de clasa
părţindu-le celor ce le muncesc. In buresc, clasa muncitoare fabrică şl citoare. Şi câte s’ar mai putea înşira muncitoare, în alianţă cu ţărănimea
focul acestei lupte s’a închegat şl mal trimite la sate tractoare, maşini agri în privinţa ajutorului pe care ţărăni muncitoare, sub conducerea partidului,
puternic alianţa clasei muncitoare cu cole, care dau putinţa ţăranilor mun mea muncitoare îl primeşte efectiv şl a fost instaurată puterea populară, s’a
ţărănimea muncitoare. citori să mecanizeze munca ogoarelor cu dragoste, din partea partidului şi întemeiat la 30 Decembrie 1947 Re
Să ne întoarcem privirile îndărăt lor, să se unească în întovărăşiri sau a clasei muncitoare ! publica Populară Română, patria oa
cu 15 ani, la viaţa de atunci şi s’o în gospodării colective, aducătoare de Cu drept cuvânt tovarăşul Gh. menilor muncii dela oraşe şi sate. Mi
punem faţă în faţă cu traiul pe care-1 belşug. Gheorghiu-Dej spune: „lată de ce nunată este viaţa ce ne-o făurim în
ducem astăzi. Nu se pomenea în satele Astăzi şcoli noi şi luminoase, cămi marea masă a ţărănimii muncitoare republica noastră dragă. întărind
şi comunele ţării noastre: cămine cul ne culturale încăpătoare se ridică în recunoaşte în muncitorime şi în par alianţa, frăţia de luptă între clasa
turale, puse în slujba luminării ţărăni satele şi comunele noastre. Medici, su tidul el pe fratele ei, pe sprijinitorul muncitoare şi ţărănimea muncitoare, să
credincios al intereselor ei, pe călăuza
mii muncitoare, dispensare, case de rori de ocrotire şi moaşe specialiste, ei în drumul spre un viitor mai bun, păşim mereu înainte spre zilele minu
naşteri, şcoli noi ridicate, grajduri co dau îngrijire şi ajutor medical. Zeci de mai înstărit şi mai luminos". nate ale socialismului.
