Page 26 - Albina_1952_12

T0 A L 'B I N A'
aeBUEnBsnean

Colectiviştii din Bonţida Întrebări şi răspunsuri
• •
au primit râsplata muncii Despre darea de seaaiâ anuală

în gospodăriile agricole colective
Duminica trecută, l.a gospodăria a- muncii: „dela fiecare după capacităţile
grioolă colectivă „23 Augir$|t“ din Bon- sale, fiecăruia după munca sa“. Ţăranul colectivist Rusu Gheorghe, recţia Centrală de Statistică de pe lân­
ţida, raionul Glierla, a fost o mare Colectiviştii care au muncit cu sârg înscris anul acesta în gospodăria agri­
sărbătoare. După un an de muncă au dus acasă care pline cu produse. colă colectivă din comuna Luna de gă Consiliul de Miniştri. Pentru com-
rodnică, colectiviştii şi-au primit răs­ Pentru o zi-muncă a revenit fiecărui Jos din regiunea Cluj, întreabă cum se plectarea tuturor tabelelor din formula­
plata. colectivist câte 5 kg. grâu, 1,50 kg. face darea de seamă în gospodăriile rul tip al dării de seamă, conducerile
In anul ce s’a scurs, gospodăria co­ cartofi şi încă alte multe produse. Co­ agricole colective. gospodăriilor colective trebue să ia da­
lectivă s‘a întărit şi mai mult din lectivistul Ban Ion, care a făcut cu fa­ tele necesare numai din registrele con­
La sfârşitul fiecărui an, conducerile
punct de vedere organizatorico-econo- milia sa 800 zile-muncă, a primit tuturor gospodăriilor colective, aşa tabile şi din registrele de evidenţă.
mic, lucru care a dus Ia mărirea ne­ 4.500 kg. grâu, 1.200 kg. porumb, 1.200
contenită a avutului obştesc. Organi­ kg. cartofi, fân şi altele. Când şi-a cum arată statutul model, sunt obli­ Numai în felul acesta darea de seamă
zarea muncii în brigăzi permanente şi luat produsele, Ban Ion a spus: gate să alcătuiască şi să prezinte în faţa va arăta în mod just întreaga activi­
planificarea lucrărilor Ia începutul a- — De 'trei ani de zile de când sunt adunării generale a membrilor darea tate desfăşurată de gospodăria colec­
nului au făcut ca munca în gospodă­ membru al gospodăriei colective duc de seamă anuală a gospodăriei. Darea tivă în anul ce s’a scurs. In darea de
de seamă este o lucrare foarte impor­ seamă, conducerea gospodăriei trebue
ria colectivă să se ducă într’un chip o viaţă cu totul nouă. Dacă aş strânge tantă şi deaceea se cere din partea să arate lipsurile, să critice nepăsarea
organizat, aplicându-se cu stricteţe re­ la un loc tot ce am primit de când sunt celor ce o întocmesc o atenţie deose­ unor membri, lipsa de disciplină în
gulile agrotehnice. Colectiviştii au în­ colectivist, apoi înainte vreme trebuia bită. In darea de seamă trebue arătat muncă şi orice alte greutăţi care stau
sămânţat grâul după metode sovietice să muncesc timp de 10 ani de zile pe
în rânduri încrucişate, şi au ft:os o petecul meu de pământ ca să duc a- cum a fost îndeplinit planul de pro­ piedică în calea gospodăriei.
