Page 25 - Albina_1952_12
P. 25
A L B I N A
Cauza păcii M A R E L E D A S C Ă L
Demult, încă de pe când ou apărut simplu şl în acelaş timp cu atâta căldu Vissarionovici cu simplitate şî blândeţe
va învinge In satul nos-tru Staro-Beşevo primele ră, mi s’au întipărit în minte pentru — staţi voi Jos; no: vom sta în picioare.
tractoare, om hotărît 6ă mă fac ’tracto- toată viaţa. Când mă apuc de un lucru Sunteţi doar musafirii noştri.
riistă. nou, sau când întâmpin greutăţi în cale, Am cunoscut în viaţa mea şi alte bu
ALLA ANAROV Am fost fericită când am fast primită îmi amintesc totdeauna cuvintele condu curii de neuitat. La al VUI-Jea Congres
la cursurile de tractorişti. cătorului : „Curaj, Paşa, curaj 1” Şi a- Extraordinar al Sovietelor l-am văzut
f de brigadă din colhozul „Molotov“ In primăvara anului 1930 am înce tunci prind putere şi mă încălzeşte hotă- şi l-am ascultat din nou pe tovarăşul
tS.S. Kirghiză), de două ori Erou al put 6ă lucrez cu tractorul. îmi întreţi rîrea nestrămutată de a învinge. Staiin şl împreună cu toţi delegaţii ace
uncii Socialiste, delegat la cea de a neam cu grijă maşina şi o păzeam ca La Congres mi-am luat faţă de tova stui Congres istoric am adoptat legea
a Conferinţă a partizanilor păcii din ochii din cap. răşul Staiin, în numele tractoristelor fundamentală a ţării — Constituţia Sta-
U.R.S.S. Mal târziu mi-a venit o idee: să or brigăzii noastre, angajamentul să mun linistă.
ganizez o brigadă de tractoriste. Era cim cu mai multă râvnă şi să lucrăm Am urmat apoi Academia de Ştiinţe
ceva nou şl multă lume nu credea că câte 1200 hectare de fiecare tractor Agricole din Moscova. A izbucnit răz
Există la popoarele din Răsărit o voi Izbuti. „Nu e treabă de femeie trac „H.T.Z.”. Lucram din răsputeri. Am boiul. M’am trezit intri un aul1) îndepăr
tat din Terecto, aşezat în regiunea Ca-
gendă care spune cum au scăpat rân- torul” — spuneau oamenii din 6at. Nu trecut prin tot felul de încercări: emo zahstanului de Apus. Ne găseam departe
melele deia o moarte cruntă un om mai că eu ţineam bine minte cuvintele ţii, bucurii, înfrângeri, lacrimi. Dar cu de linia frontului, dar mă simţeam ca
tovarăşului Staiin la primul Congres, pe vântul dat mi l-am ţinut. Iar la sfârşitul
m. De legenda aceasta merită să ne întreaga Uniune, al coihoznicilor-udar- anului 1935 am trimis tovarăşului Staiin, pe front. Patria şi armata aveau nevoie
lucein aminte. Odată oamenii răi au
nici: „femeia este o mare forţă în col în numele tovarăşelor mele următoarea de pâine, iar eu împreună cu tovară
tndamnat la moarte pe un om bun hoz”. Aceste cuvinte mi-au dat încre telegramă: „Brigada de tractoriste din şele mele din Staro-Beşevo şl cu col
•l-au pus Ia rug, ca să ardă. Văzând dere şl puteri noi. Staro-Reşevo şi-a îndeplinit făgăduiala hoznicii din artelul „Budionâi” unde ne
sta, o rândunică sbură spre un lac, Intr’o dimineaţă de iarnă mi se dă pe care vi-a dat-o. Am lucrat câte 1225 aflam atunci, am hotărît să realizăm o
: cufundă în apă şi apoi se întoarse de ştire că sunt chemată la Moscova, hectare cu fiecare tractor şl am realizat recoltă bogată pe pământul acela cazali
i rug, unde, scuturându-şi aripile, la cel de al doilea Congres al colhozni- o economie de 20.154 kgr. de combus care ne era la fel de drag ca şl cele
icercă să stingă focul cu câteva pi cilor-udarnici pe întreaga Uniune. M’am tibil. Vă dorim din tot sufletul, tovarăşe lalte pământuri colhoznice.. Erau unii de
părere că pământurile de acolo nu se
lituri de apă. O coţofană, care urmă- bucurat foarte mult. Voi pleca oare la Staiin, multă sănătate şl viaţă lungă. In pot asemăna cu cele din Ucraina pentru-
