Page 30 - Albina_1952_12

2 A L B I N A 1

Anelul Conoreaului Mesajul adresat

;r de Congresul Popoarelor

pentru Apărarea Păcii
La şedinţa de închidere a Congresului popoarelor pentru apărarea păcii a fost
adoptat următorul Apel : guvernelor celor cinci mari puteri
Luând iniţiativa convocării Congresului popoarelor pentru apărarea păcii, Con­
siliul Mondial al Păcii şi-a manifestat dorinţa să unească, — în ciuda divergenţelor Renunţarea la folosirea forţei ca mijloc de reglementare a conflictelor in­
existente asupra multor puncte — eforturile nobile ale diferitelor mişcări, organizaţii ternaţionale devine pe zi ce trece o necesitate tot mai imperioasă.
şi curente care aspiră spre înţelegere între popoare şi care vor să lupte in comun Până acum, 600 de milioane de oameni din toate ţările au cerni, sub sem­
pentru a împiedica războiul şi a asigura pacea. nătură, ca cele cinci mari puteri să ducă tratative şi să închee un Pact al
Discuţia liberă a arătat voinţa unanimă a Congresului de a pune capăt politicii Păcii.
forjei, care a adus popoarelor mari nenorociri şi ameninţă să ducă omenirea la Reprezentanţii unor curente de opinie importante s’au pronunţat dease­
dezastru. menea pentru renunţarea la folosirea forţei, pentru tratative.
Dând glas voinţei omenirii, Congresul Popoarelor pentru Apărarea Păcii,
Noi credem că între state nu există divergenţe care să nu poată fi rezolvate întrunit ia Viena la 12 Decembrie 1952, in vilă în mod solemn guvernele Sta­
prin tratative. telor Unite ale Americii, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Republicii
Să se sfârşească odată cu distrugerea oraşelor şi ţărilor, să înceteze stocarea Populare Chineze, Marii Britanii şi Franţei să înceapă aceste tratative de care
de arme ucigătoare, să înceteze odată propovăduirea urei şi aţâlările la război. Este depinde menţinerea păcii.
timpul să se treacă la tratative, este timpul să se ajungă la înţelegere. Ne adresăm înţelegerea între rele cinci mari puteri, încheierea unui Pact al Păcii vor
guvernelor celor cinci mari puteri — S.U.A., U.R.S.S., Mani Britanii, Republicii pune capăt încordării internaţionale şi vor salva lumea de cele mai mari ne­
Populare Chineze şi Franţei — de care depinde într'o măsură atât de mare pacea norociri.
lumii. Noi le chemăm să înceapă imediat tratative în vederea incheieiii unui Pact al Popoarele cer acest lucru.
Păcii.
Guvernelor celor cinci mari puteri Ic revine o uriaşă răspundere. Popoare,!? vor
aştepta răspunsul lor. Popoarele vor face totul pentru triumful spiritului tratativelor. Lucrările Congresului Popoarelor
Cerem încetarea imediată a tuturor operaţiunilor militare în Coreea.
Atât timp cât se distrug oraşe, atât timp cât curge sânge, nu este cu putinţă
să se ajungă la o înţelegere. Când vor fi încetai operaţiunile militare, părţile în luptă pentru Apărarea Păcii
vor ajunge mai uşor la o înţelegere asupra problemelor în litigiu.
Suntem convinşi că cererea noastră nepărtinitoare, dreaptă şi omenească va Pentru încetarea oricăror războaie de cotropire
găsi sprijinul tuturor oamenilor cinstiţi.
