Page 3 - Albina_1952_12
P. 3

A  L'  B  î  N  A1                                                                                                            3


                                                                                                   9                          plinii'
                                            •  v:; • *
                              V
                        1 .%  't   x             5 5 5  E  S S E E »   S i S S S S Ş -   -   S 5 S S    i i K  i S S i S i i
                          '*•
                                                        i  m i t   n u n a i n n   u n n a n

              In&r’o  comună  locuita                          Biologul  Rudolf  Paîccsay,                             înlătură  neştiinţa
                de  români  şi  sârbi             Laureat  al  Premiului  de  Stat  al  R.  P.  R.                            de  carte

                Pe  malul  Timişului,  nu  departe  de  ho­                                                           Comuna 30 Decembrie din raionul  Vidra
              tarul  cu  Iugoslavia,  se  află  comuna  Rud-   In  grădina  miciurinistă  a  lui  Rudolf  migdale  amare  şi  piersic,  un  fruct  de
              na,  locuită  de  români  şi  sârbi.  Comuna   Palocsay, câţiva  studenţi  ai  Institutului  piersic  cu  greutate  de  200—350  grame,  cuprinde câteva cătune.  Ca  moştenire dela
              are  trei  sale  şi  in  fiecare  s’a  înfiinţat  de  Agronomie  din  Cluj  au  înconjurat  cu  gust  mai  dulce  şi  mai  aromat  decât  stăpânirile  trecute,  a  rămas,  printre  al­
              gospodărie  colectivă.            cu  dragoste  pe  dascălul  lor.  piersicile  obişnuite  şi  mult  mai  rezis­ tele, cu aproape 500 de analfabeţi.  încetul
                Azi,  (ăranii muncitori şi colectiviştii, ro­  Sinceră  şi  caldă  este  urarea  tineri­ tent  la  îngheţ.  Specia  de  piersic  creată  cu  încetul,  printr’o  muncă  hoiărîtă  a  în­
              mâni şi sârbi,  trăesc  liberi,  în  frăţie.  Sâr­  lor  viitori  ingineri  şi  savanţi :  de  Rudolf  Palocsay,  ca  şi  speciile  de
              bii  au  drepturi  egale  cu  românii,  şcoală   —  In  numele  studenţilor  Institutului  vişini  şi  cireşi,  obţinute  în  urmă  prin   văţătorilor,  datorită  grijii  şi  îndrumării
              cu  7  clase  în  limba  sârbă,  cu  internat,                                                        partidului,  mulţi  ţărani  muncitori  au  în­
              grădinifă  de  copii,  echipă  artistică  ce  dă   nostru,  daţi-ne  voe,  ţ       încrucişare,  au  fost   văţat carte. In anul acesta au fost cuprinşi
              programe  în  limba  sârbă,  deputaţi de  na­  tovarăşe  profesor,  să  ?          extinse  în  Munţii  A-   la  cursuri  toţi neştiutorii  de  carte.
              ţionalitate  sârbă  în  sfatul  popular.  vă  arătăm  bucuria  .                   puseni  şi  în  regiunea
                De curând. în Rudna a început construc­  noastră...                              Stalin.   Anul   tre­  Munca  nu-i  atât  de  uşoară,  dar  atunci
              ţia  unui foarte frumos cămin  cultural  prin   Pentru  munca  lui,  ■             cut  biologului  i-au  când  e  bine  organizată,  roadele  sunt  îm­
              auloimpunere,  deoarece  clădirea  în  care   abia  aoum,  în  anii  .             reuşit  şi  alte  expe­ bucurătoare.  S’au  organizat  centre  de  al­
              funcţionează  azi  căminul  e  mică.  regimului  de  demo­                         rienţe   miciuriniste.  fabetizare  pe  grupuri  de  case.  Astfel  de
                Gospodăria  colectivă  din  satul  Rudna
              a  ob(inut  mari  succese.  Anul  acesta,  cu   craţie  populară,  bio­            Altoind  roşiile  din  centre  sunt  la  şcoală,  la  ferma  de  stat  şi
              toată  seceta,  pe  pământul  lucrat  cu  trac­  logul  Rudolf  Paloc­             specia  ,„Plovdiv“  pe  in  cătunele  Răzleţi,  Cărămidărie,  Drumul
              toarele  s’au  dobândit  1.600  kg.  grâu  la  say  şi-a  primit  răs­             ardei  „Trompă  de   Dărăştilor, şi altele.
