Page 27 - Albina_1952_12

A L B I N A 11
i_________ 1

S ârbâtorirea centenarului

lui N ico la e Bâlcescu

Consiliul de Miniştri al R.P.R. a alese". Deasemeni, va apare o ediţie
Lupta poporului german hotărit sărbătorirea, în cursul lunilor populară, de mare tiraj, a Operelor
Decembrie 1952—ianuarie 1953, a alese ale lui Nicolae Bălcescu.
împotriva tratatelor militariste centenarului marelui patriot revoluţio­ La Casa oamenilor de ştiinţă din
nar şi democrat român Nicolae Băl- Bucureşti, vor fi expuse documente ori­
De luni de zile, în Germania Occi­ un articol semnat de scriitoarea ger­
dentală se duce o luptă îndârjită împo­ mană Anna Seghers, în care se spune cescu. ginale, manuscrise, stampe, tablouri,
triva bandei de trădători dela Bonn printre altele: „De câteva zile, trimişi In vederea sărbătoririi centenarului tipărituri, în legătură cu viaţa şi opera
care încearcă să înhame Germania Oc­ ai poporului, reprezentând toate profe­ Iui N. Bălcescu, se constitue un co­ lui Nicolae Bălcescu.
cidentală la căruţa hodorogită a aţâţă­ siile — muncitori,, ţărani, pensionari, mitet jubiliar, format din: acad. In şcoli, universităţi, cluburi şl că­
torilor la un nou război, imperialiştii surori de caritate şi studenţi, — sosesc
americano-englezi. Ia Bonn pentru a sili Bundestagul Traian Săvulescu, preşedinte, Sică mine culturale, se vor ţine conferinţe
Care este pricina pentru care în ul­ (Parlamentul Germaniei Occidentale) Alexandrescu, prof. univ. P. Bălăcea- cu privire la viaţa şi opera lui N. Băl­
timul timp lupta aceasta s’a înteţit ? să-şi facă datoria şi să respingă trata­ nu, prof. univ. L. Banyai, prof. unîv. cescu.
Este faptul că Adenauer, slugă cre­ tele militariste. Ei vin din regiunea A. Bunaciu, acad. GIi. Călinescu, prof. S’au instituit 10 burse de stat „Băl­
dincioasă a imperialiştilor americani, Ruhrului, de pe malurile Mării Nordu­
încearcă să obţină aprobarea Parla­ lui, din fabricile şi uzinele din Frank- univ. V. Cheresteşiu, acad. prof. P. cescu" în valoare de 250 lei lunar,
mentului în vederea semnării tratatului furt, Stuttgart, Nurnberg şi din alte Constantinescu-Iaşi, Mircea Gherman, pentru studenţii merituoşi dela lăcuită-*
înrobitor dela Bonn. oraşe ale Germaniei Occidentale. Deşi '■ Nestor Ignat, Eugen Jebeleanu, prof. ţile de istorie şi filosoîie din ţară.
Numai că lucrul acesta nu poate fi vorbesc dialecte diferite, ei au acelaş. univ. A. Joja, prof. univ. J. Livescu, Institutul Agronomic din Bucureşti,
făcut cu una cu două. mandat: „Tratatele militariste nu tre- j acad. Ilie Murgulescu, Vasile Muşat, Biblioteca Universităţii din Iaşi, Liceul
In toate colţurile Germaniei Occi­ bue să fie ratificate! Dacă vrem să
dentale au loc mari mişcări patriotice. rămânem în viaţă, târgul dela Bonn Constantin Nistor, Ion Nistor, acad. Nr. 1 fost „Sfântul Sava“, unde a în­
Iată numai câteva exemple. In semn trebue să ia sfârşit. Jos Adenauer ! Cărnii Petrescu, N. Popescu-Doreanu, văţat Bălcescu şi Şcoala militară de
de protest împotriva politicii antina­ Apăraţi interesele tineretului german!" j Miliai Popescu, prof. univ. Gr. Preotea­ infanterie Nr. 1 au primit numele Iul
ţionale a lui Adenauer, cetăţenii din lo­ Hotărîrea aceasta de a se opune tra­ sa, acad. Raluca Ripan, acad. M. Sa- N. Bălcescu.