Cerem stăruitor încetarea imediată a operaţiunilor militare în Vietnam, Laos, Lucrările din ultimele zile ale Congre­ continuă". Evans a declarat că preoţii en­
Cambodge şi Malaya şi respectarea dreptului absolut al popoarelor la independenţă. sului Popoarelor, dela Viena, au scos şi glezi care participă ia Congres au hotă-
Cerem să înceteze folosirea violenţei pentru înăbuşirea aspiraţiilor legitime la inde­ mai puternic la iveală dorinţa fierbinte rît să semneze o declaraţie care exprimă
a omenirii de a trăi în linişte, ferită de adânca lor nelinişte în legătură cu con­
pendenţa naţională in ţări ca Tunisia şi Marocul. primejdia unui nou pârjol. Mulţi dintre tinuarea războiului din Coreea. La între­
Congresul popoarelor pentru apărarea păcii proclamă dreptul tuturor popoarelor delegaţii care au luat cuvântul s’au ri­ barea; cine vrea să semneze această che-'
de a-şi hotărî soarla şi de a-şi alege modul de viaţă fără nici un fel de amestec in dicat împotriva războiului purtat de im­ mare? — unul după altul reprezentanţii
treburile lor interne, oricare ar fi motivele ce s'ar invoca pentru justificarea acestui perialişti in Coreea, Vietnam, Malaya şi clerului ortodox, catolic, protestant şi mu­
din oricare parte a lumii. Cu deosebit in­ sulman s’au ridicat dela locurile lo/ şi au
amestec. Independenţa naţională a tuturor statelor constitue chezăşia supremă a teres a fost primită cuvântarea preotului venit la prezidiu pentru a semna declara­
păcii. englez Stanley Evans. „Vorbesc ca ţia. Delegaţii la Congres, în picioare, au
Protestăm împotriva oricăror discriminări rasiale care înjosesc conştiinţa simplu slujitor al bisericii anglicane — a ovaţionat timp de 15—20 miluite.
umană şi agravează primejdia de război. spus el. — Cred că nici un creştin nu Cuvântări asemănătoare. In care se ce­
Suntem convinşi că pactele militare in care un stat mai puternic atrage pe altul poale avea conştiinţa împăcată, atât timp rea încetarea oricărui război de cotropire
au mai rostit şi alţi numeroşi delegaţi.
cât războiul crud şi bai bar din Coreea
mai slab, şi crearea de baze şi prezenţa trupelor străine pe teritoriul naţional, con­
stitue o ameninţare gravă pentru securitatea unei ţări, ea putând Ii astlel împinsă în Popoarele îşi cunosc bine prietenii şi duşmanii
război împotriva voinţei ei.
Socotim că un stat care nu participii la coaliţii şi care nu ţine trupe străine pe Mase tot mai largi de oameni cinstiţi In cuvântul său, delegaia iugoslavă
teritoriul său, trebue să (ie asigurat împotriva ameninţării unei agresiuni, lăţlşe sau au învăţat din desfăşurarea evenimente­ Bosilka Marianovici, membră a Co­
lor politice să cunoască pe cei ce doresc mitetului Executiv al Federaţiei Demo­
ascunse. pacea şi luptă pentru menţinerea şi întă­ crate Internationale a Femeilor s’a ocupai
Cele două focare ale ultimului război ameninţă să se aprindă din nou în Eu­ rirea ei, şi pe cei care aţâţă şi se pregă­ de starea îngrozitoare în care a fest adus
ropa şi în Asia. Dar, problemele germană şi japoneză pot şi trebue să fie rezolvate pe tesc să arunce omenirea în ghiarele gro­ poporul iugoslav de către clica fascistă-
cale paşnică. zăviilor războiului. Ele au văzut că impe­ titoistă.
rialiştii americani sunt acei care pregătesc in anii celui de al doilea război mon­
Credem că trebue să se încheie în termenul cel mai scurt, un tratat de pace un nou război, că propaganda mincinoasă dial, a spus ea, popoarele Iugoslaviei au
cu o Germanie unită şi democratică, care să excludă participarea ei la orice alianţă dusă de aceştia împotriva Uniunii Sovie­ luptat eroic împotriva cotropitorilor hitle-
militară îndreptată împotriva vreunei ţări, cu o Germanie în care nu va fi loc pentru tice şi ţărilor de democraţie populară, le rişti care ne ocupaseră ţara. Sprijinîndu-
este necesară pentru a prosti popoarele, se în greaua sa luptă pe ajutorul Arma­
nazism şi militarism, care au pricinuit în trecut atâtea nenorociri Europei.