Moscova, voi vizita Cremlinul, voi ve numele brigăzii de tractoriste — Paşa
sforţările făcute de rândunică, în dea pe tovarăşul Stai!in? Dorinţa mea Anghelina”. că ele n’ar putea da decât cel mult 6—6
să râdă şi-i spuse: „Degeaba cea mai fierbinte mi s’a împlinit. Şl a- chintale de grâu. Noi însă am cules nu
: strădueşti, surato. că focul tot n’ai cum mai ţin minte cum am păşit în Nu mult după aceasta am fost invi 5—6, ci 30 de chintale la ha. Ce-1 drept
ă-1 stingi'1. Auzind aceasta, rândunica Piaţa Roşie, cum cu răsuflarea tăiată tată împreună cu tovarăşele mele la a fost nevoie să muncim mult, să ne
Moscova, la consfătuirea fruntaşilor din
bură şi-şi chemă prietenele şi atunci m’am apropiat de mausoleul lui Lenin. agricultură, consfătuire care a avut loc dăm toată osteneala căci era vorba de
au adunat o mulţime uriaşă de rându- „Scumpe şi iubite Ilici I ai visat sute de tot în Palatul Crcmlin. Când no-a văzut, Apărarea Patriei — lucrul cel mai
ele, care s’au cufundat în apa lacului mii de tractoare pentru Rusia. Iată, ţi losif Vissarionovici a ridicat mâna zâm scump şi mai sfânt pentru noi.
Brigada noastră a primit pentru mun
i apoi au venit şi au stins focul care s’a împlinit visul !” bind cu blândeţe. ca depusă un suplment de aproape 40
ăstuia rugul. Omul cel bun a fost Când am intrat în Palatul Cremlinu- De data aceasta am vorbit cu multă tone de grâne. Căpătasem mult grâu dar
căpat... lul inima îmi bătea să-mi spargă pieptul, siguranţă. Tovarăşul Staiin punea între
încercam să mă liniştesc dar nu era noi L-am încărcat pe loc într’o caravană
Legenda aceasta mi-au spus-o bă- chip. Iată că în prezidium apare losif bări iar eu îi răspundeam. El ne-a lău de căruţe şi am încărcat grâul pentru
rânii noştri, când plecam la Moscova, Vissarionovici Staiin. Sala toată se ri dat pentru munca noastră şi a spus cu fondul Armatei Roşii. Aşa procedau a-
a ce i de a 4-a Conferinţă a partizani- dică în picioare ca un singur om şi în bunătate: „Bravo! Bravo!” Iar la ur tunci toţi oamenii sovietici; unii băteau
mă mi-a spus slmnlu:
or păcii din U.R.S.S. cepe să aplaude. Nu puteam să-mi iau — „Cadre, Paşa, cadre !” duşmanul cu armele, ceilalţi ajutau prin
munca lor, prin recolte bogate, prin pro
— Focul unui război mondial. — privirile dela conducătorul iubit de în Mi-am dat seama că aceste cuvinte duse fabricate pesta plan şi prin dife
tregul popor ; de bucurie şl emoţie ochii
:u spus bătrânii, — n’o să se aprindă, îmi înotau în lacrimi. Şopteam cuvinte au un înţeles adânc. Ele au sunat pentru rite alte mijloace.
iindcă milioanele de oameni simpli de mulţumire, care porneau din adâncul mine ca o chemare. L-am încredinţat pe Am primit puţin mai târziu o tele
lin toate ţările lumii, Ia fel ca rân- sufletului: „Mulţumescu-ţi mare condu tovarăşul Staiin că nu ne vom mulţumi gramă din Moscova. Era dela tovarăşul
iunelele din poveste, îi vor stinge flăcă- cător şi dascăl înţelept, că ne-ai făcut cu succesele obţinute, că vom lucra Staiin: „Către brigada Paşei Anghe
ile. Pacea este o mare binefacere, pe fericiţi I” 1.600 hectare de fiecare tractor şl vom lina. Mulţumesc tuturor tractoristelor
are oamenii s’au învăţat s'o preţu- S’au perindat apoi la tribună, unul căuta să organizăm în raionul nostru din pentru grija pe care o poartă Armatei
Staro-Beşevo zece brigăzi de tractoriste.
Roşii, iar dumitale Paşa Anghelina îţi
ască şi s’o păzească ca ochii din cap. după altul, colhoznici şi colhoznice. In dimineaţa zilei următoare am citit 6trâng mâna cu putere, losif Staiin”.