ducţie şi bugetul de venituri şi chel­
producţie de 1.850 kg. grâu boabe la casă atâta belşug de produse. tuieli, situaţia organizatorico-economi- Prezentarea dării de seamă în adu­
hectar. Deasemeni, colectiviştii nu ob­ Ban Ion a valorificat prin coopera­ că şi financiară a gospodăriei colec­ narea generală se face de preşedintele
ţinut recolte frumoase la porumb, floa­ tivă numeroase produ'ile ce i-au priso­ tive. Din darea de seamă trebue să gospodăriei colective. Ca să se poată
rea soarelui, secară, orz şi altele. Po­ sit şi cu banii luaţi şi-a cumpărat cele reiasă clar cum a luptat gospodăria co­ considera legal aprobată darea de sea­
lenizarea artificială a fost aplicată de necesare familiei lui. El a valorificat lectivă pentru îndeplinirea obligaţiu­
colectivişti la o seamă de culturi. Re­ prin cooperativă grâu, cartofi, porumb mă, conform articolului 31 din statutul
colta medie a gospodăriei colective a şi altele. nilor faţă de stat, pentru păstrarea pro­ model, la şedinţa adunării generale
fost cu 60 la sută mai mare decât re­ Colectivistul Căiăţean Fiorea, împre­ prietăţii obşteşti a gospodăriei, pentru trebue să participe oel puţin 2/3 din nu­
colta ţăranilor muncitori cu gospodării ună cu familia sa a făcut 516 zile-mun­ ridicarea producţiei la hectar şi pentru mărul total al membrilor. Adunarea
mici şi mijlocii. că şi a luat mai mult de jumătate va­ întărirea disciplinei în muncă. generală poate face, dacă este necesar,
Gospodăria agricolă, colectivă din gon de produse agricole. Deasemeni, Pregătirea lucrărilor pentru întoc­
Bonţida a obţinut succese importante produse deosebit de bogate au luat şi mirea dării de seamă începe cu inven­ modificări în darea de seamă anuală
în ceeace priveşte desvoltarca altor Oltean Vasile, Morar Elizie, Radu Io- tarierea avutului gospodăriei colective. şi numai după aceea o poate aproba.
ramuri de producţie. Astăzi gospodă­ sif şi alţii. Colectiviştii şi-au îmbună­ Pentru aceasta, consiliul de conducere Anul trecut gospodăriile agricole co­
ria are 20 de vaci de lapte, 20 scroafe tăţit nivelul lor de trai. Mulţi dintre lective din Mozăceni-Piteşti, Belitori,
pentru prăsilă, 246 oi, o stupină cu ei, argaţi ieri, azi oameni liberi, s‘au numeşte către sfârşitul lunii Decem­ Conţeştl, Slobozia Mândra-Bucureşti,
16 familii de albine şi o grădină de mutat în case noi, spaţioase şi lumi­ brie o comisie de inventariere formată
4 hectare zarzavat. Creşterea avutului noase. Aproape 10 colectivişti au azi din preşedintele gospodăriei colective, Poiana Mare, Coţofenii din Faţă-Cra
obştesc a întărit economic gospodăria case noi, 50 colectivişti au lumină elec­ socotitorul şi unui sau doi membri iova au întocmit bine dările de seam..
şi a făcut totodată ca să se ridice ni­ trică, iar 20 au aparate de radio. fruntaşi ai gospodăriei. La întocmirea făcând oa astfel să se întărească dis­
velul de trai al ţăranilor colectivişti. Roadele bogate obţinute de gospodă­ ciplina în muncă şi să se înlăture pe
Veniturile împărţite colectiviştilor din ria agricolă colectivă din Bonţida şi inventarului iau parte şi membrii comi­ viitor lipsurile.
Bonţida au arătat că munca în comun veniturile mari pe care le-au primit co­ siei de cenzori. Pe baza constatărilor
cu mijloace mecanizate şi într'un chip lectiviştii au făcut ca anul acesta să comisiei de inventariere se înregistrea­ Toate gospodăriile colective din ţara
ştiinţific este baza buneistări a ţără­ se înscrie în gospodărie încă 173 fa­ ză eventualele diferenţe, apoi se închid noastră trebue să facă dările de seamă
nimii muncitoare. Ca şi la toate gos­ milii, ţărani cu gospodării mici şi mij­ registrele şi se întocmeşte bilanţul. pe 1952 în mod just, pentruca acestea
podăriile colective din ţara noastră, locii. să contribue la atragerea în număr
rodul muncii a fost împărţit pe baza După aceste operaţiuni, consiliul de cât mai mare a ţăranilor muncitori în
principiului socialist de retribuţie a A. DUNAREANU conducere, împreună cu comisia cla
cenzori şi cu socotitorul, brigadierii, gospodăriile colective, arătându-le. ă
şefii de ferme şi responsabilii de ate­ drumul gospodăriei colective este dru­
Roadele folosirii bogăţiilor locale liere trec la întocmirea dării de seamă mul Belşugului şi al fericirii.
anuale.