pentru a le înşela şi târî într’un nou tei Sovietice, poporul iugoslav a obţinut
Propunem să se încheie cu Japonia un tratat de pace care să pună capăt ocu­ război. ca ţara sa să devină liberă şi democrată.
paţiei ei şi să dea poporului japonez posibilitatea de a reveni în familia naţiunilor Delegatul japonez Togo Cameda s’a Dar apoi, ca urmare a politicii fasciste a
iubitoare de pace. Credem că trebue să fie reluate tratativele în legătură cu tratatul ocupat în cuvântarea sa de problema titoişlilor, Iugoslavia a ajuns din nou de­
de stat cu Austria, care ar elibera această ţară de ocupaţia străină. securităţii şi independenţei popoarelor. El pendentă din punct de vedere politic şi
a declarat că remilitarizarea Japoniei economic, de data aceasta de imperialiştii
Am ascultat rapoartele asupra folosirii armei bacteriologice, prezentate de este astăzi un fapt împlinit Americanii, americani. Politica externă a Iugoslaviei
specialişti de scamă din diferite ţări, care au vizitat Coreea şi China. Zguduiţi de care folosesc Japonia ca bază în războiul este cârmuită în prezent de Washington, a
împotriva Coreei, au construit pe terito­ declarat vorbitoarea. Dar poporul iugo­
aceste rapoarte cerem categoric să se interzică de îndată războiul bacteriologic, iar riul japonez 613 baze militare şi alte in­ slav, care a trecut prin toate grozăviile
toate statele să adere la Protocolul deia Geneva din 1925. stalaţii militare. Poporul japonez înţelege războiului şi ale ocupaţiei străine, ia ati­
că nu poate fi pace în Orient dacă Japo­ tudine hotărîtă împotriva oricăror aven­
Marile realizări ale ştiinţei nu trebue să fie puse în slujba distrugerii a milioane nia nu va fi o ţară independentă şi de­ turi militare. El se opune categoric atra­
de oameni lipsiţi de apărare. Cerem deasemenea interzicerea necondiţionată a armei mocrată, dacă ea nu va întreţine relaţii gerii Iugoslaviei în diferite blocuri şi a-
de prietenie cu China. corduri militare.
atomice, a armei chimice şi a celorlalte arme de exterminare a populaţiei civile.
Condamnăm pe acei oameni care, în miopia lor, pretind că goana înarmărilor Şedinţa de încheiere a Congresului
poate întări securitatea statelor. Suntem convinşi că, dimpotrivă, goana înarmărilor
Ultima şedinţă a Congresului Popoare­ brun a dat apoi citire textului Apelului
adânceşte primejdia pentru (oatc statele, fie ele mari sau mici. lor pentru Apărarea Păcii a început în Congresului Popoarelor.
Dând glas voinţei popoarelor, stăruim pentru începerea imediată a tratativelor seara zilei de 19 Decembrie, la o oră După citirea' lor, aceste două documente
târzie. au fost puse la vot.