calitatea Glnubeck au organizat o re­ tatelor militariste dela Bonn şi Paris
tragere cu torţe. Demonstranţii pur­ este îmbrăţişată de tot mai mulţi oa- j doveanu şi general Teciu lacob. Teatrele din Capitală şi din provin­
tau lozinci şi panouri cuprinzând pro­ meni din Germania Apuseană. De cu­ In cadrul sărbătoririi vor avea loc, cie vor organiza, în Decembrie 1952,
teste împotriva politicii lui Adenauer rând s’a anunţat că 13.712.048 cetăţeni în diferite oraşe din ţară, adunări co­ spectacole festive cu piesa „N. Băl­
şi cerând respingerea tratatelor milita­ din Germania Apuseană s’au pronun­ memorative consacrate marelui patriot cescu" de Camil Petrescu. Comitetul
riste şi continuarea tratativelor pe în­ ţat până acum împotriva acestor tra- ' şi revoluţionar Nicolae Băicescu. Cinematografiei va turna filmul artistic
treaga Germanie. tate războinice şi pentru încheierea
Sub titlul „Scrisoare din Berlin", unui tratat de pace cu întreaga Germa-! Academia R.P.R. va organiza în Ia­ „N. Bălcescu".
ziarul „Izvestia", a publicat de curând nie. nuarie 1953, o şedinţă ştiinţifică, în In cursul anului 1953 i se va ridica
care se vor prezenta comunicări asupra în Bucureşti un monument lui Nicolae
înfrângerea puterilor coloniale la O.N.U. vieţii şi operei Iui N. Bălcescu. Bălcescu.
| Editura Academiei R.P.R. va edita Cu prilejul centenarului se vor tipări
Discuţiile care au avut loc în ultimul bite, puterile coloniale .folosesc toate un volum de N. Bălcescu cu „Opere timbre comemorative.
timp în Organizaţia Naţiunilor Unite mijloacele de oprimare, mergând până
în legătură cu dreptul popoarelor co­ la folosirea forţei armate.
loniale de a se guverna singure şi de Un exemplu îl reprezintă războaiele
a hotărî singure de soarta lor, au ară­ din Coreea şi Vietnam. Dar socotelile Şcolile S.F.U. cresc cadre pentru cincinal
tat că niciodată până acum mişcarea pe care şi le-au făcut imperialiştii aca- j
de eliberare naţională a popoarelor nu să nu se potrivesc cu cele de pe frontu-1 Statul nostru democrat-popular a- tul pe C.F.R. dela dom'cilUi In şcoală.
cordă o deosebită atenţie creşterii de In timpul practicii, elevii primesc 80%’
a luat o atât de mare desvoltare ca, rile de luptă. Exemplul eroicului popor,
în zilele noastre. In ţările coloniale şi coreean a aprins în inimile milioanelor j noi cadre, bine pregătite din punct de din contravaloarea muncii depuse.
în cele dependente răsună tot mai pu- de oameni înrobiţi încrederea în eli- | vedere tehnic şl profesional, care să Absolvenţii şcolilor S.F.U. primesc
•vjfnie glasul pentru apărarea ţ)ăcii. Se berarea lor cât mai grabnică. Acest! asigure îndeplinirea cu succes a sarci­ din partea întreprinderilor unde au fost
desfăşoară tot mai larg puternica miş- exemplu a dat putori noi luptătorilor' nilor planului nostru cincinal, 6ă con- repairtizaţi ca muncitori permanenţi
care-a maselor populare împotriva aţâ­ pentru libertate din Vietnam, Malaya, j trlbue la construirea socialismului în cartele de îmbrăcăminte, luându-se în
ţătorilor Ia război, pentru libertate şi Kenya, Tanganica, şi din alte ţări \ patria noastră. In acest 6cop a luat consideraţie cele 6 luni de practică pe
independenţă naţională. înrobite de imperialişti. Ecoul acestei ;
Această mişcare a luat un puternic lupte şi victorii ale popoarelor colo-; fiinţă Direcţia Generală a Rezervelor timpul şcolarizării drept vechime In
avânt şi pentru motivul că dreptul tu­ riale a ajuns şi până la O.N.U. In I de Muncă, oare pregăteşte în şcoli de câmpul muncii.