              hectar.  Colectiviştii  pregătesc  17  hectare  plata  cuvenită,  i  s’a           elefant",  el  a  obţinut
              de  grădinărie  irigată,  au  un  mare  număr  decernat  Premiul  de               o  nouă  varietate  de   Sunt  unele  femei  ca  tovarăşa  Floarea
              de  porci  la  îngrăşat  in  fermă.  In  fiecare  Stat  al  R.P.R.  clasa          roşii  în  formă  de  ar­ S.  Floarea  şi Ioana  M.  R.  Păun  în  casele
              casă  de  colectivist  găseşti  2—3  porci  la   I  şi  titlul  de  Laureat        dei,  superioară  ro­ cărora  se  află  centre  de  alfabetizare.
              îngrăşat, pâine albă,  tot  mai  mult  belşug.
              Unii  colectiviştii,  ca  de  pildă  Petrin  Gio-   al  Premiului  de  Stat        şiilor  obişnuite.  Totodată ele  duc  munca  de lămurire prin­
              ca,  şi-au  înăl(at  case  noi,  mari.  al  R.P.R.                               |   Chiar  în  vara  a-  tre  tovarăşele  care  nu  prea  se  îndeamnă
                Bucurându-se  în  R.P.R.  de  întreaga  li­  Acum  26  de  ani,                |  ceasta,  Rudolf  Pa-  să  înveţe.  Atunci  când  Dumitra  Ghiţă  a
              bertate,  (ăranii  muncitori  sârbi  urăsc  de  Rudolf  Palocsay,  pe            s  locsay a  dat o însem-   spus  că  nu  vrea  să  înveţe.  Ioana  M,  R.
              moarte  clica  banditului  Tito,  care  a  făcut  un  petec îngust  de pământ, într’una  din  nată  cantitate  de  sămânţă  din  noile   Păun  a  şi  luat-o  la  rost!
              din Iugoslavia o colonie americană, o bază  mahalalele  Clujului,  pornea  să-şi  reali­ soiuri  de  cartofi  şi  roşii  create  de  el,
              a  provocatorilor  de  război.  Acest  lucru  îl   zeze  visul.  Ani  de  zile  a  lucrat  la  pentru  gospodăriile  agricole  anexe  ale   —  Ia’n  vezi  Dumitro,  nu  cumva  asta-i
              arată  oamenii  cinstiţi  din  Rudna  în  orice   floarea  „gura  leului11,  reuşind  să  ob­ Canalului  Dunăre-Marea  Neagră.  lucrătura  chiaburiţei  Anghelina  Burlazu ?
              împrejurare.  De  curând,  de  pildă,  colecti­                                                       Bagă  de  seamă,  să  nu  ne  faci  satul  de
              vistul  Petrin  Gioca,  demascând  în  adu­  ţină  o  specie  rară.   In  prezent,  biologul  Rudolf  Palocsay,
              nare,  la  cămin,  pe  chiaburul  Rascov  Mi-   Ca  să  poată  trăi, în  timpul  regimului  membru  corespondent  al  Academici  ruşine  şl  să  te  iei  după  uneltirile  chiabu-
              lan,  a spus :                    burghezo-moşieresc,  s’a  angajat  ca  R.P.R.  şi  conferenţiar  al  Institutului  roaicei,  m’auzi ?
                —  ti  urăm  pe  chiaburi  şi  vom  veghea  pompier  la  primăria  oraşului  Cluj.  Ci­ Agronomic din Cluj,  ajutat  de. numeroşi   Azi Dumitra  Ghiţă n’ar lipsi dela cursul
              să nu se strecoare între noi,  căci ştim cum  tea  pe  ascuns  lucrările  lui  Miciurin,  studenţi,  se  ocupă  de  crearea  unui  nou   de  alfabetizare pentru  nimic  in  lume.