3amenii simpli, în orice ţară ar trăi Printre ei erau oameni de vârste şl na In ziare că am fost decorate: eu cu or Aceste cuvinte ale tovarăşului Staiin
îi, urăsc războiul, fiindcă războiul dis- ţionalităţi deosebite. I-am ascultat cu dinul „Lenin”, Iar prietenele mele cu ne-au dăruit noi forţe şi ne-aoi trezit în
tr oraşele şi satele, lipseşte fami multă luare aminte. Staiin asculta şl el ordinul „Steagul Roşu”. Peste câteva suflet dorinţa de a lucra cu şl mal multă
cu atenţie; din când în când făcea în
lii. Je sprijin, răpeşte logodnicii şi le semnări într’un carnet, alteori zâmbea zile, Mihail Ivanovici Calinin ne-a în îndârjire şl de a realiza şi mai mult pen
ia mamelor feciorii. Războiul este şl aplauda laolaltă cu toţi ceilalţi. mânat decoraţiile. Am mulţumit şl ne-am tru Patrie, pentru Victorie.
cea mai mare nenorocire. Să spui Deodată preşedintele anunţă: ridicat să plecăm, chir Mihail Ivanovici Furtuna războiului a trecut. Muncesc
ne-a reţinut epunându-ne că îndată va Iarăşi în satul meu Staro-Beşevo. Am
asta, Alia, Ia Moscova şi să mai spui — Se dă cuvântul şefei primei bri veni tovarăşul Staiin şl ne vom foto mult de lucru — o muncă Interesantă
că poporul kirghiz nu-şi va precupeţi găzi de tractoriste din Uniunea Sovie grafia cu toţii. Nici n’a apucat 6ă-şl ter şl atrăgătoare. Colhozurile noastre se
nici puterile şi nici munca pentru a tică, Prascovia Anghelina. mine vorba, că a şl intrat tovarăşul întăresc şl se îmbogăţesc pe zi ce trece
lupta cu hotărîre, împreună cu toate Mi se oprise inima’n piept. Mă urc la Staiin. Pe noi ne-a poftit să şedem pe şl viaţa noastră creşte din ce în ce mai
popoarele lunii?, împotriva aţâţătorilor tribună, stau şi nu pot să 6Cot o vorbă. scaune, iar tovarăşul Staiin sta în pi fericită şl mai plină de bucurii.
la război, pentru pace, pentru prietenia Mă uit la Slalin şl tac ca pământul. cioare, în nrjiacul nostru. Eu tn’osn ri PAŞA ANGHELINA
între toţi oamenii muncii. înţelegând pe 6emne starea mea. losif dicat şi i-am spus: Erou al muncii socialiste — Deputat
Vissarionovici mi-a spus: — Luaţi loc, tovarăşe Staiin, o să
La Conferinţa partizanilor păcii eu nu al Sovietului Suprem
m’am dus cu mâinile goale. Am fost — Curaj, Paşa, curaj ! stăm noi în picioare. •) Sat tătărăsc.
— Nu, dragele mele — răspunse losif
Aceste vorbe părinteşti, spuse aşa
fericit să spun că membrii colhozului
„Molotov” contribue şi ei prin munca
lor la întărirea Uniunii Sovietice, bas
tionul păcii în lumea întreagă. Bri
gada mea, de pildă, a obţinut în acest
an, pe o suprafaţă de 60 hectare, o re
coltă de bumbac de 6.000 kg. la hec
tar. Va trece un an-doi şi cifra aceasta
va putea fi atinsă de toţi colhoznicii,
fiindcă cultivatorii de bumbac din
Uniunea Sovietică îşi îmbogăţesc ne
contenit cunoştinţele agrotehnice, iar
maeştrii recoltelor mari împărtăşesc
experienţa lor tuturor colhoznicilor. Noi
an; pus de-acum o temelie trainică pen
tru recolta din anul viitor: cm ales şi
am prelucrat bine seminţele, am lucrat
bine pământul şi am scos îngrăşămin
te pe ogoare, am pus la punct parcul
de maşini.
înţeleptul nostru conducător şi în
văţător, marele stegar al păcii, losif
Vissarionovici Staiin ne învaţă că „pa
cea va fi menţinută şi consolidată, dacă
popoarele vor lua în propriile lor mâini
cauza menţinerii păcii şi o vor apăra
până la capăt”.
Aceste cuvinte stalinisfe au răzbit
la inimile milioanelor de luptători pen
tru pace, ele însufleţesc oamenii sim
pli din toate ţările în lupta împotri
va aţâţătorilor la un nou război.
Nu va fi război, fiindcă noi, apără
torii păcii, suntem mulţi şi suntem pu
ternici ! „Primirea dc către Staiin a colhoznicilor cultivatori de bumbac din Uzbekistan”, pictură de O. Tatevosian