în legătură cu o dezarmare dreaptă, nu unilaterală. Suntem încredinţaţi că un control Niciodată nu se strânsese atâta lume într’o atmosferă solemnă, Yves Farge
internaţional eficace va face cu putinţă înfăptuirea unei dezarmări generale simultane în zilele Congresului în uriaşa sală „Kon- anunţă rezultatele votului. Pentru a-
zerthaus" din Viena. Parterul şi balcoa­ doptarea Mesajului adresat guverne­
progresive şi proporţionale. nele erau pline de delegaţi, observatori, lor celor cinci mari puteri au votat
Sprijinim năzuinţele reprezentanţilor tuturor popoarelor care cer stăruitor să invitaţi şi ziarişti; culoarele, spaţiul între 1.637 persoane; 7 delegaţi s’au abţinut
fotolii şi uşi erau ticsite; în camerele în­ dela vot. Pentru Apelul Congresului Po­
se reia cât mai grabnic schimburile de bunuri materiale şi culturale între state. vecinate se aflau sute de persoane care poarelor au votat 1.626 persoane; 10 de­
Piedicile în calea comerţului internaţional, a schimburilor de realizări ale ştiinţei, îi ascultau pe vorbitori la radio.^ legaţi s’au abţinut dela vot.
Yvcs Farge, cunoscutul luptător fran­
Rezultatele votului unanim al partici­
literaturii şi artei împiedică bunăstarea şi progresul omenirii. cez pentru cauza păcii, ocupă fotoliul pre­ panţilor la Congres au fost salutate de o
Credem că Charia Naţiunilor Unite oferă garanţii de securitate tuturor statelor zidenţial. El a anunţat că pe adresa Con­ ncuă furtună de ovaţii. Asistenta, în pi­
gresului au sosit peste 2.000 mesaje de cioare, ovaţiona în toate limbile; „Tră­
din lume, dar spiritul şi litera ci au fost încălcate. salut din partea oraşelor, satelor, între­
prinderilor, organizaţiilor şi reprezentan­ iască pacea!”.
Stăruim ca Republica Populară Chineză să ocupe locui ce i se cuvine în O.N.U. Când în cele din urmă ovaţiile înce­
ţilor de seamă ai vieţii publice din dife­
Stăruim deasemenea să fie primite în O.N.U. cele 14 state care deocamdată rite ţări. Aceste mesaje exprimă solidari­ tează, se urcă la tribună delegatul ita­
nu-şî pot face auzit glasul în această Organizaţie. tatea cu ideile Congresului şi dorinţa de lian, Ginseppe Nitti, care rosteşte cu­
vântarea de încheiere.
a apăra pacea în întreaga lume.
Stăruim, însfârşit, ca O.N.U. să redevină un ioc de înţelegere între guverne Congresul a trecut la discutarea şi a- „Credem în posibilitatea coexistentei
doptarea hotărîrilor menite să ridice noi paşnice a diferitelor regimuri — a spus
şi să nu mai dezamăgească speranţele pe care toate popoarele lumii şi le-au pus In milioane de oameni din toate colturile Nitti în încheierea cuvântării sale. —
ea. lumii la lupta împotriva primejdiei Crdem că toate divergentele dintre na­
unui al treilea război mondial, pentru o ţiuni pot fi rezolvate prin tratative. Sun­
Popoarele vor să trăiască în pace, oricare ar fi regimul social din ţările lor,
pace trainică, sarcina principală a lucră­ tem convinşi că pacea poate fi salvată şi
oricare ar fi idealul lor suprem. Toate popoarele urăsc războiul; umbra lui amenin­ rilor sale. vom lupta cu curaj şi hotărîre pentru
A luat apoi cuvântul profesorul Ber- cauza noastră".
ţă toate leagănele. Stă în puterea popoarelor să schimbe cursul evenimentelor, să
nal (Anglia), care a citit textul Mesa­ La 20 Decembrie, ora 3 dimineaţa,
redea oamenilor încrederea in liniştea zilei de mâine. jului adresat de Congresul Popoarelor Yves Far'ge a anunţat închiderea ma­
Chemăm popoarele lumii să lupte pentru triumful spiritului tratativelor şi al pentru Apărarea Păcii guvernelor celor relui Congres al Popoarelor pentru Apă­
înţelegerii, pentru dreptul oamenilor la pace ! eiinei mari puteri. Gilbcrt de Cham- rare. Păcii.