Page 29 - Albina_1952_12

~ 7 J
-------------------------------------------r
\REVISTA „ A L B I N A “ U R EA ZA
l4 v5'»K' ’
CITITORILOR, CORESPONDENŢILOR Şl
/■. A
C O L A B O R A T O R ILO R SAI U N A N N O U
\mn ^ sjfeiri IflriS
FERICIT, PLIN DE SUCCESE iN LUPTA
n ' ' i 'in .vu . "ij.gjjjr.ajgj j h i m m jwmja
PENTRU CONSTRUIREA S O C lA L IS M U - ,
T& e$o6t<x Z ă fltă m â ju tâ c L LUI IN PATRiA N O A S TR A DRAGA,

cc a d e& â w u k & d » * cccS tu ^ ccoQ PENTRU PACE IN LUME.

Anul 55 Seria ll-a Kr. 281 i 8 pagini — 15 bani j Joi 25 Decembrie 1952
m— «,.

Cinci ani de măreţe realizări Celor ce vin

de DAN DEŞLIU
Ţi se întâmplă adesea, să pregăteşti cu înfrigurare trâna Moldovă, apele Bistriţei încătuşate de puterea
întâmpinarea unei zile deosebite, a unei zile de care omului îşi vor preface forţele lor în energie electrică.
viaţa ta şi a tovarăşilor tăi se leagă mai mult decât Din palatul „Casei Scânteii” alte milioane şi milioane Ti-ai aţintii privirea pe carte şi înveţi...
de multe alte zile ale anului. de exemplare din cărţile noii noastre literaturi vor Şi. de lumină multă se'mbujorează gândul,
30 Decembrie este pentru poporul nostru o asemenea porni şi către cătunul cel mai îndepărtat. Da, pentru strălucirea acestor dimineţi
zi. La 30 Decembrie 1947, cel mai mare moşier şi ca­ Ţăranul muncitor a început să cunoască şi el o altă luptară muncitorii itâţia ani de-a rândul I
pitalist — regele — a iost înlăturat din Iruntea sta­ viaţă. Clasa moşierilor a fost lichidată; vremurile de
tului. Astfel principalul sprijin ai reacţiunii interne şi robie pe pământul moşieresc au apus pentru totdeauna
externe, zugrumătoru! oricăror iniţiative populare, a la noi. Aşa cum spune articolul 8 din noua noastră Să poţi sorbi temeinic învăţătura dreaptă,
fost răsturnat dela cârma statului. A fost instaurată Constituţie. „Pământul în Republica Populară Română
Republica Populară Română. aparţine celor ce-l muncesc”. a stat de strajă Lenin prin vremuri sbuciumatâ,
Iată, se împlinesc 5 ani dela această zi însemnată In locul plugului de lemn şi al uneltelor înapoiate, dând visului tăria să se prejacă’n faptă,
din viaţa poporului nostru. Ţara întreagă se luminează pe ogoarele patriei noastre apar astăzi tot mai multe călind in oameni dorul străvechi de libertate,
tot mai puternic... Filele calendarului Irec repede, tractoare şi maşini agricole. 10.000 tractoare au fost
una după alta.. O lună, două, trG. Un an, trei, cinci... puse la îndemâna ţăranilor muncitori. Aproape 400
Suntem în 30 Decembrie 1952. Priviţi I Priviţi pe în­ de sate au fost electrificate. Numeroşi ţărani munci­ Pentru ca toţi copiii să crească fericiţi
tinsul ţării cu cinci ani în urmă, la început de drum ; tori s’au unit de bunăvoe în întovărăşiri agricole şi şt liberi să se-avânte spre socialism urmaşii,
iar apoi urmăriţi parcursul acestui drum şi la capătul gospodării colective; iar munca aceasta în colectiv ostaşii sovietici de Stalin oţetiţi
lui gândurile vi se vor Îndrepta către viitor, cu seni­ le-a deschis calea unei vieţi noi. In mijlociu recolta au desrobit popoare, fărâmiţând vrăjmaşii.
nătate, cu încredere, cu siguranţă în victorie. în gospodăriile agricole colective este cu 20—25 la sută