AURELIA IRIM.IA
In anul 1950, în comuna Poiana Piatra de var, deasemenea, este va­ Darea de seamă se întocmeşte pe din Direcţia Gospodăriilor Colective
baza formujaruiui tip aprobat de Di­ ~ şl întovărăşirilor
Stampei raionul Vatra Dornei, s’a des­ lorificată. Comuna Iacobeni a avut ve­
coperit un bogat zăcământ de turbă. nituri frumoase de pe urma arderii pie-
Sfatul popular raional, cu ajutorul tiii de var în cuptoare simple. Din aces­
ţăranilor muncitori, a pornit la va­ te venituri s’a pornit la construirea unui A u îndeplinit planul anual al colectărilor
lorificarea acestei bogăţii. Cu spriji­ cuptor sistematic de ardere a pietrei de Numeroase comune din patria noas­ naşe Gristea, Andrei Popescu şi alţ’’
nul puternic dat de sfatul popular raio­ var, care va aduce comunei venituri şi tră şi-au îndeplinit în întregime planul care şi-au predat la timp cotele.
nal, azi în comuna Poiana Stampei se mai mari. de colectări. Astfel, înainte de sfârşitul Fruntaşă la îndeplinirea planului
află un adevărat şantier de extragere a In raionul Vatra Dornei creşterea vi­ ■lunei Noembrie, în comuna Huedin din de colectări este şi comuna Otopeni din
turbei. Aci în timpul când se poate ex­ telor este o îndeletnicire de frunte. regiunea Cluj, planul de colectare a pro. regiunea Bucureşti. Până la 9 Decem­
duselor agricole era îndeplinit. Mulţi brie planul de colectare a laptelui pe
trage turba, lucrează peste 400 oameni Deaceea, s’a simţit nevoia cât mai mul­ ţărani muncitori din această comună, comună a fost realizat în proporţie de
pe zi, dintre care majoritatea sunt ţă­ tor centre de preparare a laptelui. Re­ ca de pildă Victor Ştefan, şi-au dat 105 la sută. Datorită îndemnurilor şi
rani muncitori ibcalnici. Odată cu zultate bune dă cel din comuna Ciocă­ primii cotele şi au îndemnat şi pe alţi conferinţelor despre importanţa predării
dezvoltarea acestei industrii s’a schim­ neşti, care prelucrează mii de litri lapte ţărani muncitori să facă ia fel. Comu­ cotelor, ţinute la căminul cultural, şi
na Sloicneşti din raionul Mihăilcşti, la muncii de lămurire dela om la om, dusă
bat faţa comunei Poiana Stampei. S’a pe săptămână, aducând comunei veni­
data de 5 Decembrie se afla cu planul de echipele formate din comunişti, de­
construit un frumos cămin cultural, turi de seamă. de colectări realizat în întregime la putaţi ai sfatului popular, activişti ai
s’au renovat cele 3 şcoli şi peste pu­ Pentru o cât mal bună aprovizionare toate produsele. In fruntea acestei acţiu. căminului cultural şi membri din or­
ţină vreme în casele ţăranilor munci­ a oamenilor muncii cu produse alimen­ ni patriotice nu fost comuniştii şi depu­ ganizaţiile de masă, s’a reuşit ca rit­
taţii sfatului popular comunal, Miron mul colectărilor să fie respectat. Ţăra­
tori vor lumina becurile electrice. tare, în multe comune sfaturile popu­
Tablă, Gh. Mihalaclie, M. P. Dinicu şi nul muncitor Spirea Nicolae din aceas­
De curând şi în comuna Dorna-Cân- lare, după ce au amenajat suprafeţe în­ I. M. Dorobanţu, care au dus o muncă tă oomună a dat 60 litri lapte mai mult
dreni s’a descoperit turbă pe o supra­ tinse de păşuni, au înfiinţat ferme de rodnică de lămurire în rândul ţăranilor decât era stabilită cota.