              în  zadrugile  titoiste  chiaburii  îi  jec­ Timiriazev  şi  Lîsenco,  interzise  pe  a-  soi  de  floarea  soarelui,  care  să  trăiască
              mănesc pe  {ăranii  săraci  şi  mijlocaşi.  Noi,   tunci  în  ţara  noastră.  mai  mulţi  ani.  Grădina  miciurinistă  a   Ţăranii  muncitori  din  comuna  30  De­
              oamenii  muncii  sârbi  ce  trăim  în  R.P.R.,   Abia  în  anii  puterii  populare,  Rudolf  lui  Rudolf  Palocsay  cuprinde  acum  62   cembrie  sunt  hotărîţi  ca  în  scurtă  vreme
              ne  bucurăm  de  toată  libertatea  şi  vom                                                           să  termine  cu  neştiinţa  de  carte.  Pentru
              lupta  ca  şi  fraţii  noştri  români,  pentru  a   Palocsay  şi-a  putut  desfăşura  din  plin  varietăţi  de  peri,  70  varietăţi  de  meri,
              apăra  independenţa  ţării  noastre  libere   activitatea  lui  creatoare.  După  un  stu­ caişi,  cireşi  şi  pruni,  un  mare  număr  aceasta  ei  au  pornit  ta  întrecere,  urmând
              împotriva  oricăror  uneltiri  ale  imperialiş­ diu  temeinic  de  cinci  ani,  el  a  obţinut  de  specii  de  flori,  plante  legumicole,  cu  dragoste,  zi  de  zi,  cursul  de  alfabeti­
              tilor  americani  şi  slugoilor  lor  tiioişti.  prin  încrucişare,  între  două . specii  de plante  tropicale  şi  altele.  zare  din  comuna  lor.





























                   Căminul  cultural  din  comuna  Vărădia  de  Mureş,  regiunea  Arad.   Spitalul  de  copii  din  comuna  Bând,  raionul  Tg.  Mureş.

               Zilele  acestea  ziarele  au  adus o  mare   Gospodăria  agricolă,  colectivă  din  Conteşti         sebită,  de   i  se  aplica  cu  stricteţe
              veste  colectiviştilor  din  Conţeşti.  Pen­                                                         toate  regullie  agrotehnice.  Brigada  le­
              tru  merite  deosebite  în  organizarea   laureată  a  Premiului  de  Stat  al  R.P.R.                gumicolă  -are  are  in  grija  sa  şi  cele
             muncii şi în  aplicarea  regulilor  agroteh­                                                           10  hectare  de  orez,  muncind  cu  sârg,
              nice  în  anii  1950  şi  1951,  guvernul  a                                                          a  reuşit  să  obţină  în  1950,  3.000  kg.
              decernat  Premiul  de  Stat  clasa  IlI-a  şi   în  aceşti  doi  ani  au  fost  organizate  în­ porci  pentru  prăsilă  şi  130  păsări  de   orez  la  hectar,  iar  în  1951,  4.000  kg.
              titlul  de  laureată  a  Premiului  de  Stat,   treceri  socialiste  de  aplicare  a  reguli­  rasă  Leghorn.  orez  la  hectar.
              gospodăriei  agricole colective  din  Con­  lor  agrotehnice.  In  anul  1950  brigada   Recoltele  obţinute  de  gospodărie  au   Colectiviştii  din  Conţeşti  au  muncit
              ţeşti  raionul  Zimnicea.         întâia  a  fost  fruntaşă  în  aplicarea  ace­ dat  posibilitate colectiviştilor  să-şi  mă­  cu  dragoste  pentru  ca  gospodăria  lor
               Dela  înfiinţarea  gospodăriei,  cele  93   stor  reguli,  iar  în  anul  195!  brigada  a  rească  necontenit  avutul  obştesc.  Dela   să  obţină  succese  frumoase.  In  fruntea
              familii  au  fost  organizate  în  patru  bri­  doua  a  devenit  fruntaşă  tot  în  această  o  clădire  veche,  cât  avea  gospodăria   tuturor  echipelor  se  găseşte  echipa  to­
              găzi:  două  de  câmp,  una  legumicolă   privinţă.  Brigăzile  au  făcut  3—t  pră­  la  înfiinţare,  astăzi  ea  posedă  două   varăşei  Anica  Curea,   aleasă  la  30