In primul din cei cinci ani, clasa muncitoare mai mare decât în gospodăriile individuale. Aprovizio­
călăuzită de Partid, a isgonit din fabrici pe patroni şi a narea ţărănimii muncitoare cu mărfuri industriale se Acum tu strângi in suflet înţelepciunea vieţii t,
trecut principalele mijloace de producţie în proprietatea îmbunătăţeşte mereu. Cooperativele au desfăcut la sale înveţi cum se ’nzeceşte belşugul pe ogoare,
întregului popor muncitor. Folosind bogata expe­ mărfuri in valoare de multe miliarde lei, iar ţăranii cum să alungi departe hotarul bătrâneţii,
rienţă a Uniunii Sovietice, s’a putut trece la planifi­ muncitori, la rândul Ier, valorifică tot mai multe pro­
carea economiei noastre naţionale, ca urmare a înde­ duse agricole prin cooperative. cum să răpiţi duşmanii puterii muncitoare.
plinirii planului de redresare economică a ţării. încă Ştim bine care este chezăşia tuturor victoriilor pe
din primele două planuri anuale (1949—1950), pro­ care le obţinem. Iată, din Răsărit, din marea Uniune
ducţia industriei noastre socialiste a crescut de 2,4 ori Sovietică, sosesc mereu trenuri, vapoare şi avioane... In jurul tău e-un clocot de muncă înteţit:
faţă. de anul 1948. Această- creştere reprezintă mai In porturi, pe aeroporturi, în gări se descarcă mii şi Republica voinică îţi creşte viitorul...
mult decât s’a obţinut într’un sfert de veac sub capi­ mii de vagoane de materii prime, materiale, maşini din Răsar bogate lanuri cu spicul aurit
talişti. cele mai moderne. Cum s’ar fi putut îndeplini fără ele, din brazda colectivă croită cu tractorul.
Cele două planuri anuale au deschis drumul primului măreţele sarcini ale planului cincinal ? Şi mai vin din
nostru plan cincinal. Suntem azi la sfârşitul celui de marea Uniune Sovietică savanţi, stahanovişti, colhoz­
a! doilea an al cincinalului. nici, vestiţi în lumea întreagă, vin cu dragoste, pentru Sporind mereu a ţării vânjoasă temelie,
Iată ne amintim de primele mari succese ale in­ a ne împărtăşi şi nouă din experienţa lor. Cu ajulorul fierb valuri mari de fontă a Reşiţei furnale,
dustriei noastre socialiste: primul tractor românesc; Uniunii Sovietice şi personal al marelui St a 1 in, ne fău­ [■roii muncii luptă să-ţi netezească ţie,
primul strung românesc; prima maşină de cusut fa­ rim o patrie înfloritoare, al cărei singur şi îndreptăţit
bricată în ţară; după aceea primul ciocan de abataj stăpân este poporul muncitor. prin noi şi noi victorii — nebiruită cale.
şi apoi motoare Diesel, compresoare, motoare electrice, Cu mândrie ne facem bilanţul celor cinci ani care
turbine, echipaj pentru industria petroliferă, rulmenţi, au trecut Cu încredere deplină privim viitorul. Şi să Luptăm uniţi sub steagul Partidului. Muncim,
combine, batoze... Realizări minunate, care dovedesc vedem care ţară capitalistă ar putea să-şi permită astăzi
înăestria şi capacitatea creatoare a muncitorilor şi in­ un asemenea bilanţ, un asemenea program de viitor ? să 'înflorească oameni întregi şi limpezi
ginerilor noştri, iniţiativa lor îndrăsneaţă. Niciuna. Să luăm de pildă Italia Pe şoselele acestei cânturi,
ţări întâlneşti nu arareori convoaie nesfârşite de ţă­