turor popoarelor şi naţiunilor de a se ciuda crâncenei împotriviri a imporia- j scurtă durată muncitori calificaţi pen­ Cei ce se înscriu în şcolile S.F.U.
conduce singure nu numai că nu este liştilor, a fost adoptată o rezoluţie în tru industria minieră, petroliferă şi trebue să îndeplinească următoarele
respectat, dar mai mult,' este călcat în care se spune că statele care fac parte construcţii carbonifere. condiţii: să ailxl avizul medicului, să
picioare în mod grosolan. Şi cine face din O.N.U. trebue să recunoască prin­ Tinerii care se înscriu la şcolile de albă vârsta de 18—20 ani, să fie ştiu­
toate acestea ? cipiul dreptului tuturor popoarelor de calificare S.F.U. au asigurate, în mod tori de carte, să aibă Buletinul de
In primul rând Statele Unite ale a se guverna singure. Voinţa poporu­
gratuit, pe toată durata şcolii, hrană şi Populaţie sau dovada elilxcrată de Mi­
Americii, care şi-au luat rolul princi­ lui va fi stabilită prin plebiscit sau prin
pal în sugrumarea libertăţii şi indepen­ alte metode democratice. cazaire. Deasemeni, potrivit Hotărârii liţie, să aibă dovezi de stare materială
denţei celorlalte popoare. Apoi vin la Consiliului de Miniştri, elevilor şcoli­ şl situaţia militară lămurită. înscrie­
rând : Anglia, Franţa, Olanda şi alte Această hotărîre reprezintă o nouă lor S.F.U. li 60 asigură în mod gratuit rile în şcolile S.F.U. se fac la birourile
ţări ce stăpânesc colonii. Pentru înfrângere suferită de imperialişti în îmbrăcăminte, cărţi şcolare, material e- raionale şl regionale ale Rezervelor de
a-şi menţine dominaţia în ţările îriro- frunte cu Statele Unită ale Americii. ducativ şi cultural, precum şi transpor- Muncă, unde tinerii pot primi lămuriri.

Poporul iugoslav, căzut în nenoro­ şirii răscoalei ţărăneşti din Ţazin
cire, a trecut prin grele încercări în Lupta antifascistă a poporului iugoslav numeroşi soldaţi şi ofiţeri au refuzat
timpul ultimilor patru ani şi ceva, de să tragă in patrioţii răsculaţi şi au
când clica titoistă a trecut făţiş în de B. )irnov plecat impreună cu partizanii în munţi.
lagărul imperialismului. Tito, Kardelj, Pe pereţii cazărmilor apar tot mai
Rankovici şi compania au lichidat leninismuiui şi principiilor internaţio­ Banovici din Bosnia sarcinile de pro­ des lozinci care înfierează pe complicii
cuceririle revoluţionare ale poporului nalismului proletar, dar şi toţi ceilalţi ducţie n’au fost îndeplinite nici cu titoişti ai aţâţătorilor la război şi care
şi au instaurat în ţară dictatura fas­ patrioţi care nu vor să fie sclavii impe­ 50 :1a sută. cheamă la frăţie şi colaborare cu
cistă care serveşte miliardarilor ame­ rialiştilor americani şi cărora le sunt împotriva măsurilor antipopulare ale Uniunea Sovietică şi ţările de demo­
ricani drept instrument pentru înfăp­ scumpe cinstea Jşi libertatea poporului guvernului titoist luptă activ şi ţără­ craţie populară.
tuirea politicii lor de cotropire a Iugo­ tor. nimea muncitoare din Iugoslavia. Una Lupta crescândă a patrioţilor iugo­
slaviei, şi a planurilor lor agresive în Muncitorii din Iugoslavia îşi în­ din formele cele mai răspândite de slavi împotriva jugului clicii fasciste
legătură cu ţările de democraţie popu­ dreaptă principalele lor eforturi către luptă folosite de ţărănime este împo­ 3 lui Tito-Rankovici şi a robiei impe­
lară din Balcani. : zădărnicirea planurilor titoiste privind trivirea faţă de mobilizarea forţată rialiste se bucură de calda simpatic şi
Oamenii muncii din Iugoslavia sunt producţia de război şi livrarea de ma­ pentru construirea de şosele., aerodro­ sprijinul popoarelor iubitoare de pace.