              şi  una  zootehnică.  La  rândul  lor,  aceste  şite  la  porumb,  au  aplicat' ciupitul  şi  grajduri  mari,  o magazie  de  cereale  cu   Noembrie  în  Marea  Adunare   Naţio­
              brigăzi  nu  fost  împărţite  în  echipe.  cârniiu!  bumbacului;  deasemeni la  bum­ o  capacitate  de  48  vagoane  şi  3  ma­  nală.  Lchipa  sa  a  stat  mereu  în
                Planificarea  muncilor  in  fiecare  an  bac  au  făcut  5  praşile  şi  au  pus  îngră­ gazii  de  18  vagoane,  3  pătule  de  po­  fruntea   muncilor   din   gospodărie,
              şi  la  începutul  fiecărei  campanii, repur­ şăminte  chimice  câte  400  kg.  la  hectar.  rumb  pentru  14 vagoane, o remiză  pen­  constituind  un  exemplu  de  discipli­
              inarea  oamenilor în  ncelaş  loc  de  mun­ In  1951  colectiviştii  au  aplicat  poleni­  tru  unelte  agricole,  un  saivan  pentru   nă  şi  de  aplicare  a  ştiinţei  agrotehnice
             că,  au  făcut  să  se  dcsvolte  iniţiativa  zarea  artificială  la  floarea  soarelui  şi  500  oi  şi  două  cocini  de  porci.  In  1951  pentru toţi colectiviştii.  Fruntaşi  în  gos­
              creatoare  şi  să  crească  răspunderea  la  secară.  In  gospodăria  colectivă  din   colectiviştii,  într’o  adunare generală,  au  podărie sunt  Ion  Dimccn, Anghel  Ispas,
              personală  a  fiecărui  colectivist  faţă  de  C.onţeşti  întrecerea  socialistă  a  cuprins   hotărît  să  construiască,  prin  folosirea  Tudor  Peşa,  Stan  finea  şi  alţii.  Astăzi
              avutul obştesc.  Planul  de muncă  al  gos­ toate  brigăzile.  Datorită  întrecerii  so­  resurselor  locale,  o  uzină  electrică  pen­ numeroşi  colectivişti  duc  o  viaţă  îndes­
              podăriei  a  fost  discutat  în  adunarea  ge­ cialiste,  colectiviştii  au  scos  recolte           tulată,  şi-au  construit  case,  şi-au  dat
              nerală  la  începutul  fiecărei  campanii.  mult  mai  mari  decât  ţăranii  muncitori   tru  uzul gospodăriei.  Deasemeni, s’a  dat   copiii  la  şcoli  medii.
               In  anii  1950  şi  1951,  colectiviştii  au  din  sectorul  particular.  In  1951  ej  an  o  atenţie  mare  şi  altor  ramuri  de  pro­  Colectiviştii  din  Conţeşti  sunt  hotă­
              dat  o  atenţie  deosebită  verigii  de  or­ obţinut  3.000  kg.   porumb  la  hectar,  ducţie,  cum  ar  fi  grădina  de  legume  de  rîţi  ca  prin  munca  lor  să  mulţumească
             ganizare — brigada.  Cu  ajutorul  brigă­  1.100  kg.  bumbac  la  hectar  şi  1.100  kg.   18 hectare,  cultivarea  bumbacului  pe 40  guvernului  pentru  premiul  acordat  prin
              zii  s’a  reuşit  să  se  folosească  din  plin  floarea  soarelui  la  hectar.  hectare  şi  a  orezului  pe  10  ha.  In  gos­ îmbunătăţirea  şi  mai  mult  a  muncii  şi
              şi  cu  stricteţe_ regulile  agrotehnice  şi   In  anii  1950—1951,  gospodăria  a  dus              prin  aplicarea  cu  şi  mai  mare  stricteţe
             învăţămintele  ’  colhoznicilor  sovietici  lupta  pentru  desvoltarea  avutului  ob­  podăria  agricolă  colectivă  din  Conţeşti   a  regulilor  agrotehnice.
             care  au  vizitat  gospodăria  colectivă.  ştesc.  Astăzi  gospodăria  are  16  perechi  orezul  se  cultivă  din  1950.  Această
              Intre  brigada  întâia  şi  brigada  a  doua,  de  boi,  25  vaci  de  lapte,  327  oi,  63  plantă  a  avut  nevoe  de o  îngrijire  deo­  A.  DUNAREANU.
   1   2   3   4   5   6   7   8