Prin munca entuziastă a întregului popor pe întinsul rani, care colindă dintr’un loc într’altul. Peşterile, co­ Pe cei ce vor pământul să-l facă ţintirim,
patriei noastre se înalţă tot mai multe fabrici şi uzine libele. grajdurile vitelor servesc drept locuinţe pentru ii spulberăm ca pleava în cele patru vânturi t
noi în toate ramurile industriale. Termocentralele „Gh. oamenii muncii din această ţară, ca şi din alte ţări
Gheorghiu-Dej“-Doiceşti şi Ovidiu II au şi început să capitaliste. Bilanţul lor se reduce la un singur cuvânt :
dea lumină şi energie electrică. Numai în ultimile luni mizerie. învaţă, deci! Creşti falnic, vlăstar al biruinţeil
au fost puse în funcţiune fabrica de electrozi „Car- O lume însorită şi liberă te-aşteaptă.
bochim", fabrica de tananţi „Argeşul", o fabrică de Nu de mulţi ani am părăsit şl noi o asemenea viaţă.
prelucrare a gazului metan, cinci linii de ciment, fur­ Şi totuşi cât de departe ni se pare astăzi. Munca noa­ Adună’n tine toată înflăcărarea ştiinţei,
nalul dela Hunedoara şi altele. stră dârză dar plină de perspective, victoriile de fiecare de a preface visul norodului în faptă t
zi care apropie pe ceas ce trece acel „mâine" însorit,
„Zorii unei vieţi noi s’au ridicat deasupra patriei ne fac să credem că am lăsat cu zeci de ani în urmă
noastre. Un viitor luminos se deschide în faţa poporu­ vremurile de altădată. Dar simpla lor amintire ne face Se sbate de pomană duşmanul peste mări
lui nostru muncitor. Pentru făurirea acestui viitor me­ şi mai dârzi apărători ai rânduelilor noastre noi. Şi
rită să ne dăm fiecare toate forţele, toate cunoştinţele, viitorul, de care se leagă năzuinţele fireşti ale fiecărui râvnind să’ngroape viaţa în fundurile lumiiI
tot elanul revoluţionar!" Aceste cuvinte ale tovarăşului copil care a trecut pragul şcolii, ale fiecărei mame care Pe noi ne-avântă Stalin spre luminate zări,
Gh. Gheorghiu-Dej ne arată minunatele perspective ale a părăsit maternitatea, ale fiecărui gospodar cinstit cu noi e tinereţea şi măreţia lumii /
Patriei noastre. care şi-a mai sădit un pom in grădina lui, îl avem me­
In toate colţurile ţării se lucrează cu mare însufle­ reu în faţă. Nu-1 ghicim. Partidul clasei muncitoare ni-1
ţire pe şantierele construcţiei socialismului. Nu este arată limpede aşa cum ei va fi, aşa cum noi îl vom Creşti, dragule! Ca mâine vei strânge rodul
departe ziua când în pustiul Dobrogei, apele Dunării, înfăptui. Un popor care şi-a găsit calea spre viitor, plin,
mânate de puterea omului spre mare, vor aduce şi pe vei stăpâni atomul şi vei preface firea
aceste meleaguri o altă viaţă. Chiar de pe acum faţa un popor liber şi stăpân pe destinele sale, este un apă­
Dobrogei s’a schimbat mult, datorită lucrărilor Cana­ rător hotărît al păcii şi ai drepturilor legitime ale tu­ şi limpezi-vei calea urmaşilor ce vin
lului Dunăre-Marea Neagră. In alt colţ al ţării, în bă­ turor popoarelor. şi în cuvinte simple cânta-vei fericirea.

Draglina „Ana Ipătescu", adusă din U.R.S.S., pe unul din şantierele Locuinţa colectivistului Cărămidă Dumitru din G.A.C. „Viaţă Nouă"
Canalului Dtinăre-Marea Neagră: Draglina lucrează la adâncirea canalii- corn. Poiana, regiunea Craiova, construită, depe urma veniturilor primite
11,1 dela gospodărie.