faţă de 40 hectare. Comitetul executiv oi şi de vaci. In această privinţă s’a e- muncitori, pentru predarea la timp a — Dau cu drag acest lapte în plus,
cotelor; ei au fost primii care s’au achi­ a spus Spirea Nicolae, căci ştiu că este
al sfatului popular a şi început lucrările videnţiat comuna Neagra Şarului, care pentru minerii din adâncul minelor,
pregătitoare pentru deschiderea şantie­ a vândut cantinelor dela întreprinderile tat de această datorie patriotică. Exem­ pentru muncitorii metalurgişti din
rului. forestiere zeci de vite de tăiere şi sute plul lor a fost urmat de numeroşi ţărani căldura mare a furnalelor, pentru
Desvoltarea prelucrării lemnului este de kilograme de brânză. muncitori; printre aceştia se află Marin oamenii muncii care ne trimit nouă
o preocupare de seamă a sfatului popu­ In raionul Vatra Dornei mal sunt şi M. Niou, Angliei Nicu, Stan Sandu, Tă- mărfuri cu îndestulare la cooperativă...
lar raional. Pentru aceasta, în mai toate alte resurse locale, care încă nu sunt
comunele raionului ca de pildă Ciocă­ valorificate. Aşa, de pildă, sunt apele A. D. A. S. vine în ajutorul oamenilor muncii
neşti şl Floreni, pe lângă cooperative gazoase care se găsesc în multe comune
s’au făcut gatere şi ateliere de prelu­ şi sulful din munţii Călimanului, unde' In perioada dela 15 Iulie 1952 şi pentru o oaie. Restul de dosare urmea­
crare a lemnului, folosindu-se resursele s’a şi început a se face pregătiri pentru până în prezent, inspectoratul raional ză a fi soluţionate în cursul lunii De­
locale. extragerea lui. A.D.A.S. Gura Humorului a întocmit cembrie.
peste 120 dosare de daune pricinuite In ceeace priveşte daunele de grin­
de moartea unor vite, 3 dosare pen­ dină Ia semănăturile 'agricole din a-
Comună fruntaşă la valorificări tru daune provocate de incendii şi 3 cest an, serviciul raional A. D. A. S.
Gura Humorului a despăgubit pe dău­
dosare cu 120 daune datorite grindinii.
In urma cercetării acestor dosare de naţi! din acest raion cu suma de
îndrumaţi în permanenţă de către or­ dru au valorificat 2.175 kg. fân şi pae;
către serviciul regional A.D.A.S. au 40.264 lei.
ganizaţia de bază şi comitetul executiv Medrea Ion, Pintea Eriftei au valorificat
fost soluţionate 26 doctore de mortali­ Datorită muncii de lămurire depusă
ai sfatului popular din comuna Criş 2.000 kg. cartofi. tate a vitelor, adică s’a plătit fiecărui de personalul acestui inspectorat, oa--
raionul Sighişoara, tot mai numeroşi Numai’. în prima jumătate a lunii dăunat câte 1.200 lei pentru o vacă de menii muncii din raionul Gura Humo^
sunt ţăranii muncitori care îşi valorifi­ Noembrie cooperativa din comună a rasă, câte 700 lei pentru o vacă de rului au căpătat deosebită încredere
rasă comună, câte 1.500 lei pentru un
că produsele lor prin cooperativă. Astfel achiziţionat 1.695 ouă, 2.484 kg. cartofi, în asigurările de stat, considerând in­
cal de rasă, câte 700 lei pentru un cal
ţăranii muncitori Luca Nicolae, Ihanda 30 păsări şi alte însemnate cantităţi de rasă comună, câte 100 lei pentru stituţia A.D.A.S. ca absolut necesară
liie, Bogolea Nicolae şi Dodu Alexan- de produse. un porc neîngrăşat şi câte 80 de lei pentru sprijinirea gospodăriilor ihr.