lipsiţi de toate drepturile omeneşti, de terii prime strategice imperialiştilor. muri, depozite subterane şi alte obiec­ Delegaţii la istoricul Congres al
toate libertăţile cetăţeneşti şi sunt Peste 2.000 de mineri dela mina Raşa tive militare. Astfel, de pildă, peste XlX-lea al Partidului Comunist al
supuşi celei mai sălbatice exploatări (Istria), cea mai mare mină din Iugo­ două treimi dintre ţăranii mobilizaţi Uniunii Sovietice au întâmpinat cu
coloniale. slavia, au părăsit de curând mina, forţat au părăsit şantierele militare căidură pe reprezentantul poporului
Totuşi, călăii titoişti nu izbutesc să refuzând să extragă materii prime din Serbia. Totodată, ţăranii nu vor să luptător iugoslav, Pero Popivoda, care
îngenunchieZe poporul iugoslav în faţa pentru industria de război a ţărilor dea grâul tor clicii fasciste a iui Tito a declarat dela tribuna Congresului:
bancherilor de peste ocean. Şi ei nu blocului războinic al Atlanticului. In care-i exportă agresorilor imperialişti. Oamenii muncii din Iugoslavia sunt
vor reuşi niciodată ! In inimile mi­ minele din Croaţia au refuzat de ase­ Rezistenţa ţăranilor faţă de politica de însufleţiţi de luminosul exemplu al oa­
lioanelor de oameni ai muncii din menea să lucreze [ieste o treime din jaf a titoiştilor este viu ilustrată de menilor sovietici, care şi-au croit dru­
Iugoslavia sunt vii tradiţiile de luptă, numărul muncitorilor. Chiar fiţuica faptul că în fiecare an în ţară rămâne mul tor şi nouă tuturor. Fi ştiu că, pă­
împotriva clicii fasciste a lui Tito- titoistă „Borba" nu este în stare să neînsămânţată peste o treime din în­ şind pe urmele fraţilor lor, vor învinge
Rankovici se ridică la luptă toţi ascundă acte’.e de sabotaj în masă din treaga suprafaţă cultivabiiâ. In lupta neapărat”.
oamenii cinstiţi din Iugoslavia. întreprinderi. După cum recunoaşte tor pentru grâu, ţăranii recurg la insu­ Bizuindu-se pe simpatia şi sprijinul
Forţele progresiste, democratice ale însuşi ziarul „Borba”, „în mina şi la recţia armată făţişă împotriva bande­ popoarelor din întreaga lume, oamenii
poporului, se unesc în mod activ în turnătoria Vareş muncitorii sabo­ lor de pedepsire ale lui Rankovici. Aşa muncii din Iugoslavia vor dobândi,
„Uniunea patrioţilor iugoslavi pentru tează munca". Neprezentarea la s’a întâmplat in împrejurimile oraşului fără îndoială, victoria împotriva forţe­
eliberarea popoarelor Iugoslaviei de muncă, neîndepliiiirea normelor, stri­ Ţazin, la Kordun, Bania şi în alte lor negre a!e reacţiunii şi vor pune
sub jugul fascist al clicii lui Tito-Ran- carea utilajului, se observă aproape în regiuni ale ţării. capăt pentru totdeauna jugului fascist
toate minele, fabricile şi uzinele din La această luptă iau parte activă şi
kovici şi din robia imperialistă". Din al clicii lui Tito-Rankovici şi robiei
Iugoslavia. intelectualii.
această uniune de luptă fac parte nu Potrivit ştirilor date de presa Creşte rezistenţa şi în rândurile imperialiste, îşi vor cuceri libertatea
numai comuniştii, credincioşi marxism- tiioistă însăşi, în minele bazinului armatei iugoslave. Cu prilejul înăbu­ şi independenţa naţională.